334 matches
-
învârte [...], dar nu găsește nimic, căci iedul cel cuminte tăcea molcum în horn, cum tace peștele în borș la foc. ... lupul [...] așază cele două capete cu dinții rânjiți în ferești, de ți se părea că râdeau, pe urmă unge toți păreții cu sânge, ca să facă și mai mult în ciudă caprei, ș-apoi iese și-și caută de drum." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) Testul nr. 24 1. Tipologia subiectelor prezentare, exemplificare (după un criteriu) 2. Relații semantice în limba
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se adresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — „Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi, soție niciodată“ se auzi, în mintea lor, Arghezi, ca-ntre „păreții unei peșteri vaste“.) — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se readresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — Ubi tu gay, ego gay, traduse, incorect politic, Elisav. — Guai, exclamă Nora Aron în italiană, idiom în care acest monosilab înseamnă „vai!“. — Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
a cocolit așa de bine." (Idem, p. 169); Pe dinaintea lui treceau ființe ciudate pe care nu le văzuse niciodată. "Ah! gândi el - în curând voi muri, aste's deja umbre de pe ceea lume." Numai umbra lui proprie stătea dreaptă în părete, parcă surâdea și - ciudat! - avea ochi albaștri. "Dracul să te ia, gândi el, și umbra mea își bate joc de mine acuma"." (Mihai Eminescu, "Sărmanul Dionis", în Proză, prefață de Eugen Simion, Litera Internațional, București, 2010, p. 99) 413 DEX
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o piatră scoasă din râu, șlefuită de valuri, și cu un zâmbet cu ochii pe jumătate închiși, ca și cum ar fi ascultat depărtate acorduri triste. Apoi, în mare contrast, avea scurte izbucniri de veselie, cu râs puternic și tânăr, de răsunau păreții. Căutam să prind în ce fel îi semăna Ionel”. Transfigurată în personaj de roman, numita doamna Alice Deleanu, în volumul La Medeleni, Ionel Teodoreanu o vede: „Ăcu fruntea încordată și cu ochii micșorați, Doamna Deleanu avea privirea pe care o
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ales că acum caleștile boierești merg taman ca o porumbiță ce se îndeamnă mai repede la cuibul ei. Pe la noi la palat treburile merg bine numai că toate cancelariile sînt pline burduf de învățăcei ce-și zborșesc creierii pe tăți păreții de nu le mai întră o buchie în capul lor cel sec. Peste tăt numa procese și mai mare jalea să vezi câte-o domniță că pierde până și bunul simț și începe a boci pi la tăti ușili de-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
acea, lângă mort probabil. Am jucat inelul, țușca și alte jocuri. Și era un haz și o gălăgie nespusă. Nimene, după cât știu, nu era trist... Insomnie și febră... Persistența cu care bolnavul urmărește desenurile și figurile tapetului din apropierea sa, pe părete. Colonelul Vrabie, care se uită cu plăcere pe fereastră cum mușcă cânii pe oamenii care intră în ogradă. Postelnicu, mutră de țârcovnic, slab, cu bărbuță bălaie și cu bumbac în urechi. Primăvară: încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Coborâm la mare prin partea sudică, printre niște mori poetice de piatră, pe care le poartă un șuvoiu al muntișorului. Apa grăbește pe sub punți, trece dela moară la moară, se scurge pe o tăetură calcaroasă naltă și dreaptă ca un părete și morile umblă, tainice ca toate morile de apă. Acestea însă sunt de piatră, au un aer de vechime, și sus odăiți cu gratii și foișoare. La malul mării curg cișmele în jghiaburi de piatră. Și tot țărmul în partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
insistă. Vladimir îl lovește și-l dă afară. Wagner, furios, pune mâna pe-un revolver (pe care-l avea dăruit decând scăldase un mort din vecini) și trage la întâmplare trei focuri de care Vladimir se ferește la vreme, după părete. (Celelalte trei focuri le trăsese peste noapte de bucurie că îngroapă anul vechiu). Vladimir iese și-l bate iar. Iese și Antoșa să-i despartă; scandal, huiet, geamuri sparte. La jurați e interesantă chioara Lupacec. Mai interesantă e Antonina Dombrowska
