472 matches
-
sașii îl porecliseră în derâdere pe Mihai Viteazul „Mălai Vodă“. O fiertură similară, inițial făcută din hrișcă, aveau și rușii, sub numele de „kașa“, la fel de răspândită în popor ca mămăliga la noi. Elena Niculiță-Voronca scrie: „De demult, pe când nu erau păpușoii, oamenii mâncau mălai. Pâinea proaspătă era foarte bună, numai că, după ce se învechea, se învârtoșa prea tare“ (Datinele și credințele poporului român). În Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir explică larga răspândire a acestei cereale: grâul dă de 24 de ori semănătura
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
atacă originalul, ci doar îl îmbogățesc prin diversitatea și inventivitatea unor variante. Rămăseserăm la „marea bucătărie țărănească“... Elena NiculițăVoronca mai descrie „o altă mâncare băutură, covașa: se cerne de cu sară, prin sâtă deasă, de toate făinele în covată: de păpușoi, de sacară, de grâu, de hrișcă etc. Se moaie cu apă caldă și se lasă până a doua zi să dospească; a doua zi se pune în budăi și se umple. Pentru a o umple, trebuie să torni mai întâi
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mai ales pentru vite, la care ține mai mult ca la viața lui. Își ridică puțin căciula și-i zâmbește fetei, luminându-i-se toată fața. - Sî trăiești, fata moșului... da‟ ci faci pe‟ici, Anuca?!.. Dintr-un lan de păpușoi, o păsărică cu pași mărunți se repezi în drum și se opri dând glas: „Pitpalac ..pitpalac!“, și dispăru, îndată, într-un tufar de cătină de pe marginea șanțului repetând: „Pitpalac... pitpalac!“ - Când ai s-o vez‟ mamî... să știi că‟i
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
și acele fershtunkener de cărțulii cu măscări pe care nu le știu din Biblie - altă carte pe care n-am citit-o vreodată. Afacerea m-a plictisit ți acum cinci ani, iar la ora actuală e o chestie moartă În păpușoi. Am propriile mele probleme, cum ar fi, să am grijă de copilașul meu. Bud coborî privirea. LÎngă șemineul lui Mickster hîrÎia de zor un buldog cu fundul zdrențuit și cu coada În atele. Cohen continuă: — Ți-l prezint pe Mickey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mai trist [este] că, pe când se crede că s-au plătit de toate dările, că au scăpat de toate angăriile, cum le numește el, iar vine perceptorul și-i mai cere să-i mai plătească... rămășițe din exercițiile expirate, prețul păpușoilor împrumutați de stat la 1866, prețul păpușoilor de rezervă. Ce o mai fi și aceste, domnule? întreabă el, se scarpină în cap și în cele din urmă iar deschide punga. Și în adevăr, când cercetezi bine ce sunt toate aceste
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că s-au plătit de toate dările, că au scăpat de toate angăriile, cum le numește el, iar vine perceptorul și-i mai cere să-i mai plătească... rămășițe din exercițiile expirate, prețul păpușoilor împrumutați de stat la 1866, prețul păpușoilor de rezervă. Ce o mai fi și aceste, domnule? întreabă el, se scarpină în cap și în cele din urmă iar deschide punga. Și în adevăr, când cercetezi bine ce sunt toate aceste rămășițe, te convingi că cea mai mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din cauză că nu i s-au dat recipisă sau că el au pierdut-o și nefiind trecute plățile în roluri, nefiind sușile niciodată față pentru a se putea controla, după 10 - 15 ani el este apucat să plătească din nou. Asemenea păpușoii de rezervă, păpușoii cari se zice că le-a împrumutat lor statul la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
s-au dat recipisă sau că el au pierdut-o și nefiind trecute plățile în roluri, nefiind sușile niciodată față pentru a se putea controla, după 10 - 15 ani el este apucat să plătească din nou. Asemenea păpușoii de rezervă, păpușoii cari se zice că le-a împrumutat lor statul la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar reclamații de ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țara țăranul ș-a strâns toată recolta și are bani. Nimeni nu se îngrijește să cerceteze, să afle că două treimi de țărani nu au semănat decât porumb, că temeiul culesului porumbului nu este decât în octomvrie, că chiar atunci păpușoii sunt încă verzi și nu pot fi măcinați, că ei trebuie să stea în coșare sau pe poduri luni de zile ca să se usuce și să-i cumpere cineva, că țăranul, pentru hrana lui sau pentru ca să aibă câțiva lei de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Dunărea sau În Albina românească, privitoare la nave Încărcate la Galați sau Brăila, cu destinația Dublin ori Cork. În 1847, de pildă, se știa la Galați, „din scrisori particulare”, de recolta proastă din Irlanda, iar Albina românească afirma că „importația păpușoilor” se datorează „lipsei ce urmează În Irlanda”. Exportatorii români se aflau, de altfel, În convergență de interese cu țăranii și consumatorii irlandezi, Împotriva legilor protecționiste ale guvernărilor tory, deoarece grânele românești sau rusești, mult mai ieftine, atenuau foametea și penuria
