474 matches
-
vizavi de această lucrare dar și ale altora: „[Din „Stele căzătoare”, compl.ns.] se vor elimina părțile subliniate: a) <<...se apropie sărbătorile de toamnă așa că pregătește-te din timp pentru rugăciunea de anul nou (subl. În orig.)>>”; b) <<Basarabia, regiunea păpușoiului și a femeilor grase>>. e) <<Și cîștigul să fie Împărțit În părți egale adică eu să am mai mult și tu mai puțin, un fel de comună (subl. În orig.)>>”. f) Hoțrăh: <<De ce să nu-ți iei un nume
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să apară În „Buletinul oficial al Comitetului popular județean Vaslui” propoziția „Cantitățile de produse centralizate ce vor fi livrate fondului centralizat al statului sunt...”. Cum adică: să afle cumva „amerecanii” și crudul Albion cam ce cantități uriașe de grâu și păpușoi obținuse cel mai sărac județ al țării?! Nu se cădea așa ceva și, de-altminteri, potrivit motivației lui Necula, rușinoasa scriere de mai sus fusese ștearsă „...conform instrucțiunilor”. Întrebare: oare mahării de partid de la Consiliul popular județean Vaslui chiar nu știau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Credem că, În primul rând articolul a fost dat pradă hulpavului coș cu gunoaie pentru că ar fi trezit emoții rudelor militarilor care Îi știau pe aceștia la tras cu pușca În slujba patriei și iubitului comandant suprem, nicidecum la cules păpușoi. În al doilea rând, cenzorul a considerat că bravul ostaș român musai trebuie să știe să Înoate că d’aia s-a dus pentru 1 an și 4 luni la cătănie! e.j. Sssst! Revoluția culturală e la nord-coreeni nu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de schitul Dălhăuți, dar care locuiau ceva mai departe de restul comunității, în izolare, personajul descrie prima dată un peisaj aflat „peste munte, într-o vale adâncă între munți, într-o poiană mică, dar frumoasă. Aveau hrana trebuincioasă semănând acolo păpușoi și multe alte semințe și legume.” <footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.173. footnote> Acest drum peste munte, care duce la o vale între alți munți, vale mărginită
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
și dacă n-ajung să-l dau înapoi, în loc de post am să am de-a face cu postul de jandarmi. Mergeți cu Dumnezeu. Unde să mergem? Luca îmi spune: Hai Costică la mine la Pocrovca. Stăm la mama. Mama are păpușoi, are grâu, cartoafe, porc, păsări, așa c-o s-o ducem bine. Învățăm vârtos pentru capacitate iar seara ne ducem la învățătorul Irimia să-l ajutăm să treacă de capacitate că s-a încurcat de trei ori de ea. Ne
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Ne-am întors învingători, obosiți dar siguri pe noi, pe viitorul familiei. Eram definitivi în învățământ spre dezamăgirea revizorului școlar Costenco, un om supărat pe ceilalți în lipsă de motive de supărare. De la Traian Val până la Marineanca, printre lanuri de păpușoi, pe drum de care fără pic de sămânță de piatră ne-a dus tot Steopa Volcov, țăran bulgar ca naționalitate și ca om prieten devotat. În sat, în lipsa fanfarei, am arătat mulțimii de oameni cât de frumoasă poate fi Anastasia
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
schema impusă de realismul socialist. De altfel, și celelalte proze, reduse ca dimensiuni, situate între istorisire și nuvelă, vor păstra aceeași amprentă ideologică și literară, ținta fiind cititorul provenit din mediul rural. Și Inima gospodăriei (1951), Învățătoarea (1951), Tinerețe (1953), Păpușoii (1955) fac parte din colecția „Albina”, dedicată literaturii de popularizare. Firul epic, simplist, din Tinerețe, de pildă, relatează conflictul între țăranii din două localități, rezolvat prin intermediul căminului cultural, personajele sunt invariabil pozitive și negative, adică „țărani săraci” și „chiaburi”, maniheism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
vii”, figurile oamenilor, legendele spațiului rural în relația lui cu contemporaneitatea, fantasticul, obiceiurile folclorice pigmentate cu vocabule specifice, conduc spre alcătuirea unei „monografii sentimentale”. SCRIERI: Luceferii de sub grindă, București, 1950; Inima gospodăriei, București, 1951; Învățătoarea, București, 1951; Tinerețe, București, 1953; Păpușoii, București, 1955; Oameni din satul de azi, București, 1956; Vulpile, Iași, 1970; Oameni și munți, București, 1972; Pădurea de dincolo, Iași, 1974. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Vulpile”, RL, 1971, 2; Constantin Pricop, Atracția elementului folcloric, CRC, 1971, 7; Grigore Ilisei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
