400 matches
-
2 ap. 7, județul Sibiu. 96. Sabou Dorel, născut la 22 august 1958 în localitatea Coseiu, județul Sălaj, România, fiul lui Vasile și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 2500 Baden, Potschnergasse 8 cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 78/27, județul Maramureș. 97. Sabou Mariana Viorica, născută la 28 august 1960 în localitatea Abrud, județul Albă, România, fiica lui Moldovan Vasile și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden Potschnergasse 8, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
27, județul Maramureș. 97. Sabou Mariana Viorica, născută la 28 august 1960 în localitatea Abrud, județul Albă, România, fiica lui Moldovan Vasile și Viorica, cu domiciliul actual în Austria, 2500 Baden Potschnergasse 8, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 78/27, județul Maramureș. 98. Trandela Anna, născută la 21 decembrie 1925 în localitatea Mosna, județul Sibiu, România, fiica lui Schneider Michael și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 5090 Leverkusen, Lutzenkirchener str. 172A, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 7 din 19 ianuarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120039_a_121368]
-
Hunedoara. 87. Onisor Maria (Grad), născută la 13 februarie 1968 în localitatea Lozna, județul Sălaj, România, fiica lui Grad Ioan și Veronica, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Gudrunstr. 171/15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 83, ap. 35, județul Maramureș. 88. Schuster Maria-Mihaela, născută la 9 august 1974 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui Gale Gavril și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 86154 Augsburg, Kargstr. 4, cu ultimul domiciliu din România
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
146. Hosszu Maria-Cleopatra, născută la 1 august 1971 în localitatea Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Girnet Corneliu și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 3370 Ybbs. an der Donau, Ausstr. 33, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 70/20, județul Maramureș. 147. Perta Gabriela Constantă, născută la 28 februarie 1962 în localitatea Buzău, județul Buzău, România, fiica lui Păun Constantin și Elenă Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 79152 Falun, Torkils vag 17 C, cu ultimul
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
Hosszu Csaba Arpad, născut la 8 septembrie 1963 în localitatea Coltau, județul Maramureș, România, fiul lui Ludovic și Paraschiva, cu domiciliul actual în Austria, 3370 Ybbs. an der Donau, Obere Ausstr. 33, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului 70/20, județul Maramureș. 164. Schulz Marin (Bude), născut la 10 februarie 1968 în localitatea Oradea, județul Bihor, România, fiul lui Bude Vasile și Maria, cu domiciliul actual în Germania, Rastatt, Theinauer Ring 103/ 1, cu ultimul domiciliu din România
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
dânșii. Acum zece ani, la Sibiu, în cadrul unei perfecționări, am văzut un film documentar, foarte apreciat afară, care refăcea destinul tragic al lui Nichifor Lipan din „Baltagul” lui M. Sadoveanu. Apoi am fost în Mărginime, la Rășinari, am urcat la Păltinișul lui Constantin Noica, mi-am plimbat ochii pe culmile Cindrelului, am văzut turmele rășinenilor răspândite pe pajiștile înflorite ale munților și mi-am înscris de atunci în propriul meu program politic un Statul al transhumanței. Mare noroc, că în ultimul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
județul Sibiu. 377. Buda Ioan, născut la 30 iunie 1965 în localitatea Cupseni, județul Maramureș, România, fiul lui Ștefan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 3361 Aschbach-Markt, Rathausplatz 15/4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului bl. 88, ap. 20, județul Maramureș. 378. Buda Maria, născută la 26 mai 1970 în localitatea Cupseni, județul Maramureș, România, fiica lui Podina Vasile și Evdochia, cu domiciliul actual în Austria, 3361 AschbachMarkt, Rathausplatz 15/4, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 362 din 4 aprilie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133887_a_135216]
-
313. Broșcăuți ● - 314. Copălău ● 315. Cordăreni ● - 316. Corni ● - 317. Coțușca ● - 318. Cristești ● - 319. Curtești ● - 320. Dersca ● - 321. Drăgușeni ● - 322. Durnești ● - 323. Flămânzi ● 324. Frumușica ● 325. George Enescu ● - 326. Hilișeu-Horia ● - 327. Hlipiceni ● - 328. Hudești ● ● 329. Ibănești ● - 330. Mihălășeni ● - 331. Mileanca ● - 332. Păltiniș ● ● 333. Rădăuți-Prut ● - 334. Raușeni ● ● 335. Ripiceni ● - 336. Romă ● ● 337. Stăuceni ● 338. Suharau ● - 339. Sulița ● 340. Șendriceni ● - 341. Ștefănești ● 342. Todireni ● - 343. Trușești ● 344. Tudora ● ● 345. Ungureni ● - 346. Văculești ● - 347. Varfu Câmpului ● ● 348. Vlădeni ● - 349. Vlăsinești ● - 350. Vorona ● - Brașov Municipiul 351
