309 matches
-
lui, cu romancierul și nuvelistul, cu eseistul și cu polemistul - care, cu vremea, au Înăbușit și amuțit suspinul in spirat al Muzei. [...] Eu Însă - mulțumită unor rămășiți din junețea mea spiri tuală Întârziată până la pragul celei de a doua copilării - păs trez mai departe ecoul Îndepărtat al poeziilor lui F. Aderca, cele mai multe de factură cerebrală. [...] Dar romanele, nuvelele, eseurile, foiletoanele, traducerile sau contrafacerile și polemicele lui F. Aderca (tip arțăgos și ritos, gata să-i sară capsa din senin, din iarbă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
la socie tatea de asi gurări Naționala; proprietarul unui restaurant; directorul unei cantine etc. A murit sărac În ziua de 14 noiembrie 1920, lăsându-i fiului său mai mare, Costică, doar 20 de lei moștenire, pe care acesta i-a păs trat multă vreme ca pe un talisman de mare preț. Dumitru Georgescu-Beldie s-a căsătorit la 28 mai 1887 cu Maria Gh. șercăianu (1857-27 august 1902) din satul Dopca, județul Brașov, cu care a avut șase copii: Costică (8 septembrie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plină de semnificație: «soarta națiunii române se va hotărî în București sau în Iași, iar nu la Cluj, nici în Blaj, nici în Buda». Un număr însemnat, poate cel mai numeros, de țărani veniți atunci pe Câmpia Libertății șă-și expună păsurile îl constituiau moții conduși de tinerii Avram Iancu, de fel din Vidra de Sus și Ion Buteanu, care se pricepeau a grăi oamenilor pe care-i conduseseră aici, simplu, întrebuințând expresii și comparații înțelese de toți. Iancu venise cu muntenii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
respinsă. Maică-mea, care atunci venise și ea cu mine la Craiova, o ființă foarte voluntară de alt fel, mi-a zis : „Nu se poate, mergem în au diență la decan !“. Ceea ce am și făcut. Omul mi-a ascultat absent păsul, eu mă pornisem să-i spun ce-am scris, să enumăr caracteristicile adică, pentru a-i demon stra cît de deștept eram eu și cît de nedreaptă nota, dar cînd am ajuns la homerism (pe care-l lăsasem la urmă
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cu suferințe fizice evidente sau ascunse, cu cumpătare în consumul băuturilor euforice și în practicarea dansului. Mentorul lor îi privește cu aceeași dragoste paternă, încărcată de înțelegere, face cu ei schimb de opinii în problemele spinoase ale vieții, le ascultă păsurile și proiectele. Experiența lor de viață familială, profesională și socială și-o formulează în idei bine închegate, în convingeri întemeiate pe realism și adevăruri îndelung dobândite. Pe întregul parcurs al întâlnirii, desfășurată după un program judicios alcătuit, domnește o stare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sugem și pe ăia ? Cu-atât mai mult cu cât, fiind vorba despre un domeniu discret, sustras atenției publice, treaba se poate face în stil mare, fără a da socoteală nimănui... Când am spus în Dilema consacrată filmului care sunt păsurile mele în calitate de critic de film, am început (și, din motive de spațiu, cam tot acolo am și rămas) cu confrații mei, criticii din Asociația aferentă : era, cred, normal să invoc un domeniu pe care, de bine de rău, îl știu
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
vrut să-și pună pielea la saramură unii preferând să fugă, de-a dreptul, luându-și lumea-n cap pe aiurea. Subprefectul Teodoru semna pe 1 iulie 1877 adresa 5376 pe care ulterior a trimis-o polițaiului Alexandrescu. Iată ce păs avea oficialul fălcian: „În comuna Râșești, Plasa Podoleni, acest giudeciu, egsistându mai mulți locuitori cari au căruțe cu cai ce sunt bune de requisiționat pentru Serviciul Armatelor Române dar fiindcă după informațiunile pe care le avem, Încă din trecut unii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
celor rele, față de care strâmbase rău nasul. d.y. Adormim cu capul pe ziar, tovarăși, și nu e bine pentru creierii noștri... Într-o notă nesecretă intitulată „CÎteva probleme” emisă la data de 16 noiembrie 1973, cenzorul-șef Își prezentase păsurile pe o coală și jumătate A4. Problemele (poate reale) purtau amprenta clară a autoplângerii de milă, pentru a mai muia inimile stâncoase ale ștabilor bucureșteni de, poate-poate, se va lăsa din partea lor și c-o primă (la stânga) pe lângă leafă. Prima
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ajutat foarte mult. Refac gardurile peste tot, ba mai construiesc și o pivniță trainică de bun gospodar, cu gând de stabilitate. Bătrâna mamă a celui dispărut se bucură că are în jurul ei o familie tânără, având cui să-și spună păsul, mai ales față de soția mea, cu firea ei deschisă, prietenoasă. Fetița noastră împlinea cinci ani, creștea frumos lângă noi, părinții ei. Nepoatele mele și copiii din sat i-au fost tovarăși de joacă. Asemeni mie, era inițiatoarea unor jocuri copilărești