angajare nu este stipulată permisiunea de a fi atacați în miezul ființei noastre, incluzând personalitatea și demnitatea individuală. Exemplu (un coleg către un alt coleg): „Dumnezeule, cum te poți suporta? Ești al dracului de pasiv, parcă ai fi mort în păpușoi, fără nici o inițiativă. N-ai pic de ambiție? Am să renunț la slujba asta cât de repede pot, însă tu ai să rămâi împotmolit aici pe vecie”. 8. „Mă simt agresat la muncă de cuvintele care se referă la etnia
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
etc. Dintre cadrele didactice universitare, foști absolvenți ai liceului, amintim: Corneliu Zolyneac - doctor în științe biologice, fost decan al Facultății de Biologie din Iași; Aurel Ciopraga - profesor univ. dr., jurist, fost decan al Facultății de Științe Juridice din Iași; Constantin Păpușoi - prof. univ. doctor, specialitatea fizică; Mihail Voicu- profesor univ. dr., membru corespondent al Academiei Române, fost prorector al Universității Tehnice „Gh. Asachi” Iași; Paraschiv Monica (Voicu) - profesor univ. dr.,specialitatea chimie; Constantin Fălticeanu - profesor univ. dr. la Universitatea „Dunărea de Jos
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
chimie; Constantin Fălticeanu - profesor univ. dr. la Universitatea „Dunărea de Jos” Galați; Leonard Gavriliu - profesor univ. dr. în domeniul psihologiei, autor al unor volume în specialitate, primul traducător al lui Freud în limba română. Alți universitari ieșeni: Richard Valter, Maria Păpușoi Zolyneac; Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Vasile Țarcă, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudori, Marieta Costescu, Corneliu Huțanu, Nicuțor Ailenei etc. De asemenea, numeroși foști absolvenți ai acestui liceu s-au remarcat în diferite domenii de activitate: Mihaela Ahachi
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
lucrul pământului (plug de lemn cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
prerogativele sale sunt mult prea mici în raport cu uriașa lui voință de schimbare! Să fim serioși! Constituția României oferă președintelui țării puteri cvasi-discreționare. Numai că pentru a le exersa e nevoie de ceva mai mult decât să faci pe mortul în păpușoi, și să nu asculți, așa cum a făcut prea multă vreme dl. Constantinescu, decât de vechii securiști bătuți în cuie prin birourile, bucătăriile și coridoarele Cotroceniului. Prea ocupat să asigure fericirea cumnaților și consilierilor, dl. Constantinescu n-a mai avut răgaz
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a învârteală și a furtișag. Dar cetățeanului trebuie să-i ceri să fie cetățean măcar în măsura în care se arată extrem de mândru de a fi urmașul lui Traian și Decebal. Ne inflamăm în chestiuni meschine sau marginale, dar facem pe morții în păpușoi când locomotiva dezastrelor trece șuierând prin gospodăria noastră. Nici o grupare, fie ea intelectuală, fie pretins implicată în problemele țării nu dă vreun semn că ar avea vreo responsabilitate pentru dezastrul în care ne aflăm. Prost sfătuit încă din prima clipă
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
D. Juvara trimitea o jalbă Isprăvniciei Fălciu, în care semnala refuzul și fuga de pe moșie: „Locuitorii satului Roșiești nu se supun a-mi lucra zilele boierescului după așezământ, din care pricină [...] au fugit împrăștiindu-se prin toate locurile, lăsându-mi păpușoii pe câmp neculeși de-i mănâncă vacile lor”. Isprăvnicia va interveni pentru ca locuitorii satului să lucreze „zilele boierescului după așezământ”. Litigiile se vor rezolva, în mare parte, în favoarea proprietarilor. În cursul anului 1846, au fost înregistrate cazuri de violență, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pisica (semn de despărțire) și moare cățeaua, semn al unei gândiri intuitiv-concrete, ieșit din orizontul patriarhal al satului. Ca să vadă toată lumea cât de rău am ajuns, vom folosi același orizont spiritual, tot expresiv, dar mai cu greutate: „Scroafai moartă-n păpușoi” și „Ori se rupe hamul, ori crapă iapa”. Toată această gândire populară condensată arată că s-a ajuns la o limită, că așa nu se mai poate, ceva trebuie schimbat sau făcut din nou. Chiar din decembrie 2008, s-a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bejenari și cei rămași în Bucovina. Când în Bucovina a fost mare foamete în 1866, despre care s-a vorbit și s-a scris mult, locuitorii din Pârhăuți au plecat la părhăucenii din satul Lunca de au adus de acolo „păpușoi” (porumb). Nu este de mirare, deoarece an de an locuitorii români și neromâni din Bucovina plecau în Moldova, pe moșiile boierești și mănăstirești, la „agoniseală”, muncind toată vara, iar toamna își aduceau acas partea ce le revenea din recoltă. Sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
