357 matches
-
Antologia lirică Dor și jale nu este numai o carte a debutului său editorial, ci și una inaugurală, în sensul că anunță o linie tematică dominantă a preocupărilor sale de exeget cultural: zestrea spirituală a poporului român. În 1926 publică Păstoritul în Munții Rodnei, o lucrare de etnografie, care s-a bucurat, la apariție, de recenzii favorabile. În revista „Grai și suflet”, vol. III, fasc. I, 1927, Ovid Densușianu, el însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
III, fasc. I, 1927, Ovid Densușianu, el însuși interesat de acest aspect etnografic și folcloric (v. studiul Viața păstorească în poezia noastră populară), subliniază utilitatea unei asemenea cercetări pentru etnografi și folcloriști. Cele două cărți (Dor și jale, 1921 și Păstoritul în Munții Rodnei, 1926) au o subtilă legătură cu monografia Ion Creangă, Tipografia Augustin S. Deac, Gherla, 1921; din aceste ținuturi năsăudene își are obârșia, pe linie maternă, Ion Creangă, așa cum a demonstrat-o într-o carte recentă Teodor Tanco
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
această privință s-a și ajuns la un consens unanim." Apoi: "Se bucura șSadoveanu - n.n.ț de avantajul, aproape unic, de-a fi trăit multă vreme printre oieri, în sate și la stâni ca simplu muritor într-o vreme când păstoritul conserva încă forme de viață și de organizare moștenite din străvechime. De aceea, Sadoveanu gândea, simțea și se exprima ca unul Ťde-al lorť." Mai departe: "Cu siguranță că Nechifor Lipan ar fi ascultat povața oiței năzdăvane. Și invers: să ni
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
imagine corelată cu conștiința). În capitolul Arta și munca, cel mai apropriat pentru a afirma ideea artei ca muncă, această idee nu apare deloc, ci este analizată influența muncii asupra artei (rolul muncii în geneza artei, influența diferitelor îndeletniciri - vînătoare, păstorit, agricultură - sau a unor împrejurări economice asupra formelor artei). Ideea artei ca muncă nu este rezultatul unei reflecții asupra artei, o concluzie, ci, după cum bine a observat dl George Gană, „un postulat” „impus de realități sociale ale timpului”. Geneza ei
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
atât de către Rosetti, cât și de către ceilalți care se referă la această componentă a personalității lui Densusianu, cursurile sale despre Dante, despre Dante și latinitatea, despre Aliterațiunea în limbile romanice, Filologia romanică în Universitatea noastră, Sufletul latin și poezia nouă, Păstoritul la popoarele romanice, Graiul păstorilor din Provansa și multe altele. Latinism și occidentalism care caracteriza nu numai bibliografia savantului, ci și personalitatea sa, care era a unui "parizian rafinat" (scria Al. Rosetti). Tot astfel l-au văzut Leca Morariu, care
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
grupului: credințe, tradiții, obiceiuri, forme de artă a cuvântului și expresii verbale tradiționale (basme, legende, proverbe, ghicitori și limba în care ele sunt vehiculate etc.), expresii muzicale (cântece vocale, instrumentale), cinetice (dansuri, jocuri etc), savoire-faire-ul, cunoștințele referitoare la ocupații (agricultură, păstorit, pescuit, sericicultură etc.) și meșteșuguri tradiționale (țesut, olărit, rotărit, arhitectură populară etc.), tot ce creativitatea umană a născocit, a dezvoltat, a transmis prin mijloace informale tradiționale și a păstrat ca valori perene. Toate acestea, care în realitatea concretă sunt mult
O întrebare pentru dna Sabina Ispas directoarea Institutului de Etnografie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6470_a_7795]
-
obnubila identitatea: vlahii constituiau numai un �corp străin" în plurietnia danubiano-balcanică (prin documentele medievale, a arătat, printre alții, Stelian Brezianu, ei erau considerați Daci, Misieni, Bessi, ba chiar și... Bulgari!). Fiind vorba de comunități compacte, închise - care, în plus, prin păstorit, își asigurau o largă mobilitate (mai ales în munți), Bizantinii îi considerau �fără stăpân" (gr. avasilentoï) și îi descriau ca genus hominum vagus, incertis errans sedibus. Mai ales în sudul Dunării, �străinii" în mijlocul cărora trăiau - câteodată, numai temporar - îi denumeau
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
mult în epitafe este că prin "povestea" la prima persoană, dar transmisă printr-o "străină gură", a vieților celor trecuți dincolo se realizează o succintă cronică a lumii românești dintr-un sat din Nordul țării, unde bărbații erau ocupați cu păstoritul, cășăritul, albinăritul, cu lucrul în mine sau, în pădure, cu țapinele, iar femeile (boresele) cu țesutul sau cu croitoria. Aproape toți se prezintă a fi "muncitori", "cinstiți", "de omenie", crescînd copii (coconi) pe care i-au învățat să "facă bine
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
