134,567 matches
-
convingătoare pentru ascultători, își începe emisiunea prin salutul acela inconfundabil: „Bună ziua stimați ascultători”. Apoi, continuă: „Satele românești din ținutul Năsăudului 3 sînt sate în care tradițiile folclorice s-au păstrat aproape nealterate. Cei care viețuiesc pe aceste meleaguri și-au păstrat și vorba, și portul, și cântecul, și jocul, și obiceiurile - așa cum le-au moștenit de la părinții și moșii lor. Despre aceste tradiții, despre cei ce au slujit folclorul acestor locuri, ne vorbește astăzi profesorul universitar Tudor Jarda - artist emerit. Prezentarea
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
toate acestea pe care le-am amintit și care pot fi studiate, analizate, comparate, nu știu dacă n-ar trebui să căutăm mai bine caracteristica cântecului lor în dragostea cu care-l cântă. Sau poate în smerenia cu care-și păstrează și datini, și cuvânt, și joc, și port, și vers, și cîntec. Dar acestea nu mai pot fi studiate trebuiesc [apăsat] ascultate și-nțelese. Și nu sunt greu de-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
sfârșitul lecturii, când sintetizezi ce anume aspect ale ontologiei și din ce perspectivă intelectiv-afectivă le dezvoltă poetul. Ioan GHEORGHIȚĂ se închide aici într-o sferă conceptuală unitară, de aici retorica specifică. Dacă noțiunile și conceptele sintetic cuprinse în cuvinte își păstrează constant înțelesul, soarta ‘’cuvântului’’ nu e aceeași, pare să meargă spre epuizare, ca și forța de înnoire a poeziei. Au și cuvintele soarta lor, în afară de poezie. Un lucru e cert: poezia contemporană, în marea ei majoritate, nu mai livrează o
DE LA SUFLET PENTRU UN POET APARTE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1451484195.html [Corola-blog/BlogPost/372555_a_373884]
-
Din durere și venin Rănile să le prefacă În izvor de viață lin. Țara mea-i țară de jale, Doru-i plâns, durere mare, Sunt curmate ideale... In suflete triste tare! În țara mea e sărbătoare, Ziua Imnului ce spune: Să păstrăm al nostru nume Și pe România mare. "Trezește-te națiune!" Țara mea e văduvită De a "pizmei răutate"! Sper-n suflet îndârjită Și dorind din libertate Să fim frați până la moarte. Țara mea e împărțită În români prin patru zări
TU, ROMÂN! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1469808506.html [Corola-blog/BlogPost/376507_a_377836]
-
viața mea e istovită de vremea ce-a trecut. Nu vreau să vii să te-nfiori că-n anii mei târzii numai regrete și melancolii ai să găsești, că trista mea ursită arată ca o floare ofilită. Nu vreau să vii, păstrează-mă în amintiri cum ști c-am fost când promiteam să-mi fii iubită mereu. Ca să nu pleci dezamăgită că noapte vei găsi în loc de zi , nu vreau să vii. Anatol Covali Referință Bibliografică: Sufletul meu Nu vreau să vii / Anatol
SUFLETUL MEU NU VREAU SĂ VII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1431543534.html [Corola-blog/BlogPost/352102_a_353431]
-
cetate și erau acoperite cu țigla adusă de la Orșova. Există obiceiul pe insula că pentru copii să se amenajeze camere în aceeași curte cu părinții . În casa se încălzea cu sobe de teracota. Cules de Varvară Magdalena Măneanu în 1987. Păstrăm în sufletul nostru o vie și duioasa amintre acestei familii. RELATĂRILE DOMULUI GH. IORDACHE Despre insula ADA-KALEH ( el fiind prin anii 1956 delegat ce răspundea de zona respectivă ) Între altele Domnul Iodache și-l amintea pe Taica Ilie care era
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
ADA KALEH......ADA KALEH... Popescu Mihaela( colega noastră de liceu) Născută 28 iunie 1957 Craiova ,Dolj. Numele acestei insule îmi este legat de amintirea unei călătorii făcută la Cazane ,venită în vizită la rudele din Tr-Severin prin vara anului 1965. Păstrez și acum ,la maturitate ,în minte câteva scene care ,asemeni viselor frumoase ,par învăluite într-o ceață ,ca diminețile începutului de toamnă ,după care se ivesc razele soarelui destul de darnice . Așadar ,în drum spre Cazane ,cu vaporul ,am facut o