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de spaime, de împilare. La revenirea în 1990 în MAE, după șapte ani de "exil", m-am ocupat, așa cum am arătat, ca director adjunct la Direcția Culturală, și de problemele multe și complicate ale românilor din afara granițelor, le-am cunoscut păsurile, strădaniile și nădejdile către "patria mumă", care pentru mulți și în multe probleme (redobândirea cetățeniei, a bunurilor confiscate de comuniști, pașapoarte, construcția de lăcașuri bisericești, de școli...) continua să fie "ciumă". Le luasem "urma" și în Uruguay. Erau puțini, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
avut spor, Voichițo, constată Maria cu o dojană îngăduitoare reținându-și un zâmbet. Cam înfocate serenade, frățioare! îl amenință apoi cu degetul pe Alexandru. Zăpăcești fata! Tocmai îi povesteam Voichiței despre Mangop... Dacă Vodă ar fi ascultat și de ale noastre păsuri, de mult dezrobeam Mangopul! Maria se așează pe bancă lângă Voichița, care înfășoară de zor, pe vârtelniță, feșile. Înțelege-l și tu, turcii bat la porțile Moldovei... Trei steaguri de oștire numai?! Și pe ăștia și i-a rupt din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu ne-am pierdut limba, nici credința... Norocul nostru au fost Carpații ce ne-au ținut să nu ne risipim. Pe culmile lui, în restriște sau cu oile, ne-am dat mâna moldovanu', cu munteanu', cu transilvăneanu', ne-am spus păsurile și-am închinat un clondir pentru sănătate... Iancu de Hunedoara a fost speranța Europei în lupta împotriva otomanilor, spune Țamblac. Da... Marele Iancu... Îmi amintesc noaptea aceea... povestește cu nostalgie Ștefan. Eram la Hunedoara, în preajma celui de-al cincilea Crăciun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vară doar... Teribilă femeie! E stâlpul Ligii antiotomane! Desigur. Mă înțeleg bine cu Ecaterina. Tăcere... Ștefan dă ocol fântânii. De l-ar atrage în Persia... speră Ștefan. Un an-doi, barem, să mai respirăm, să mai vedem și de ale noastre păsuri... Că și îmbucătura, și dragostea, tot în goana calului... Cât despre dragoste, surâde forțat, ironic, sarcastic Maria, în ce-l privește pe Domnul Ștefan poate să vină și Apocalipsa... Ștefan zâmbește și mai strâmb mușcându-și limba, drept pedeapsă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Și țara?!?! strigă el. Moldova?!?! Pe ea cine o apără?!?! Cine?!?!... Șendrea pune mâna pe spadă, amenințător: Aiasta-i răzvrătire!! Ștefan, ca pământul, scăldat în sudori reci, răsuflă greu, își mușcă buza, își înăbușă mânia: Domol, Șendreo... Să le ascultăm păsul, spune el simțind un fior de gheață ce i se prelinge pe șira spinării. Oameni buni! Oameni buni, vă înțeleg. Au dat năvală vrăjmașii... Jur-împrejur... Le venim noi de hac într-un fel. Numa'... numa' de ne risipim oștirea, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Preda, vicepreședintele ei, pare-mi-se, rugat poate și de noi să fie de față la acea audiență. Marin Preda stătea, singur, pe o banchetă, la o oarecare distanță de masa în jurul căreia ne așezasem. Am început să ne spunem păsurile și mi-a venit și mie rândul să intervin în discuție, am observat cu coada ochiului cum Marin Preda s-a mutat cu „un loc” pe acea banchetă, anume ca să vadă (de unde stătea înainte mă avea, probabil, în unghi mort
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în care „poporul a invitat pe arhipăstor la o mică gustare în ograda bisericii. Era o icoană duioasă: mitropolitul în mijlocul sătenilor, sfătuind cu dânșii în mod intim, fără ceremonii, dar înconjurat de atâta dragoste și venerațiune [...]. Pretutindeni muntenii își spuneau păsurile lor care privesc mai ales pădurile, iar mitropolitul îi asculta cu răbdare și parte le rezolva plângerile chiar în fața lor, având cu sine pe administratorul general al Fondului Bisericesc, parte le arăta în mod părintesc că doleanțele sunt lipsite de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de seamă.” “Eroii mă persecută...Forfotesc în mintea mea... Vorbesc...Le văz gesturile;le aud cuvintele. Dar nu știu exact ce spun,nici ce vor face și,pe urmă,mă apuc să scriu ,și-i las să-și spuie singuri păsul.” MIORIȚA Culeasă de Alecu Russo Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