mori: de mână, plutitoare, de vânt, cu tracțiune animală etc. Mărginimea Sibiului este o zonă etnografică unică în România, situată la vest de Sibiu, și cuprinde un număr de 18 localități. Această zonă este caracterizată, în principal, de creșterea oilor, păstoritul fiind o tradiție păstrată de secole; tot aici, obiceiurile legate de Sărbătorile de iarnă sunt foarte apreciate atât de locuitori, cât și de turiști. Printre obiectivele turistice ale zonei amintim: Muzeul sătesc din Rășinari, localitate unde se află și casele
Agenda2003-45-03-45-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281698_a_283027]
-
despre Ghiță Ciobanul continuă, susținând că în urmă cu câteva săptămâni, acesta pleca cu oile la iernat, pe jos, însoțit de câteva ajutoare, măgari încărcați cu unelte și câini de pază. "Pentru o țară ale căror mituri se învârt în jurul păstoritului, România nu este ceea ce își doresc toți oierii", se mai scrie în materialulul care continuă cu detalii despre balada Miorița. "De multe ori, Miorița este văzută ca o metaforă pentru creștinism, un alt mod în care este scos în evidență
Ghiță Ciobanul, vedetă la BBC by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/50287_a_51612]
-
lat. annotinus, terțiu < lat. tertius), altele după culoare (coacin „(oaie) cu capul brun“ < lat. coccinus „roșu“ etc.) sau după alte caracteristici (păcuină „oaie de lapte“ < pecuina). Faptul se explică prin aceea că ocupația de bază a strămoșilor noștri a fost păstoritul. Poate tot așa se explică și de ce ovis s-a păstrat, dintre toate limbile romanice, numai în română. Berbec(e) < lat. vervex s-a moștenit în română, dar și în it. berbice; fr. brebis continuă același cuvânt latinesc, dar înseamnă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
constata că sunt relativ puține numele de meserii transmise din latină. Ele se referă la ocupațiile de bază, foarte vechi, care au rămas mai mult sau mai puțin aceleași de-a lungul veacurilor. Se citează mereu, în acest sens, terminologia păstoritului, unde cele mai multe cuvinte sunt moștenite din latină; chiar cuvântul lat. pastor s-a transmis tuturor limbilor romanice (în română, a devenit păstor). Lucrurile se prezintă însă diferit dacă avem în vedere termenii ce denumesc persoanele care practică diverse meserii. Astfel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
viețuit“ cuvintele românești, este foarte important de știut că au călătorit, o serie de termeni moldovenești sau muntenești trecând în Ardeal. Dacă ne propunem să explicăm unitatea limbii române, vom apela, în primul rând, la fenomenul numit transhumanță, formă de păstorit patriarhal care constă în deplasarea periodică a ciobanilor cu turmele de oi, de două ori pe an, de la șes la munte sau de la sud la nord, primăvara, iar toamna în sens invers, în vederea asigurării pășunatului și a adăpostului. În cadrul dialectului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
munte, implicând, inițial, mai ales așezările sezoniere ale păstorilor transhumanți (argea, cătun, vatră și gard). Tot păstorești sunt cele patru cuvinte care denumesc alimente (arichiță, brânză, bulz, zară). În sfârșit, alți termeni trimit la formele unei agriculturi primitive, impuse de păstorit: buc (prelucrarea cânepii), grapă (cultivarea cerealelor), gresie (cositul fânului). Concluzia este aceea că aproape toți termenii de origine autohtonă (sau traco-dacă) nu depășesc, prin conținutul lor semantic, sfera de viață elementară a păstorilor de odinioară. Această concluzie capătă o semnificație
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
scos untul“). Tot așa, searbăd este sinonim al lui acru (< lat. acrus), dar este folosit numai referitor la lapte, iar strepede „vierme din brânză“ este doar parțial sinonim al lui vierme (< lat. vermis). Chiar cuvintele referitoare la persoana care practică păstoritul sunt latinești, dacă este vorba de termenul general: păstor (< lat. pastorem) sau păcurar (< lat. pecorarius); sunt însă din substrat cuvintele care denumesc un anumit tip de păstor, de păcurar: baci „șeful stânei, vătaful ciobanilor“. Rezultă că traco-dacii romanizați au păstrat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cele două cuvinte nu există corespondență fonetică (deosebirile de formă sunt mari), nici semantică: cuvântul maghiar este atestat în secolul 16 și înseamnă „căpătâi, vârtej (la car); roata dințată de la moară“. În plus, cuvântul românesc denumește o unealtă caracteristică pentru păstorit și a fost împrumutat de maghiară din română, împreună cu alte cuvinte din terminologia păstorească românească, așa cum a arătat F. Bakos. De asemenea, cuvinte care denumesc obiecte specifice portului popular românesc sau țesături tipic românești sunt inexplicabil puse pe seama influenței maghiare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a dat cuvinte. Factorii care au favorizat „exportarea“ unor cuvinte diferă în funcție de idiomuri, țări și epoci. Pentru împrumuturile populare, care se realizează pe cale orală, factorii principali sunt cei geografici (contactele cu popoarele vecine sau cu minoritățile de pe teritoriul românesc), economici (păstoritul practicat mult timp prin transhumanță, vechea ocupație a românilor) sau politici (alianțe temporare cu țările vecine, azilul acordat revoluționarilor bulgari în secolul 19, în epoca premergătoare independenței). Cel mai reprezentativ domeniu onomasiologic pentru exportul de cuvinte din română este terminologia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
