355 matches
-
nu se limitează la cuvintele moștenite din latină. Este foarte frecvent la cele împrumutate din turcă. În zilele noastre, din construcțiile pătlăgea roșie și pătlăgea vânătă au rămas doar termenii roșie și vânătă pentru a denumi legumele respective; cuvântul turcesc pătlăgea a fost eliminat (îl mai găsim în cărțile vechi de bucate). vitreg și a ști Aceste două cuvinte moștenite în română din latină s-au păstrat și în sardă: lat. vitricus „tată vitreg“ > rom. vitreg și sd. log. bídrigu, bítricu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
origine cumană (și tătară) intrate în română până la sfârșitul secolului 14, numite împrumuturi preosmanlii, și cuvintele mai recente, din turca osmanlie. Acestea din urmă au pătruns între secolele 15 și 17 și sunt, mai ales, nume de plante (dovleac, dud, pătlăgea, salcâm), animale (bursuc, catâr), termeni referitori la casă (dulap, odaie, saltea, tavan), la îmbrăcăminte (basma, ciorap) și la feluri de mâncare (ciorbă, sarma), la meserii (dulgher) și la comerț (amanet, cântar). Viața intelectuală a rămas străină de contactul secular cu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime. Fără a folosi îngrășăminte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și în săculețe se păstra floare de tei, pojarniță, mentă și mușețel. Bineînțeles că în fiecare toamnă, tata aducea mai multe care cu lemne de esență tare, să fie pentru un an întreg; punea la murat varză, harbuji, castraveți și pătlăgele, toate în butoaie pregătite de tata din timp. Parcă-l aud pe tata: - Aglăiță hăi, ia urcă tu în pod, că ești mai sprintenă și taie o felie de jambon, groasă așa, cam cât degetul ista mare al meu. Și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cel mai mic efort. Totul constă în niște telefoane strategice pe care soacră-mea le dă prietenelor ei gospodine. Le zice că nu mai poate de oboseală, fiindcă tocmai a terminat de pus la butoi o sută de kile de pătlăgele și o tonă de varză. Conform legii concurenței, ele se vor apuca imediat de aceeași treabă, fiindcă nu își permit să se lase mai prejos. Vor băga și mai mult, cu și mai multă ardoare, din dorința de a face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
înarmat, Garda de Fier, și-a creat o tristă faimă prin asasinarea mai multor personalități politice și culturale ale vremii. Extrema dreaptă nu a pierit în România după instaurarea 234 comunismului. Mulți legionari au îngroșat rândurile partidului comunist, după zicala "pătlăgeaua verde, când se coace, devine roșie" (legionarii purtau uniforme verzi). Filonul naționalist și reacționar a fost reînviat în perioada ceaușistă, în care, deși oficial de stânga, guvernarea despotică a dictatorului român a avut puternice trăsături de extremă dreaptă: șovinism, antisemitism
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a corpului și-o târa pe două mânuțe de copil, iar la coadă avea falduri ca de pește cu voal. Dispăru repede, îngropîndu-se în pământ. Doar coada roză îi mai flutură câtva timp, ca o algă marină, printre spalierele cu pătlăgele roșii. Două ouă plesniră deodată, ale gemenelor, desigur. Se iscară din ele ființe triste și lungi, de culoarea sidefului vechi. Prin corpurile transparente li se vedeau oasele ca un abur alburiu. Li se vedea sângele ca vinul rose pompat de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
flacăra, roșii și albastre, legume cu frunzele verzi ca fierea, totul străluminat de-un soare orbitor, mare cât jumătate de cer. Camionul era mâncat pur și simplu de soare, cojile de vopsea luaseră foc și fumegau la lumina monstruoasă a pătlăgelelor roșii. Am ieșit pe poartă și curând alergam pe câmp, pe cărarea spre foișor. Am străbătut acel drum ca dintr-un singur pas - și brusc m-am regăsit față-n față cu magazia dărăpănată în care se găsea REM-ul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe nevastă-mea, dar n-a făcut nimic.Pentru asta se cere să ai înstinct, să te naști cu sentimentul enibaharului. Fetele de pe pat strâmbară din nas. - Ce, sări Stănică, faceți mofturi? Știți voi ce e mirodenia? Ați mâncat voi pătlăgele vinete cu scorțișoară? - Vai! se scandalizară fetele. - Ba e bun, zise Agripina. Stănică ține minte. Bunicii noștriașa găteau, numai cu untdelemn, cu mirodenii și în tingiri de aramă cositorite. Și mâncau mai mult pește și carne de oaie. Pătlăgelele așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