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
cititorul are tentația de-a sublinia câte ceva la fiecare pagină, exact ca în manualele de studiu pentru examene. Dar nu din nevoia de-a memora lecțiile în vederea ascultării pentru notă, ci din impulsul spontan de-a surprinde și de-a păstra idei, formulări, asocieri insolite, neobișnuite, dar al căror adevăr profund se impune și se tezaurizează imediat. Incipitul vorbește despre legătura specială dintre eul narator și mici ființe „din lumea celor care nu cuvântă”, dar care știu să se exprime și
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/lucia_olaru_nenati_1459419406.html [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
etic ca normă; despre combaterea (sau justificarea) radicalizării marilor revendicări egalitare; despre omologarea (sau combaterea) vulgarității ca formă lăudabilă de divertisment. Iar pe plan economic, despre dreptul pieței de a-și aroga (sau nu) puteri discreționare asupra cetății moderne. Există, păstrând proporțiile, eroarea de gândire comisa de acele voci înclinate să vadă în opțiunea exprimată în Omul recent - o alegere de tip “reacționar” și antioccidental, pornind de la premisa că un examen social și istoric făcut de pe versantul drept al realității - nu
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
este vetustă ci pentru că noi o considerăm vetustă dar adevăratul pisc îl constituie de fapt această cenușăreasă de care nu am vrut să ținem cont. Pentru că mai fericit este a da decât a lua sau a primi. Omul darnic seamănă, păstrând evident proporțiile, cu Dumnezeu, care ne-a dat și celor buni și celor mai puțin buni de toate. Nu pentru meritele noastre ci pentru milostivirea Lui. Și dacă ne măcinăm viața în inutile frământări cotidiene, ce se alege în final
DE CEALALTĂ PARTE A BARICADEI de ION UNTARU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/De_cealalta_parte_a_baricadei_ion_untaru_1389236212.html [Corola-blog/BlogPost/346515_a_347844]
-
a mea dilemă. Argumente nu mă-ajută, Corabia inimii cuprinsă mi-i De flăcări, Mor și daca-o las să ardă Dar și dacă m-arunc în neant. Salvarea-mi veni printr-o credință Că inima-mi este că marea Păstrând, În adâncul ei,tot ce-a primit, Voi regăsi puterea s-o aud: -Începe prin a te iubi, Începutul e sfârșitul Nu-l caută. Raspunsu-ți este o întrebare, Intrebarea ești chiar tu! Sfioasa o lacrima mântuitoare Se zămisli,dezvăluindu-mi
INCEPUTURI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1462344493.html [Corola-blog/BlogPost/376530_a_377859]
-
la imaginea de mai devreme rămasă în trecut. Mi s-a întâmplat ca și acum să întâlnesc oameni care deși nu spun nimic, totuși să îmi atragă atenția! Simt cum îmi ocupă timpul... zâmbesc defensiv. Comunicarea fie ea și nonverbală păstrează acest contact între oameni. Teama de singurătate, de autosuficiență, de privitul în tăcere, în noi înșine, voluptate și vitalitate când sensul parcă nu are sens, oare să alimenteze noncomunicarea? Adevărul este că mulți dintre noi ne împlinim în ceilalți. Și
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE, AUTOR GHEORGHE ŞERBĂNESCU) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1439978732.html [Corola-blog/BlogPost/373532_a_374861]
-
tablourile lor și demonstrația live de pictură ne-au încântat ochii și desfătat sufletul. Într-o lume mereu ocupată, trepidând de griji și probleme, noi, o mână de români aruncați de soarta tocmai în îndepărtată America, avem curajul să ne păstrăm tradițiile, limba, portul și împărțim cu dărnicie din darurile românești celor ce ne trec pragul! Ne bucura faptul că am reușit să sărbătorim și anul acesta împreună o toamnă frumoasă și bogată, românească în cuget, faptă și simțire, o toamnă