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Rusiei de Sud „va căpăta preț acasă și va ieftini cartofii bietului englez și irlandez”. Pe această filieră comercială se stabilesc chiar contacte personale, poate primele exemple de români (respectiv, moldoveni) În Irlanda, deoarece, după cum ne informează Albina românească, Întrebuințarea „păpușoilor” ce urmau a fi exportați fiind necunoscută locuitorilor, s-au trimis acolo și doi oameni spre a Învăța pe irlandezi a face mamaligă. Sub aspect politic Însă, Irlanda interesa mai puțin opinia publică din Principate, datorită faptului că la București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
doi evidențiază un conflict deschis; tatăl nu este de acord cu aleasa fiului si-i cere să se căsătorească cu o altă fată. Să duce la ea, stă vo câteva zile. Deci, duminicăi nunta. Lăsând fata să doarmă cu un păpușoi din fluor, un voinicel de flori, sendreaptă spre nunta sa. În cele din urmă, tatăl Încuviințează căsătoria celor doi: Bine, tată Iliuță. Daru meu l-ai luat. Să-ț' fie al tău! Bine mai e omul la casa lui este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
relele lui. Am spus și relele pentru că în universul copilăriei nu te întâlnești numai cu binele social - acceptat, cu optimumul moral, cu exemple pozitive. În grupul de copii și adolescenți, constituit aleator, am învățat să fumez țigări cu mătase de păpușoi, să înjur, să folosesc cuvinte și expresii vulgare, pentru a nu fi mai prejos de ceilalți băieți, să spun minciuni, pentru a ieși din încurcătură și chiar să iau, fără mustrări de conștiință, struguri, știuleți de păpușoi pentru copt sau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cu mătase de păpușoi, să înjur, să folosesc cuvinte și expresii vulgare, pentru a nu fi mai prejos de ceilalți băieți, să spun minciuni, pentru a ieși din încurcătură și chiar să iau, fără mustrări de conștiință, struguri, știuleți de păpușoi pentru copt sau pălării de floarea-soarelui, din proprietăți străine. Toți copiii, fără excepție, au de oferit și de preluat ceva de la ceilalți membri ai grupului. Depinde ce înveți de la ceilalți copii și ce faci cu cele învățate. Viața în grup
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Cu multe precauții și temeri, care s-au dovedit inutile, Furnica a stat cuminte să-i pun legătoarea ce-i fusese pregătită și să o închid, pentru acomodare, într-un fel de saivan în care altădată erau păstrați știuleții de păpușoi. Acolo, în noul ei loc de viață, i-am oferit mâncare și apă pe care le-a consumat fără fasoane și se bucura, dând din coadă, când mă apropiam și-i vorbeam. A urmat apoi momentul cel mai emoționant al
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
evidențiază un conflict deschis; tatăl nu este de acord cu aleasa fiului si-i cere să se căsătorească cu o altă fată. "Să duce la ea, stă vo câteva zile... Deci, duminică-i nunta." Lăsând fata să doarmă cu "un păpușoi din fluor, un voinicel de flori", se-ndreaptă spre nunta sa. În cele din urmă, tatăl încuviințează căsătoria celor doi: "Bine, tată Iliuță. Daru meu l-ai luat. Să-ț' fie al tău!" Bine mai e omul la casa lui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
O dată ajunși la Mogoșoaia, poți vedea cum vilele cresc direct din câmp, din noroi și clisă... o senzație pe care nu o pot descrie, pentru că ține de originalitatea cazului românesc. Un milion de dolari băgați în căsoi / Răsare direct din păpușoi! Ajungem în fine la Palatul Mogoșoaia (Muzeul Civilizației Aulice - sic!). O instituție culturală ce ține de Primăria Municipiului București. O bijuterie arhitectonică, dotată cu un parc magnific ce o înconjoară! Pe malul lacului din față se construiesc de cu zor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