voi pătlăgele vinete cu scorțișoară? - Vai! se scandalizară fetele. - Ba e bun, zise Agripina. Stănică ține minte. Bunicii noștriașa găteau, numai cu untdelemn, cu mirodenii și în tingiri de aramă cositorite. Și mâncau mai mult pește și carne de oaie. Pătlăgelele așa se fac: cureți vinetele de pieliță, ca de obicei, le dai în undă, le scurgi de apă, le toci, le prăjești în untdelemn, pui și puțină ceapă tocată mărunțel, pe urmă le așezi în tingire cu apă, sare, piper
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de mai sus și după ce aceștia încep să fiarbă, se lasă la cuptor timp de 40 - 50 de minute, apoi se capsează și se lasă la pat cald 24 ore. Rețeta nr. 34 Salată de toamnă (crudități) Ingrediente: 3 kg pătlăgele verzi, 3 kg gogoșari roșii, 1 ½ kg de ceapă, 1 ½ kg de morcov, 2 borcane de muștar de 400 g fiecare, 1 l ulei, 200 ml oțet diluat cu apă, foi de dafin, boabe de piper, sare după gust. Mod
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
kg gogoșari roșii, 1 ½ kg de ceapă, 1 ½ kg de morcov, 2 borcane de muștar de 400 g fiecare, 1 l ulei, 200 ml oțet diluat cu apă, foi de dafin, boabe de piper, sare după gust. Mod de preparare: Pătlăgelele verzi, gogoșarii și ceapa se taie peștișori, morcovul se dă prin răzătoarea mare. Se amestecă toate și se pun la fiert într-o cratiță mare, astfel: se toarnă cam 5 - 6 l de apă, în care se adaugă oțet, sare
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
este ramura cea mai înfloritoare. Turcul te păcălește cu limba dar nu-ți fură și... fuge! Agricultura nu prea există (cum să fie, pe piatră ?) dar produsele alimentare sunt în exces ! Serele, pe un singur vrej, am numărat 26 de pătlăgele verzi. Există o puternică ,,economie” subterană, oarecum controlată de autorități. Până la urmă contează ca nația să trăiască bine. Au o rețea de drumuri absolut impresionantă. Nu-și prea bat cu capul excesul de viteză și nici cu prea multe reguli
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
gura beciului, aflat dedesupt; În afară de altele... Cum se Încingea hora-dracului, sus, Moș Iacob se adăpostea În beci, jos. Sus căzuseră plunghi și boambe (noroc că una s-a scăpat Încolo, În grădină, n-a făcut pagube, decât o groapă-n pătlăgele). Plunghi au căzut și În ușa beciului, au intrat și prin ușă, noroc că gârliciul e foarte Înclinat, toate-toate (adică: toți) s-au oprit În bolta lui, Înfipți În tencuială. D-apăi nu era ea chiar a dracului hora ceea, sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
norocu - și-mi arăta scăunelul cu trei picioare, al meu, numai eu ședeam pe el. Mai Întâi ș’ mai Întâi, a’ să ne deie Domnica borșuleanu di crăpceanu - cu leușteanu ș’ cu chimirgeanu (de acea dată, „chimirgelele” erau ceea ce erau: pătlăgele roșii sălbatice, ieșite fără răsad, mari cât cireșele, dar muuult mai gustoase decât cele răsădite). Ș’ cu măliga-măliguța, de să-ț’ lingi, hm, hm, degetuța... Câte două străchini cu vârf, de căciulă, cu repetir, ca la tractir! Mai Întâi ș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mult ca suport moral și patul larg încadrat de o parte și alta cu două corpuri de bibliotecă. În rafturi se aflau manuale, culegeri și cărți de literatură. Pe covorul de iută, albastru, spre mijloc, pe niște ziare, mama pusese pătlăgele ne înroșite, culese din grădină ca să fie ferite de asprimea brumei și să se coacă la căldura ce încă mai radia, înglobată în interiorul lor. În cameră plutea un miros incitant, închis. Înțepenită acolo în pag, Carmina avea senzația că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