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Gorbănești ridicat ● - 201. Hănești ridicat ● - 202. Hilișeu-Horia ridicat ● - 203. Hlipiceni ridicat ● - 204. Hudești ridicat ● - 205. Ibănești ridicat ● - 206. Leorda ridicat ● - 207. Lunca ridicat ● - 208. Manoleasa ridicat ● - 209. Mihai Eminescu ridicat ● - 210. Mihălășeni ridicat ● - 211. Mitoc ridicat ● - 212. Nicșeni ridicat ● - 213. Păltiniș ridicat ● - 214. Pomarla ridicat ● - 215. Răchiți ridicat ● - 216. Rădăuți-Prut ridicat ● - 217. Raușeni ridicat ● - 218. Ripiceni ridicat ● - 219. Romă ridicat ● - 220. Santa Mare ridicat ● - 221. Stăuceni ridicat ● - 222. Suharau ridicat ● - 223. Sulița ridicat ● - 224. Șendriceni ridicat ● - 225. Știubieni ridicat ● - 226. Todireni
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Denes Tiberiu, născut la 28 august 1960 în localitatea Cristur, județul Sălaj, România, fiul lui Nicolae și Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 8961 Stein an der Enns 150/1/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 72, ap. 7, județul Maramureș. 46. Fabian Attila, născut la 21 mai 1967 în localitatea Satu Mare, județul Satu Mare, România, fiul lui Emeric și Paraschiva, cu domiciliul actual în Austria, 1170 Viena, Kastnergasse 11/33, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
Ana, născută la 23 septembrie 1963 în localitatea Botiz, județul Satu Mare, România, fiica lui Csintalan Francisc și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 8961 Stein an der Enns 150/1/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului bl. 72, ap. 7, județul Maramureș. 269. Alexandru Uta, născută la 21 noiembrie 1930 în localitatea Gherghita, județul Prahova, România, fiica lui Neamțu Tudor și Filofteia, cu domiciliul actual în Austria, 4050 Traun, Leondingerstr. 1, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
județul Caraș-Severin. 398. Istovan Mariana, născută la 3 septembrie 1965 în localitatea Salatig, județul Sălaj, România, fiica lui Istovan Ioan și Floara, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Kreiskystr. 141, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 72, ap. 6, județul Maramureș. 399. Baitar Maria, născută la 3 februarie 1960 în localitatea Budoi, județul Bihor, România, fiica lui Merca Andrei și Maria, cu domiciliul actual în Republică Cehă, 687 25 Hluk, Mlada 809, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 660 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143327_a_144656]
-
43, județul Maramureș. 68. Ardeleanu Emilia, născută la 24 februarie 1978 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiica lui Teodor și Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 7540 Gussing, Rehgraben 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 78, ap. 41, județul Maramureș. 69. Ardeleanu Marius-Ioan, născut la 12 decembrie 1979 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Teodor și Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 7540 Gussing, Rehgraben 5, cu ultimul domiciliu din România în
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetă��enia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
41, județul Maramureș. 69. Ardeleanu Marius-Ioan, născut la 12 decembrie 1979 în localitatea Lugoj, județul Timiș, România, fiul lui Teodor și Aurica, cu domiciliul actual în Austria, 7540 Gussing, Rehgraben 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, Str. Păltinișului nr. 78, ap. 41, județul Maramureș. 70. Oprea Nicolae, născut la 4 iunie 1946 în localitatea Caciulatesti, județul Dolj, România, fiul lui Constantin și Jana, cu domiciliul actual în Austria, 1110 Viena, Rautenstrausgasse 7/2/2, cu ultimul domiciliu din
HOTĂRÂRE nr. 1.026 din 19 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetă��enia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144727_a_146056]
-
Meșterul Manole care e Siegfried. (...) D.R. a descoperit, în fugă (s.a.), marile mituri, le plasează la întâmplare, cu efecte, el scrie, scrie, nu are nici frână, nici sită"25. Lui Virgil Nemoianu îi vorbește despre declinul filosofiei; comentând Jurnalul de la Păltiniș, dezavuează atitudinea lui Noica "evazionistă" a magistrului: "Azi, orice filosof este un epigon, francezii comentează pe Hegel, Kierkegaard, Marx, Freud, Heidegger - noi ne învârtim în jurul prepoziției întru: Ființă, Fire, Rost... Cartea Jurnalul de la Păltiniș, care ca literatură mi se pare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
despre declinul filosofiei; comentând Jurnalul de la Păltiniș, dezavuează atitudinea lui Noica "evazionistă" a magistrului: "Azi, orice filosof este un epigon, francezii comentează pe Hegel, Kierkegaard, Marx, Freud, Heidegger - noi ne învârtim în jurul prepoziției întru: Ființă, Fire, Rost... Cartea Jurnalul de la Păltiniș, care ca literatură mi se pare o capodoperă, ca filosofare, m-a revoltat. (...) Liiceanu nu își dă seama că Noica e un poet, că folosește termenii ca poezie, că inventează trăiri poetice și le numește apoi filosofie"26; "Noica e
