1,423 matches
-
Emil Brumaru Puterile cum îmi scad, Subțiri-s ca apa-n vad. Simțurile cum se duc, Rămîn păpădie cuc. Mințile cum se închid, Sînt ca ușa prinsă-n zid. Nici tu broască, nici tu chei, Nimfoaică, să mă deschei! Și să-mi intri cu lumini în spatele ochilor plini De smîntîne și rășini...
La o nimfoaică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15451_a_16776]
-
Sfințenii Greu de înțeles Trec prin buchete Înainte de a se Învolbura În glasuri. Săptămîni de scorțișoară, Luni ce se zvîntă la soare Cu pete încă ușor de recunoscut: Zmeura, laptele, Plecările copiilor, Ani cu anotimpuri statornice Vanilie, jocul în iaz, Păpădiile Și în cele din urmă, Cruciadele lor, Tropotul ce se îndepărtează Clipă de clipă, Vederi prin sîngele meu, Punte mătăsoasă - Așteptarea, Roiuri de spaime Deasupra. *** Corabie din lemn de corn: (Obiect rar, Necunoscut pentru alții) Navigator prin făptura Celei iubite
Poezie by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/15448_a_16773]
-
viața, Mîinile-mi tremură-n parfum, Luminile îmi taie fața. Vai, nu mai știu nici cînd, nici cum M-a prins în ghearele lui calde Un fluture crepuscular. Alături mie, copilandre Torc mierea lumii din mărar, Funii sfințite leagă timpul De păpădii, roua-i țigaie. îngeri gigantici țin, cu schimbul, deasupra-mi jerba de văpaie!
Mierea lumii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15643_a_16968]
-
lumina merelor mici Să ne iubim pe îndelete plîngînd Pînă în zori Cînd te voi numi dumirit Copilărie Cînd te voi arunca Pasăre albastră Spre crengile copacilor uscați Reînvățîndu-te zborul Fără odihnă de-acum Andrei Wiegner Iarbă și mușunoaie și păpădii Pe dealurile copilăriei noastre Dincolo de dealuri Porumburile Nesfîrșitele lanuri Ascunzînd volburi Întunecate volburi Și șoareci de cîmp Repezi și sclipicioși Aici am dorit eu să fiu La ora la care pe cer Trece acum un avion În burta căruia se
Poezii by Traian Furnea () [Corola-journal/Imaginative/16229_a_17554]
-
Vasile Iancu PĂDURE Până la margine, iarba a crescut grasă și printre neputințele ei au răsărit flori și păpădiile și-au vânturat puful înspre soare-apune. Păsările s-au ascuns în răcoarea frunzișului, pe crengi au răsărit omizile ca niște izvoare verzi și păroase. E întuneric, apoi lumină. Lumină în luminiș și întuneric în întunecime, până când se apropie ploaia și
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
ar fi mai afon decât scrâșnetul ciorii. cum ar fi toate acestea? OCTOMBRIE Fără ieșire sunt toate. Cărările șerpuie în întuneric, în vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine și roi de gângănii adulmecă poala fictivă a verii. Păpădii grase și vrejuri uscate, dovleci pântecoși și șuvițe de cânepă, însoțitoarele mute-ale focului. Și norii. Joși, vârtejiți, ca fumul ieșind din vetrele cerului, fuior cu care se spânzură ceasul acesta obscur cu ieșirile, două, pecetluite. Octombrie. Normandia de Jos. Târziu
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
Marian Drăghici lui Virgil Mazilescu stau vodcile în tine claie ca păpădiile între războaie dar vino, am mâncat zăpadă, am râs mult cu soarele prin geamuri sparte mâna care scrie acum se va destinde, se va descărna în moarte. mielul paște iarba, iarba clopoțelul său mai sună ce sună. ba nu: mielul
om cu fața întoarsă din bufniță în zi cu soare by Marian Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/3314_a_4639]
-
ploua. * Lângă râu, celulele omenești se lipiseră într-un stup, apa era o preacurată groapă comună, căptușită cu limbile iubiților. Sărutul se preschimbase într-o crimă frumoasă, inimile își deschiseseră floarea de lotus din burtă. Pe Someș pluteau ghirlande de păpădii, bărbați cu brâuri portocalii țipau către un zeu indian: oare ajuns-am pe Gange și ne găsim în narcoza lui Shiva? Febra în care am locuit se furișează sub pietre, dar eu o țin strânsă aici, în pumn, în mijlocul verii
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
o mică fisură și unghiile să scobească agățându-se de o muchie cât să reziste în viscolul care mătură totul palpitația sexuală a pietrei emite aburii calzi ai acestei spaime pe care doar un copil o suflă ca pe o păpădie... e singurul care nu dorește să fie văzut căci singur se vede ascuns în sine iar întâmplarea aprobă
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/3506_a_4831]
-
stoarce câte o bărdacă de trăscău, devine sentimental-nostalgic și poet și, stând noi în fața televizorului, îmi povestește crâmpeie din viața lui. De exemplu acum, când ceilalți membri ai familiilor noastre sunt la cules de urzici, ștevie, măcriș, lobodă și alte păpădii, acțiune organizată cu scop umanitar ca urmare a majorărilor anunțate la televiziune cu ocazia zilei de 1 aprilie și a lunii Sfintelor Paști... Dar și fiindcă pe rafturile cămărilor noastre șuieră vântul ca prin ,craniul acela de lup" din poezia