după care se toacă prin mașină, se amestecă cu celelalte și se fierb până se ridică uleiul deasupra. Se pun în borcane, se sterilizează timp de treizeci de minute, apoi se țin în pături până a doua zi. ZACUSCĂ DE PĂTLĂGELE VERZI 1 kg ceapă, 3 kg pătlăgele, 1,5 kg gogoșari, 500 ml ulei, sare, piper și puțin zahăr. Se taie ceapa mărunt și se fierbe într-un amestec făcut din 250 ml de ulei și 250 ml de apă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
amestecă cu celelalte și se fierb până se ridică uleiul deasupra. Se pun în borcane, se sterilizează timp de treizeci de minute, apoi se țin în pături până a doua zi. ZACUSCĂ DE PĂTLĂGELE VERZI 1 kg ceapă, 3 kg pătlăgele, 1,5 kg gogoșari, 500 ml ulei, sare, piper și puțin zahăr. Se taie ceapa mărunt și se fierbe într-un amestec făcut din 250 ml de ulei și 250 ml de apă. După ce s-a înmuiat bine, se adaugă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
1,5 kg gogoșari, 500 ml ulei, sare, piper și puțin zahăr. Se taie ceapa mărunt și se fierbe într-un amestec făcut din 250 ml de ulei și 250 ml de apă. După ce s-a înmuiat bine, se adaugă pătlăgelele tăiate în rondele groase și gogoșarii tăiați în felii mari, apoi se adaugă restul de ulei, se sărează, se piperează după gust și se presară puțin zahăr. După ce se fierbe timp de treizeci de minute, se adaugă sucul de roșii
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
fiarbă la foc moderat până se ridică uleiul deasupra. Se pune în borcănele mici de 200 gr., se leagă, apoi se sterilizează la Bain-Marie timp de jumătate de oră, se acoperă și după ce s-au răcit se dau la cămară. PĂTLĂGELE VERZI ÎN SARAMURĂ Pe fundul unui borcan de 5 l, se așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de usturoi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
acoperă și după ce s-au răcit se dau la cămară. PĂTLĂGELE VERZI ÎN SARAMURĂ Pe fundul unui borcan de 5 l, se așează o tulpină de mărar uscat, 2-3 frunze de țelină, 2-3 crenguțe de vișin, iar deasupra se așează pătlăgele șterse bine; printre ele se așează hrean, căței de usturoi și frunze de țelină. Deasupra se pun usturoi, hrean, mărar și cimbru. Peste ele se pune un lichid făcut din 5 l de apă, 5 linguri de sare, o lingură
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de apă, 5 linguri de sare, o lingură de piper, o lingură de boabe de muștar, 5 linguri de zahăr și 2 foi de dafin. Se fierbe timp de douăzeci de minute, apoi se lasă la răcit, se toarnă peste pătlăgele și se leagă cu celofan. ROȘII PENTRU IARNĂ În butoiul curat, printre roșii și frunze de viță de vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
după Rodin, Burghezii din Calais - ciudat, având în vedere profesia lui, că nu alesese Sărutul -, câteva chipuri precolumbiene cu orbitele goale și guri larg căscate, două statuete africane - una cu un pântec foarte mare și cu sânii atârnând ca niște pătlăgele, cealaltă cu un penis ca o mitralieră. Doctorul Gabor o îndreptă spre mine. Am vrut să îi spun că nu e nici o problemă. A fost o vreme când ar fi fost o problemă, dar nu mai era cazul acum. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Între roșie și Rai, există o anume legătură. M-am edificat cu timpul că tomatelor li se spune În maghiară paradicsom, cuvînt care desemnează de asemenea Paradisul, Raiul. Iar de la acest faimos „paradis unguresc“, sătmărenii și moroșenii au derivat pentru pătlăgeaua roșie un nume pe care ar trebui să-l rostească pios ca pe unul de sfîntă: porodică. Afară de Zoli și de Caița care-mi erau vecini, cu camarazii clasei Întîi m-am reîntîlnit rar. Cu gemenii, bunăoară, nu m-am
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
primărie pentru o discuție de spre chestiunile curente ale comunei. L-a rugat, Între altele, să dea o mînă de ajutor evenimentului În pregătire și să se deplaseze pînă În comuna vecină. Preotul, cel cu catehizarea mea cu ajutorul paradisului ca pătlăgea, avansa tot felul de pretexte pentru a se eschiva și era greu de combătut. Atunci, primarul a recurs la un argument biruitor: — Partidul, a spus el, se Îngrijește ca toate tradițiile din țara noastră să fie respectate și să se
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]