poate data din epoca bronzului. În comuna Lespezi au fost descoperite siliști cu fragmente ceramice din hallstatt, din sec. IV î.Chr., din perioada migrațiilor. În epoca bronzului (1150 î.Chr. - 106 d.Chr.) se cunoaște o agricultură primitivă și păstoritul transhumant. Așezările preferă terasele inferioare, la începutul epocii, iar spre sfârșit poziții mai înalte, uneori întărite de șanțuri și cetăți de apărare. Unii istorici susțin că după cucerirea Daciei de către romani, Moldova ar fi făcut parte din provincia romană Moesia
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
funcționează la parterul blocului unde se află și Oficiul Poștal și este deservită de farmacista Cristina Mihaela Minciună. Din 2008, în incinta dispensarului funcționează încă o farmacie care aparține surorilor Alina și Anca Grigoriu. E.S. 4.6. ACTIVITATEA SANITAR - VETERINARĂ Păstoritul este cea mai veche ocupație agricolă a românilor, Valea Siretului, cu suprafețe întinse de pășuni, fânețe și culturi furajere, fiind favorabilă creșterii animalelor din cele mai vechi timpuri. Dezvoltarea acestei subramuri a agriculturii a necesitat cunoștinte de apărare a sănătății
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au un loc de muncă cu un program încărcat. Un alt impediment, îl constituie în cazul porcinelor, prețul ridicat al hranei, în gospodării existând, în medie, un singur porc. Totuși, legat de creșterea oilor, una din acupațiile străvechi ale localnicilor, păstoritul a avut de-a lungul timpului condiții favorabile de perpetuare, oferite de pășunile extinse unde sau cristalizat și au funcționată reguli multiseculare stâni colective. De aceea, chiar dacă și efectivele de ovine sunt în scădere, ele se mențin la valori importante
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pelerinajele religioase, festivalurile artistice și competițiile sportive. Festivalul „Bachus - 2010” (Focșani) Muzică și dans la „Târgul de fete” de pe Muntele Găina 1. Nedeile sunt manifestări tradiționale, prilejuite de anumite momente din viața oamenilor, cum ar fi: reluarea unor activități agricole (păstorit, arat), anumite trăiri și obișnuințe generate de succesiunea ritmică a anotimpurilor etc.. Manifestarea ciclurilor vegetale constituie, adesea, elemente de polarizare a turiștilor, în cadrul anumitor sărbători, intrate de mult în conștiința populației din acele locuri. Se remarcă: înflorirea liliacului la Ponoare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
altele se pierd în negura timpurilor. Este cazul Târgului de fete din Masivul Găina (Munții Apuseni), desfășurat an de an, în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie (20 iulie), ce a apărut din necesitatea schimbului de produse obținute de pe urma păstoritului, a culturii plantelor și a meșteșugurilor dar și un prilej de stabilire a legăturilor familiale. 3. Festivalurile sunt manifestări artistice care se desfășoară într-un anumit domeniu (muzică, teatru, cinematografie, satiră și umor), în aceeași perioadă din an, cu participare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ce vor fi căutat ungurii în Europa? Și cum s-au putut opri printre noi? Ungurii au în ei instincte de nomazi. Așezîndu-se și fixîndu-se într-un spațiu determinat, ei n-au putut înfrînge o nostalgie de rătăcitori. Agricultura și păstoritul nu convin sufletului lor barbar. Setea lor de spațiu și-au domolit-o prin cântec și urlet. E singurul popor care mai știe zbiera. Urletul este o disperare în fața spațiului. De aceea, de câte ori ești nemângâiat la șes sau pe culmi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ținut, la câmpie, când aceștia întărâtă cugetele locuitorilor și se bizuie pe întăriturile ce le-a dat lor firea. Nu se pricep la meșteșugul lucrării pământului cu sapa, fiindcă în munții lor nu au defel țarini; toată munca lor este păstoritul oilor. Plătesc o dajdie în fiecare an, însă nu atât cât le cere domnia, ci numai cât făgăduiesc ei domnilor; iar această învoială o înnoiesc, prin trimișii lor, de câte ori se așază domn nou peste Moldova. Dacă un domn vrea să
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dar mai mică, din Moldova este Vrancea, din ținutul Putnei, la hotarul Valahiei, înconjurat din toate părțile de munții cei mai sălbatici. Aici sunt douăsprezece sate și două mii de case și fiindcă se mulțumesc, ca și cei din Câmpulung, cu păstoritul, locuitorii nu au știință despre plug. Asemenea și ei plătesc domniei în fiecare an o dajdie știută; altminteri se țin de legile lor și nu primesc nici poruncile și nici judecători de la domnie. A treia este Tigheciul, în ținutul Fălciului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]