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1420216260.html [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
prin anii șaizeci și ceva, dar, nu mai știu de ce, nu m-am putut duce. Îmi pare foarte rău acum de acea ocazie pierdută. Era un mic paradis cu aer medieval acolo, își mijise cu nostalgie Cucaras ochii. Toate se păstrau în perimetrul insulei parcă neatinse de trecerea vremii. Ea a ajuns să facă parte din România după primul război, printr-un referendum populația, turci fără excepție, optase pentru alipirea la statul român, iar casa regală a acestuia îi oferise o
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
șalvari și ilic negru cu bumbi de argint, avea față negricioasă cu un neg mare în stânga nasului. Să trăiți, kapitanim, i se adresase turcul lui Georgescu, care își anunțase din timp sosirea, astfel că băncuțele de sub umbrarul lui Șenase se păstraseră neocupate. Poftiți, poftiți, ne îmbiase turcul cu ambele mâini, necontenind din temenele, mare onoare pentru mine vizita dumneavoastră. Vorbea perfect românește, doar un ușor accent trăda că folosea în mod curent altă limbă. Numaidecât măsuța de sub umbrarul dintr-o pânză
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
chipeșul grăniceri pe neștiute, fără să-și ia ziua bună de la părinți, în schimb n-a uitat să ia cu sine ceea ce credea că i se cuvine ca zestre, adică, se zicea, un purcoiaș de galbeni. Că nimeni nu mai păstra nici lei, nici dinari, decât așa, ca mărunțiș pentru piața de toate zilele, pe vremea aceea. Inflația dusese toți banii de râpă, numai aurul avea căutare, monede, bijuterii, aur să fie. Bineînțeles că le-au luat urma, Avender, după câte
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
însă care au influență foarte puternică - de cele mai multe ori nefastă - asupra politicilor educaționale). 1) Finanțarea educației și a cercetării. În prezent, universitățile sunt finanțate, în principiu, în conformitate cu numărul de studenți. Iar finanțarea „pe cap de student” este deficitară. Fie că păstrăm acest sistem, fie că adoptăm o altă soluție (vezi punctul 2), important este să ne finanțăm mai bine universitățile, pentru că finanțarea deficitară are efecte negative asupra tuturor „actorilor” din actul educațional. Are efecte asupra studenților și asupra actului de învățământ
De ce unele diplome n-au nicio valoare: „Sunt student la Amara” by https://republica.ro/de-ce-unele-diplome-n-au-nicio-valoare-zsunt-student-la-amara [Corola-blog/BlogPost/338127_a_339456]
-
spumoase comedii, povestește despre experiența filmului, trăiri, prietenii de pe platou și nu numai. Așadar, cum ai obținut rolul și cum ai ajuns să fii the British Girl? A: Evident caracterul trebuia să fie britanic pentru că Emily Blunt urma să-și păstreze accentul original, plus că familia ei locuiește în Anglia. Așa că m-au chemat și m-au rugat să fac ,după care am primit un telefon de la agentul meu care era îngrijorat că nu-mi voi putea fabrica accentul în timp
Alison Brie, despre Five-Year Engagement by http://www.zilesinopti.ro/articole/3899/alison-brie-despre-five-year-engagement [Corola-blog/BlogPost/98489_a_99781]
-
eșua? Cred că cel mai important lucru din imporvizație este încrederea-pentru că nu te cenzurezi, spui ce-ți trece prin cap și automat ajută că noi ne simțim bine unul cu altul și că suntem prieteni. Este dificil să te păstrezi sobru în preajma lui Chris Pratt? El tot vine la înaintare cu chestii ciudate și nebunești. Da, într-adevăr este atât de amuzant. De fapt e greu să-ți menții seriozitatea în fața oricui.. Aici mă ajută partea cu accentul pentru că o
Alison Brie, despre Five-Year Engagement by http://www.zilesinopti.ro/articole/3899/alison-brie-despre-five-year-engagement [Corola-blog/BlogPost/98489_a_99781]
-