100 de case. „Casa în care mam născut era o casă mică, făcută din bârne de tei, încheiate la capete, având o tindă mică. În această sală (tinda) era un știubei în dreapta, în fund, în care ținea 4-5 banițe de păpușoi. Aici era și gura podului unde te suiai pe o scar de lemn. Porumbul știuleți se ținea în podul casei, asemenea fasolea, sămânța de cânepă, de in, de bostan etc. Din tindă, în partea stângă, pe ușă intram în casă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Era om de serviciu și guard comunal. În mijlocul satului striga cât îl ținea gura:Cu banii ghirului, mă! Î la primărie, mă! adică să se plătească impozitul. - Cu băieșii (copiii) la hultuit, mă! adică la vaccinare. - Legași câinii că strică păpușoii, mă! Viața fostelor sate de clăcași a fost influențată decisiv de raporturile cu proprietarii moșiilor, de la care arendau, în condiții înrobitoare, suprafețe de teren necesare întreținerii. În 1872, guvernul conservator, al marilor proprietari, au dat o lege a învoielilor agricole
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la culoare și păr cu iepurii din această rasă. Evident, după câțiva ani, vitele au trebuit să fie plătite, dar țăranii erau obișnuiți cu politica guvernelor față de ei. Luncașii, de exemplu (ne spune Toader Boca), au primit așa zisul „porumb (păpușoi) de milă”, murdar, care, apoi, a trebuit să fie plătit. Așadar, nu era un lucru nou în politica economică față de talpa țării: cei din 1945, comuniști și necomuniști, continuau o veche practică. Comisia locală de împroprietărire a înscrisă în tabele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
profesor de desen, sculptor de valoare mondială, Gheorghe Bendescu, fost profesor de fizică, ulterior, directorul laboratorului special al Universității “Alexandru Ioan Cuza”, Iasi. Dintre absolvenții liceului amintesc de Corneliu Zolyneacprofesor la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Biologie, Maria Păpușoi Zolyneacconferențiar la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Științe Juridice, Corneliu Sturzu-scriitor, fost director al Teatrului Național, Iași, Aurel Ciopraga, profesor universitar, fost decan al Facultății de Științe Juridice, Iași și alți profesori universitari: Richard Valter, Constantin Păpușoi, Costică
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
Maria Păpușoi Zolyneacconferențiar la Universitatea “Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Științe Juridice, Corneliu Sturzu-scriitor, fost director al Teatrului Național, Iași, Aurel Ciopraga, profesor universitar, fost decan al Facultății de Științe Juridice, Iași și alți profesori universitari: Richard Valter, Constantin Păpușoi, Costică Cazacu, Ovidiu Scutaru, Paul Voicu, Laurențiu Slătineanu, Constantin Andronovici, Vasile Ștefan, Vasile Atudori, Marieta Costescu, Constantin Fălticineanu, Corneliu Huțanu. Deasemenea amintesc de: Mihaela Agachi-prim solistă la Opera Romănă, București, Eugen Șendriucfost director în Ministerul Învățămăntului, Iacint Țornghebel-fost director al
Leadershipul în unitățile de învățământ preuniversitar by Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1615_a_3091]
-
de foame, Ioan Iminovici și cumnatul său, Procop Smocot, vin să ceară ajutorul rudei lor, căminarul. Și ne-a luat fratele George și ne-a dat de mâncare și de băut, apoi a pus să ni se umple sacii cu păpușoi. Ne-a mulțumit și ne-a omenit cu de toate, numai în casa lui nu ne-a luat, că noi eram țărani, iar el era boier și domn mare și se rușina să-i arate cucoanei lui din ce oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu păreții dărăpănați, cu urma unor privazuri de ferestre în care stau înfipte gratii ruginite, un acoperiș care așteaptă gata să se prăbușească și cu o curte plină toată de buruieni ce cresc în liniște și se usucă; coșerul de păpușoi din spatele casei parcă-ar fi un semn de întrebare pentru nepăsarea stăpânului, în vreme ce din fosta livadă a familiei Eminovici mai supraviețuiesc doar câțiva copaci scorburoși ce-și întind sinistru crengile uscate către bolta albastră 33. Casa are tencuiala jupuită de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ar fi trebuit să se trezească...". Bolnavul ascultase toată discuția celor doi și i se cam făcuse pielea de găină. Până să se hotărască el cum e mai bine să procedeze, adică să stea cu ochii închiși, făcând pe mortu-n păpușoi, sau să-i lase deschiși și să sară zglobiu din pat, perdeluța verzulie, prin care era despărțit de restul lumii, fu trasă. Cred că tocmai s-a trezit", zise fata, cercetându-l cu un interes nu neapărat medical. "Ăsta o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]