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Aici a avut reședință Wilhelm II, care l-a restaurat. 200 de camere remarcabile mai ales prin lux. În bibliotecă un portret al lui Voltaire desenat în creion de Frederic II. Opera lui Voltaire și literatură franceză. Sala scoicilor cu păreții încrustați cu felurite roce și pietre fine prețioase: agat, onix, lapis lazuli, sulf, cvarț, ametist, etc., scoici ciudate până și o scoică deschisă, cu mărgărintarul ei într-însa. Bogăție și strălucire care stecleau în noaptea de Crăciun pe care kaizerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ei a pătimit, pentru ei a făcut totul și ce se poate și ce nu se poate!" Atuncea băiatul, simțind că trece dincolo, îl chiamă spre el. Îl vede venind, îi ia mâna, i-o sărută, apoi se întoarce cu fața la părete și moare. E înmormântat. Când se întoarce, aiurit, dela groapă, bătrânul aude într-o odaie și pe al doilea copil tușind cum tușea cellalt. Atunci are intuiția pedepsei pentru crima pe care a săvârșit-o și vede că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este, era, Europa ieftin, iepure, a ieși, pierde, pieri, viers; înghieț, îngheață, chem, chiamă. q). fii, fiică, alături, luni, alăturea, lunea, marțea, miercurea, joia, însă atâția. r). ianuar, februar, martie, aprilie, maiu, iunie, iulie, septembre, octombre, noembre, decembre, s). păreche, părete, rătezat; a spăria; a înveli. t). ușă, coajă; cenușă, îngrașă, cenușăreasă, încrucișător. u). același, totuși, iarăși, însă aș! aș merge. v). înec, înot, înainte; înnegrit, înnoptat, înnădit. înapoi, dinăuntru, înăuntru; înmulțit; înmormântat; înmărmurit. z). bătrânețe, frumusețe, însă și bătrâneță și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tg. Mureș, Cluj, Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec de ungurisme în limbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-l mai nască odată! Bunu-i vinul și gustos Când îl bei cu om frumos, Iar de-l bei cu om urât Ți s-oprește vinu-n gât. Multe-n lume omul vede: La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mierlii, La Lina cu ochii negri... M-a mâncat, mânca-o-ar viermii... De ți-ai face patu-afară M-aș preface-n vânt de vară Ș-aș veni la tine-ndată Să te văd cum stai culcată, Cu fața cătră părete, Cu gura arzând de sete. Fața vântura-ți-o-aș Gura săruta-ți-o-aș... Bună-dimineața, nană, Țucu-ți ochii ș-o sprânceană, Spune-mi mie cum te chiamă. Ți-o fi numele Marie, Ori te chiamă Salomie, Așa cum îmi place mie... Răspuns dau la întrebare: Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găsit un tânăr abhazian care aștepta mușterii trecători cu un butoiaș de 50 l. vin roș localnic, lângă izvorul cu apa cea mai rece. Tragi pe mățușcă vin în pahar și-l bei cu, și mai ales, fără apă. De pe păretele unui munte curg așa zisele lacrimi ale fetelor, ca o ploaie necontenită. Acestui loc îi răspunde mai sus o cascadă bogată de câteva zeci de metri cădere în perdele de unde luminate de soare. Aici sunt "lacrimile bărbaților". Ambele lacrimi au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are obicei să fure câni în lipsa oilor. Doi dintre lupi, care erau mai sprinteni și s-au socotit mai vrednici, au sărit peste împrejmuirea de răzlogi. Măgarul i-a simțit și s-a așezat într-un punct strategic, în unghiul păreților unei clădiri de bârne din marginea țarcului. S-a pus cu fruntea în unghi; iar cu copitele de dinapoi a făcut o apărare atât de dârză, încât, după câteva încercări, lotrii s-au retras chelălăind. Valea Frumoasei ediția III-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a lui Nae Jindiceanu, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Cum am fost să mă prăbușesc eu în 1930 cu familie cu tot În 1930 m-am dus la Prefectură și am cerut să vie și să repare păretele clădirei școalei din Bogata. N-a venit nimeni, dar mi-a dat 30 000 (treizeci mii de lei) ca să pun eu lucrători și s-o repare. În vremea aceea era notar la Primăria Comunei Baea și casier al Băncii Populare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