stă să aștepte acceleratul, odată a stat aici o oră și pe la noi pîrpălește! dar ce vrei, să stea să urce toate babele! gata, de Sfîntă Mărie se c... cîinele-n pălărie! aoleu, ce-am pățit într-o toamnă, brumà la păpușoii tîrzii, nici pentru porci! bani, i-au prins cu dolari falși în tîrg, voiau să cumpere porc, dar unul deștept, fost polițist, aveau și poza la poliție, și de unde sînteți? Lunca Pașcani, și ai venit la Tîrgu Frumos, la țiganii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
au văzut pe tovarășul Mariașiu. A doua zi, în adunarea generală a OB Fizică din 24 februarie 198732 s-au discutat probleme organizatorice. Ședința a fost prezidată de Popa Gheorghe, iar din prezidiu au mai făcut parte Strat M. și Păpușoi Constantin. S-a discutat situația studentului Mariașiu Dorin, aflat în situația de a fi exmatriculat din cauza situației școlare (absențe, examene nepromovate). În seara zilei de 17 februarie 1987, în jurul orei 23.30, a vrut să intre în căminul nr. 1
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
428 Paraschivescu, Viorica, 64, 231, 249 Pardoseanu, Sorinel, 161 Parfeni, Gigi, 129 Partin, Costache, 121 Pascal, Matilda, 254 Pascu, Alexandru, 256 Paștină, Ovidiu Bose, 428 Patraș, Marcel, 153 Patrichi, Gina, 425 Pauker, Ana, 101 Păcurar, Constanța, 189 Pădurean, D., 148 Păpușoi, Constantin, 120, 362 Părpăuță, Elena, 89 Păstrăguș, Mihai, 127, 222 Păunescu, Adrian, 464 Păunescu, Viorel, 514 Păuneț, Petru, 161, 162 Păuța, Sabin, 253 Păvăloaia, Willy, 122 Pavel, Constantin, 121 Pavel, Emilia, 249 Pavel, N., 214 Pavelcu, 37, 142, 146, 257
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Comitetul municipal al PCR Iași, 1987, fila 7. 14 Idem., fila 7. 15 Absolvenți ai UPC erau: prof. dr. Viorel Barbu (rector), prof. dr. Ignat Călin Petru (prorector), conf. dr. Rusu Dumitru (prorector), conf. dr. Puha Elena (prorector), conf. dr. Păpușoi Constantin (decan la Matematică-fizică), prof. dr. Donisă Ioan (decan la Biologie-Geografie-Geologie), conf. dr. Răuschi Ștefan (decan la Drept), prof. dr. Andriescu Alexandru (decan la Filologie), conf. dr. Agrigoroaie Ioan (decan la Istorie), conf. dr. Petrescu Silvia Melania (prodecan la Științe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Bantaș Gheorghe, conf. dr. Brânzei Dănuț-Petre, conf. dr. Minuț Petru, conf. dr. Luca Nicolae, conf. dr. Jucan Toader, conf. dr. Manolache Aristotel, conf. dr. Grosu Dumitru, conf. dr. Miron Victor, conf. dr. Pop Valer, conf. dr. Blanariu Dragoș, conf. dr. Păpușoi Constantin, conf. dr. Rusu Ion-Gheorghe, conf. dr. Mercheș Ioan, conf. dr. Tibu Margareta, conf. dr. Ignat Margareta-Eugenia, conf. dr. Singurel Ligia, lect. dr. Popa Eugen, lect. dr. Amihăesei Constantin, lect. dr. Felea Victor, lect. dr. Grigoraș Gheorghe, lect. dr. Popescu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
O să fie rîndul ca la gaz! Cei mai amarnici numai ce vor ieși de acolo și se vor așeza iar la rînd! Lumea rîde, dar Anica nu se lasă. Băi, bufonilor, dacă nu o să vă ajungă, mai sînt tufișuri, pădure, păpușoaie. Mai ales iarna, pădurea va fi plină de... Deși Anica dorea un comunism cam cum și-l imagina ea, n-a fost să fie. Dar ea, personal, proceda după preceptele auzite sau imaginate. Bea bățos secărică și făcea dragoste. Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
politicii. Ei, dacă este ordin de la Partid atunci cred că Pămîntul este rotund. Pentru că noi, prostimea, aveam o frică enormă de cei de la Partid! Cînd o mașină apărea la orizont, deasupra satului, noi o luam la fugă prin grădină, în păpușoii din cîmp. Cu tata și mama în frunte. Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Vine să mă ridice, declanșa tata panica. Noi știam ce înseamnă ridicatul de acasă. Te lua și gata, te evaporai, nu mai existai. Așa a fost ridicat dascălul Furtună, gospodarul cu gură slobodă Vasile Mihai și mulți alții. Stăteam în păpușoi și eu eram trimis să spionez împrejurimile. Dacă mașina oprea la poarta noastră, atunci era clară intenția. Dacă nu oprea și pleca spre Crasnaleuca, concluzionam că iar a vorbit ce nu trebuie cineva de pe acolo. Prin urmare, dacă Partidul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]