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
agresivitatea sau cu bună înțelegere! Prioritatea pe care copilul o dă jocului, adică esenței acțiunii sale, îl face să fie absolut indiferent la forma sub care se prezintă cei implicați în joc. Prietenii săi de joacă pot fi pufuleții de păpădie, firele de iarbă, puișorii de găină, fluturii, pisoiul, cățelul, băieți, fetițe, copii de toate culorile și de toate originile sociale, nu contează! Toți prietenii sunt la fel atâta timp cât se amuză împreună în același joc de recreație! În jocul lui, el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care se roagă întruna, plîngînd în hohote, să nu ne bată și să nu ne aresteze că n-am făcut nimic. Fugim în teatru ca să-l căutăm pe Habarnam și pe prietenii lui, să ne amestecăm aventurile. Cortina se ridică. Păpădii și albăstrele, cred, uriașe, cozi de ceapă înalte cît scena. Printre ele mișună cîțiva prichindei. Sau așa par, față de flori. Sîntem în țara piticilor. Și e minunat! În spate, pe fundal, o fereastră mare, mare prin care se vede cerul
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
avut ceva de cîștigat. Nu poate nimeni să spună că habar n-are cum e să joci în rochițe cu fundițe, în pantalonași scurți și cu bretele, să zbori, pe scenă, cu balonul, să porți codițe și pampoane, să vezi păpădiile cît casa, și buline peste tot. Cînd sala s-a golit după spectacol, m-am furișat cu băiatul meu pe scenă. Am fost, amîndoi, cîteva minute, prichindel și prichinduță, în orașul de nicăieri, în orașul nostru de basm. ,Să rămînem
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
că vara vine din adânc de suflet de copii Ce visează la flori, fluturi, Soare, iarbă verde și jucării. Alții spun că e frumoasă tare (or fi văzut-o ei oare?) Că poartă o rochie verde Tivită cu puf de păpădie Și că Îi place să umble Desculță prin vie. Și când trece pe lângă struguri, mere, caise și tufe de soc se aude cum fiecare strigă: “ Mă coc!!!” Unii au spus că vara vine Chiar din petale de flori, Că se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
de o minte străină./ A noastră e și fetița oligofrenă.// Da, noi sîntem mulțimea de paie și glod/ poporul de iarbă, urzică și ștevie/ noi creștem ca mușchiul la umbra joasă a zidurilor/ ne înmulțim în tăcere ca buruienile, ca păpădia/ pe noi nimeni nu ne poate distruge/ ne poate doar călca în picioare/ ne poate doar da hrană la cai și la vite/ ne poate mărunți în malaxoare// dar noi, noi, noi/ vom năpădi la sfîrșitul reprezentației/ ca iarba, mușchiul
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
care gesturile amenințătoare sunt de fapt liniștitoare. Nimic nu s-a schimbat și nu se va schimba, viața merge înainte, încetișor, prin albia de toți cunoscută. La finalul capitolului, îl putem vedea pe dom' director făcând un ping-pong cu domnu' Păpădie, profesorul de matematică, și cu Adrian Nebunu, sonatul satului, echipat ca pentru o competiție de anvergură. În liniștea relativă acustic, dar netulburată, în fond, de nimic a acestui microcosmos rural, prozatorul introduce un factor uman perturbator. E vorba despre însuși
Unde fugim de-acasă? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10805_a_12130]
-
Nick Greene a ajuns exact la concluzia opusă. Tolănit dimineața în pat, pe pernele cele mai pufoase cu putință, în așternuturile cele mai netede, și privind pe geamul verandei la gazonul care de trei secole nu fusese maculat de vreo păpădie sau de vreo buruiană, și-a spus că dacă n-o să evadeze în vreun fel de acolo, o să ajungă îngropat de viu. Când s-a sculat și a auzit uguitul porumbeilor și susurul fântânii, și-a spus că, dacă n-
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
Eugen Bunaru Crinii dau din iz în vînt Sufletu-mi greu ca o piatră Se izbește de pămînt Mîna mi-e o păpădie Suflată din sîn în sîn Melcu-acela mă îmbie Între îngeri să rămîn Să-i îndemn roua să-și verse Cu găleata-n carnea ta Trecută peste traverse Ca trenul dumineca Buburuza asta latră Fluturii se freacă-n vînt Ieși frenetică
Izvorașul ăsta latră by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/10327_a_11652]
-
Emil Brumaru Pentru Johnny Răducanu Noi rătăcim uimiți Că nu ni se întîmplă Nimic, dar într-o zi Vedem c-o rază-i strîmbă Și-atunci prin păpădii Lovite moale-n tîmplă Noi rătăcim uimiți De tot ce ni se-ntîmplă...