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vizitează Carpații Meridionali, observă faptul că pe lîngă unele influențe din aproape toate regiunile țării, aici pot fi consumate o suită de produse specifice acestei zone cum ar fi: antricot de vacă ca la Brașov, muschi de porc ca la Păltiniș, rulouri de carne de vacă ca la Herculane, cotlet ardelenesc de porc, purcel de lapte la tavă, rulou „mănăstiresc”, soté ca la Muscel, tocană hunedoreană, pulpă de căprioară ca la Poiana etc. Unitățile gastronomice din areal, oferă În egală măsură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912) - economist și om politic; - vila Tocile; - pensiuni: Otilia, Melania, Bendorfeanu, Casa Șerban, Casa Paradis, Phoenix, Casa cu Flori, Kleine Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Kleine Hute, La Cisnădioara, Mai, Lungu, Bodiu, Casa Iliuț, etc. PĂLTINIȘ - stațiune climaterică de interes național În munții Cibinului; - linie de telescaun, teleschi; - pîrtii de schi etc; - hoteluri: Casa Turiștilor, Cindrel; - vile: Briana, Anna, Ardelencuța, Gaudeamus, Păltiniș, Ștefania. - Pensiuni: Perla Păltinișului, Curmătura Strejii, Curmătura Marin, Ancar și Casa de Piatră, Gaudeamus, Bufnița, Miorița; - Cabane: Robert și Păltiniș. RÎUL SADULUI. - hidrocentrala Sadu V; - lac de acumulare; - arhitectură populară: case de lemn foarte frumoase; - aici s-a născut Sava Popovia Savoiu (1878-1906) - pictor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu cartea. L-am descoperit pe Cioran în anii '80 în biblioteca profesorului Al. Andriescu și am fost extrem de mândru, cu sentimentul euforic al unei complicități ezoterice, atunci când am decriptat imediat cine se ascundea sub inițiala C. în Jurnalul de la Păltiniș. Nu mi-au fost însă familiare nici stilul său căutat, intelectual ultragiant, franceza sa lustruită cu răbdare de bijutier, și nici ceea ce intuiam și avea să se confirme mai târziu, adică profunda, surprinzătoarea lui impostură temperamentală: stihinicul profet al amărăciunii
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
memoria mentorului său). Urmărit și trimis în domiciliu obligatoriu la Câmpulung, între 1949 și 1958, Noica va începe programul seminariilor private, pe teme filosofice și culturale, pe care le va continua și după închisoare (1958-1964) la București și apoi la Păltiniș. Dacă sunt de subliniat două constante în activitatea de decenii a lui Noica, atunci acestea ar fi, neîndoielnic, vocația sa pedagogică, formatoare, în beneficiul tinerilor înzestrați pentru cultura umanistă, și proiectul rostirii filosofice românești, pe care l-a asumat, în numele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fost mai apoi răstălmăcită și a devenit azi un straniu cap de acuzare. Acuza că grupul de la Păltiniș ar fi fost o sectă exclusivistă, care propăvăduia "fuga de realitate", făcând astfel jocul dictaturii, este profund discutabilă. În primul rând pentru că Păltinișul nu era decât vârful mediatizat al unui aisberg ce funcționa de decenii și în al doilea rând pentru că Păltinișul nu a fost singular nici măcar în timpul său, căci Noica își asumase rolul ciudat, hilar poate, de antrenor cultural pentru mulți alți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fi fost o sectă exclusivistă, care propăvăduia "fuga de realitate", făcând astfel jocul dictaturii, este profund discutabilă. În primul rând pentru că Păltinișul nu era decât vârful mediatizat al unui aisberg ce funcționa de decenii și în al doilea rând pentru că Păltinișul nu a fost singular nici măcar în timpul său, căci Noica își asumase rolul ciudat, hilar poate, de antrenor cultural pentru mulți alți tineri înzestrați din țară, în virtutea îndeplinirii misiunii sale pedagogice dedicate, în subtext, memoriei lui Nae Ionescu. La Iași, bunăoară
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
partea care rămăsese la Moldova) erau „proprietari” fără acte, moșia lor fiind domeniu domnesc, de la care domnul Moldovei, Scarlat Alexandru Calimah, a dispus cedându-l prin vânzare boierului Constantin Balș. În jalba adresată domnitorului de locuitorii satelor Dorna, Șarul și Păltinișul, la 1 octombrie 1813, se arata că ei au stăpânit moșia din moși-strămoși și „acum au fost strâmtorați și apă sați”, dar n-au putut produce nici un hrisov de la vechii domni prin care să li se fi recunoscut un drept
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ferm de partea regimului Ceaușescu (a nu se trece cu vederea vreo notă de subsol, toate citatele sunt foarte bine alese). Un alt pasaj savuros vine dintr-o scrisoare a lui I.D. Sârbu adresată Marianei Șora: „Așteptam de la Papa din Păltiniș o epistolă către mitici, o analiză a lichelismului, lașității, bizantiniei și semidocției noastre thraco-getice. El, nimic: «să facem o școală ca o echipă de fotbal: doar 12 genii, plus rezerve; și să îi creștem ca pe niște genii de viitor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]