examina soluționarea diverselor cazuri de reîntregire a familiei. închei, domnule director, rugându-vă să credeți că-mi este neplăcut să vă deranjez cu o chestiune desigur secundară pentru dvs., dar disperarea mă face să ajung să-mi strig durerea și păsul și pe calea undelor. Vă rog, stimate domnule director, să primiți mărturia deosebitului meu respect. Alexandru Ioniță, București, [martie-aprilie] 1981, difuzată la 9 mai 1981 Domnule președinte Nicolae Ceaușescu, Mă numesc Alexandru Ioniță, născut și trăit în București. Îmi cer
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noi, cei ce lucram acolo. Inspecțiile de la eșalonul superior Bacău se terminau numai cu penalizări, pentru că nu fuseseră distruse cuiburile de vrăbii care, chipurile, puteau deveni surse de incendii, singurele viețuitoare mulțumite din cornișele grajdurilor. Când încercam să ne spunem păsurile, eram încurajați: Descurcați-vă, tovarăși, așa se construiește socialismul, nu așteptați de-a gata! Un corespondent anonim, 24 iunie 1983, difuzată la 17 iulie 1983 Scrisoare, Dragi prieteni, ceea ce vă scriu nu reprezintă (încă) o revoluție, ca prin alte meleaguri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
redat din nou filmul cu viața domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sub a cărui domnie s-au unificat Țara Românească și Moldova. Tot în acest film, milioane de români au văzut cum domnul Cuza mergea în mijlocul poporului pentru a-i afla păsurile și, mai ales, cum primea în audiență pe cei năpăstuiți, în frunte cu țăranul Moș Ion Roată. Tot așa procedează conducătorul actual al statului nostru, Nicolae Ceaușescu, ca și Domnul Cuza? Oare ați mers vreodată în mijlocul poporului fără o puternică
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
știe cum arată o piață de alimente sau o alimentară? Aș da exemplul primului-ministru al Angliei, dna Thatcher, care-și face singură aprovizionarea din magazine sau piață. Oare cârmaciul țării a primit în audiență vreun român obidit, să-i asculte păsul? Nimeni n-a văzut așa ceva niciodată la televizor în cei 19 ani-lumină de când domniți și asupriți poporul ca un rege tiranic. De ce vă comparați cu respectatul domn Alexandru Ioan Cuza? Nu numai Cuza, dar și foștii regi ai țării primeau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și cazați în afara localităților de domiciliu): 1. Pentru îngrijirea bolnavilor, instituțiile care utilizează evreii vor pune la dispoziția fiecărui detașament exterior o infirmerie cu medicamentele, mobilierul și efectele de pat necesare (pentru circa 1% din efectiv), precum și o încăpere pentru păs trarea medicamentelor și a materialelor de care au nevoe. 2) Asistența medicală: a) evreii bolnavi aflați la muncă în detașamente exterioare încadrate militar, vor fi tratați pe loc, scutirile medicale putând fi acordate în mod excepțional, de către medicii detașamentelor respective
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
independență relativă, eram lăsat la propria mea inițiativă, îmi cunoșteam bine oamenii și știam ce să le cer, ca să fiu bine ajutat. Afară de aceasta, soldații mei mă iubeau foarte mult, căci le purtam de grijă ca un adevărat părinte, cunoșteam păsurile lor și știam cum să liniștesc micile lor neînțelegeri. Pe urmă vagmistrul meu avea o autoritate asupra lor adevărat militărească și de camarad, ceea ce a și făcut într-o zi pe comandantul nostru să zică: „Singurul vagmistru, care are o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ani, dar probleme sunt... înțelegi tu cum vine asta. Am fost tare furios pe tine când... Chelnerul a luat cioburile de porțelan, a chemat femeia de serviciu să șteargă podeaua sub masă. Jenia a așteptat vizita Lialkăi. I-a ascultat păsurile obișnuite. A lăsat-o să-i spună tot ce are pe suflet. Pe urmă a vorbit ea: - Lialia, mă bucur că ai venit mereu la mine și mi-ai împărtășit frământările tale. Ai crezut, fără îndoială, că pentru tine e
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
art. I din HOTĂRÂREA nr. 237 din 16 martie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 206 din 24 martie 2011. Articolul 11 (1) Pentru ajutorul de stat acordat în scopul îmbunătățirii parametrilor de microclimat - temperatură, umiditate, viteza aerului - în adăpostul păs��rilor, măsură prevăzută la art. 3 alin. (2) lit. f), sunt eligibili crescătorii de păsări care asigură condiții de microclimat cu până la 10% mai favorabile decât valorile prevăzute în anexa II la Directiva 2007/43/ CE a Consiliului din 28
HOTĂRÂRE nr. 838 din 11 august 2010 (*actualizată*) privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225420_a_226749]