Blues by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10510_a_11835]
-
sânge și salavă desprinderea de tălpi și totul este adevărat atâta vreme cât un creion de metal rămâne împletit cu propriile degete vă spuneam de parcă geografia ar mai avea importanță eu am visat cândva că ajunsesem până în galbenul sferic de la capătul unei păpădii un contur de ceață luminiscentă mă înconjura din toate părțile însă prin preajmă nu se afla nimeni solii plecaseră deja spre toate colțurile unei lumi cu mult mai cuprinzătoare o punte ca să construiești o punte între malurile prăpastiei ai nevoie
Valeriu Mircea Popa by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Imaginative/10657_a_11982]
-
și ad-hoc, cerute de nevoile imediate ale clasei (poezioare, scenete, piese de teatru în română sau în engleză etc.), ori de alte situații de viață cu ecou în sufletul ei...: „Am mai sculptat o poezie,/ dar, ca un puf de păpădie,/ s-a-mprăștiat în patru zări.../ Îi simt și-acum mirosu-n nări.” (spune un Catren). Vasile Mircescu (România, scriitor, poet) vorbește despre sine, în versuri, în modul următor: „Am venit pe lume, mai devreme decât mulți dintre voi. Sunt născut in Ploiești
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
peste poate și o lăsase vederea și era atât de înceată, încât nici pe scaun nu putea sta, ci mai mult întinsă pe pat și totuși, când ieșea prin ogradă uneori, lui Ștefan îi părea că e un glob de păpădie ușor, imponderabil. Luciia desfăcuse o fașă, o încălzea lângă cuptor, ca să-i panseze antebrațul, dar Ștefan privind fașa, începu să se creadă iar prunc, urcă în pat și se întinse și gânguri acolo cu mâinile și picioarele în sus și
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
-nalță ritmuri ce freamătă. Sunt ca o salcie pe un mal de poveste, mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinte și meditez la-cest început ce-nflorește, căci primăvara nu se anunță cuminte. Adulmec miresmele anotimpului etern și visez deja, la primul puf de păpădie, pe care să-l strivim într-un sărut-stern, pân' ce firavul puf se va topi în poezie. 10 Februarie 2017 - MIT Citește mai mult Mustește pământul, adie-a primăvară,încă, simt încleștarea anotimpului dalb,dar tot acest freamăt de viață
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
în cădere-nalță ritmuri ce freamătă.Sunt ca o salcie pe un mal de poveste,mă-nvăluie lumina din mugurii-cuvinteși meditez la-cest început ce-nflorește,căci primăvara nu se anunță cuminte.Adulmec miresmele anotimpului eternși visez deja, la primul puf de păpădie,pe care să-l strivim într-un sărut-stern,pân' ce firavul puf se va topi în poezie.10 Februarie 2017 - MIT... XIV. 8 MARTIE, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017. FEMEIA CENTRUL UNIVERSULUI
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
soare și nu se invidiază între ele pentru frumusețe. Umăr la umăr participă la buna desfășurare a serbării câmpenești, veștejirea nu le sperie și nu le întristează, florile zâmbesc și când aud fâșâitul prevestitor al morții lor: coasa. Puful de păpădie se-nalță spre soare dansând în brațele care-l inițiază-n moarte ale vântului. Se moare discret, frumos ca o retragere de pe scenă când rolul s-a sfârșit. În plină vară frunzele mai fragile se îngălbenesc desprinzându-se de pe tija
LECŢIA DEMNITĂŢII ÎN FAŢA MORŢII, PREDATĂ DE NATURĂ de ELENA STAN în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349245_a_350574]