carcera în timpul iernii cu tuburi prin care se va introduce căldura și care vor fi așezate astfel ca să nu se poată atinge bolnavii de ei (sic) și a fi feriți de lesiuni; asemenea ferestre să fie la partea superioară a păretelui astfel ca bolnavii să nu poată atinge și să nu primească de la ceilalți alienați obiecte vătămătoare și aceia fereastră să fie cu geamuri. Carcera consta din două camere care comunică printr-o ușă comună noi opinăm ca să fie cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
când în când, unul din cele patru clopote chema, probabil, la masă. Deși exista un "thermometru", pe paturi se așterneau mindire rupte, de paie. (Nu se înregistrează nici un fel de saltea). Unicul mindir bun ("I mindir cu patru perini de părete și covertă de rips") este înregistrat cu grijă, fiind plasat în cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se punea una din cele "118 prostiri de așternut și oghialuri, toate rupte" este confirmată și de relatările doctorilor Lucașevschi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
meargă la târg și ne ținea mereu de vorbă. De la o vreme noi mai cascam, ne mai răstogoleam pe paturile cele late de la țară, unde parcă tot ai sta lungit, ne mai uitam la niște vechituri de litografii aninate în părete. Da' mâncarea nu venea. Trecuse acum o oară plină, de ni se lungise urechile și ne ghiorăiau măruntaiele. Însă nu pot tăgădui că în fundul cugetului nostru dădeam dreptate lui Manolucă, fiindcă de... la bucătărie nu se fierbe nici se frige
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cartoanele noastre, dar desigur nu s-a recunoscut. Oare așa sunt eu? întrebă dânsul cu îndoială. Nu se văzuse nenorocitul în oglindă cine știe câți ani, încât nu-și mai aducea aminte de propria lui față. Eu unul păstrez și acum în părete, lucrată în cridă 160 neagră cu estompa, figura lui stoarsă de sărăcie, brăzdată de ani, acoperită cu o barbă și un păr în care pieptenele n-a intrat niciodată, și nu puțină plăcere îmi face și astăzi vederea acestui desen
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
prins și ei gust și fără nici un dascăl, numai din ce-au văzut la mine, au început și ei la rândul lor să desemneze, să picteze, încât an cu an, zi cu zi, s-au înmulțit tablourile care împodobesc astăzi păreții odăilor noastre. Desigur, această galerie sui generis, dacă nu are o valoare artistică, ceea ce recunosc cu bună inimă, are însă în ochii mei marele merit de a fi rodul muncii noastre proprie. Ce frumoase, ce odihnitoare îmi par aceste odăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
condeiul în mână pe vechiul meu jilț ros de lungă ședere, odăi pline de visurile unei vieți întregi. Fiecare colț, fiecare mobilă au fost mărturie la diferite ceasuri bune sau rele care au sunat în casa mea; fiecare cadru din părete îmi vorbește duios din trecut, mă transportă cu gândul departe, departe, la acele clipe fericite din viață când eu și copiii mei ne simțeam în naivitatea noastră absorbiți de farmecul coloarelor care reproduceau pe pânză, după puterile noastre, marea, eterna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cade de la o înălțime de 70 de metri și apa pănă a nu ajunge jos se preface într-un praf fin prin care razele soarelui desemnează câteodată doi și trei frumoși curcubei cu toată gama coloarelor. În dosul cascadei, pe păretele stâncei de pe care se aruncă râul, este construită o scară pe care te poți urca pănă sus la punctul de unde apa se prăvale în aer. Spectacol foarte impunător care însă nu se poate admira de pe scară decât cu prețul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ai pe umere un cauciuc. În aceeași zi ne-am dus să vizităm și Les Gorges du Trient. Când intri în acea strâmtoare de stânci, pe fundul căreia fierbe râul Trient ca pe un așternut de jaratic, et apucă fiorii. Păreții sunt așa de aproape unul de altul și așa de nalți, că abia strabate lumina zilei între dânșii; iar vuietul râului care curge în cascadă și se sfarmă de stânci deșteaptă toate ecourile din întunecata potică și acopere orice glas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]