fine. Renata Verejanu muncește, fără a-și căuta încadrarea într-un curent literar sau altul, scriitoarea arde cu flacăra nemuritoare a trupului ei creativ, în care se regăsește același suflet nobil și frumos, lăsat cândva în umbră de autorități, el, păstrându-și intact universul său lăuntric, totalmente unic și invariabil. Crezul poetic al Renatei Verejanu este axat în jurul unor valori umane: demnitate, modestie, simplețe, educație, civism și muncă, prin a lupta pentru ceea ce s-a dobândit printr-o stare divină: pentru
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept by http://confluente.ro/lilia_manole_1443036732.html [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
de Regina Maria, căreia i-a plăcut cum era îmbrăcată și cum a cântat în stilul popular mehedințean, i-a dăruit acest costum țesut în fir de argint filigranat, a îmbrățișat-o și i-a spus ca să fie sănătoasă, să păstreze în credință tot ce-i românesc! Bunul Dumnezeu să-i ajute! Din pacate tabloul cu Regina Maria - aflat în casa din Mehedinți - a fost vândut de bunicul meu, dar mama a reușit să păstreze aceste fotografii care-i înfățișează pe
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
a spus ca să fie sănătoasă, să păstreze în credință tot ce-i românesc! Bunul Dumnezeu să-i ajute! Din pacate tabloul cu Regina Maria - aflat în casa din Mehedinți - a fost vândut de bunicul meu, dar mama a reușit să păstreze aceste fotografii care-i înfățișează pe stra-stra-bunicii mei, Petre Achim si soția Janete Achim și cei trei soldati din Garda Regala, dintre care unul este Petru Achim”. Ca drept dovadă, alăturat vă prezentăm fotografiile de epocă ale bunicilor ei. Din
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Adriana_turbatu_o_floare_minunata_in_gradina_muzicii.html [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
ce nu mai înseamnă nimic. Dacă ar fi să pornesc în căutarea timpului pierdut, aș începe de la Gradina Icoanei și aș trece prin Cișmigiu, pentru a mă opri apoi, pe Calea Plevnei. În aceste trei locuri, timpul curge netulburat, iar cerul păstrează ca într-un album de familie, fotografii cu femei frumoase și bărbați cu alură de dandy. Dacă știi cum să faci, poți să le auzi vorba, glasul, râsetele, să le întâlnești lumina din ochi și zâmbetul retro. Nu trebuie să
LUMEA DE ATUNCI... de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Lumea_de_atunci_.html [Corola-blog/BlogPost/371261_a_372590]
-
La ieșire ne-am uitat mai atenți la mașinile din parcare, majoritatea erau de București și de Constanța. În castel (dvoreț în bulgară, palace în engleză) erau, știam asta, vestigii ale regilor români, în special Regina Maria. Bulgarii le-au păstrat, erau ultimii regi care au locuit acolo. Grădinile și aleile erau îngrijite, de altfel nu puteai intra decât dacă plăteai și un bilet pentru Grădina Botanică. Am prins sezonul lalelelor, rondurile multicolore încântau ochii. În schimb clădirile erau mai puțin
BULGARIA E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408600873.html [Corola-blog/BlogPost/376445_a_377774]
-
traseu în același tren. Aceștia trebuie să se întâlnească în tren și să stea mereu împreună (pe timpul când merg cu trenul) deoarece există un singur bilet. La întoarcere, tot el - cel care stă cel mai departe de gară de plecare păstrează biletul pentru tot grupul. Informații: http://www.bahn.de/regional/view/regionen/bawue/freizeit/bawue ticket.shtml. Cu prietenie, Florin ZAHEU Președintele Forumului German-Român http://www.forum-gerrum-stuttgart.de Țel.: 0049(0)711-6493605 Fax.: 0049(0)711-1206642 Mobil: 0049(0)1577- 9078470
MANIFESTAŢIE LA STRASBOURG DE ZIUA UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA de FLORIN ZAHEU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Florin_zaheu_manifestatie_l_florin_zaheu_1363911503.html [Corola-blog/BlogPost/341776_a_343105]