310 matches
-
de un │ │distanțe și a unor arii │punct și de o direcție dată și ale dreptei │ │4. Exprimarea analitică, sintetică sau vectorială a│determinate de două puncte distincte │ │caracteristicilor matematice ale unei configurații ● Tabel de tip matriceal. Determinantul unei matrice pătratice de ordin 5. Stabilirea unor condiții de existență și/sau │cel mult 3, proprietăți │ │compatibilitate a unor sisteme și identificarea │Sisteme de ecuații liniare │ │unor metode adecvate de rezolvare a acestora 6. Optimizarea rezolvării unor probleme sau ● Matrice inversabile din
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
a exprima această abordare în termenii algebrei liniare, și apoi de a o rezolva dacă e nevoie prin calcul matriceal, este una dintre metodele cele mai general valabile din matematică. Una din teoremele algebrei liniare afirmă că pentru orice matrice pătratică A de dimensiuni "n" x "n", următoarele afirmații sunt echivalente (fie toate adevărate, fie toate false):
Algebră liniară () [Corola-website/Science/298201_a_299530]
-
cosmologice. O formă variaționala a teoremei virialului a fost dezvoltată în 1945 de către Ledoux. O formă tensoriala a teoremei virialului a fost dezvoltată de către Parker, Chandrasekhar și Fermi. Următoarea generalizare a fost făcută de către Pollard în 1964 pentru cazul legii pătratice inverse . Afirmația formulă 24 este adevărata numai și numai dacă formulă 25.
Teorema virialului () [Corola-website/Science/317213_a_318542]
-
KAM. Integrabilitatea câmpului vectorial Hamiltonian este încă o problemă deschisă. În general, sistemele Hamiltoniene sunt haotice, iar conceptele de măsură, de completitudine, de integrabilitate și stabilitate sunt slab definite. Un caz special important este acela în care Hamiltonianul are formă pătratică, adică poate fi scris sub forma: unde formula 37 este un produs scalar care variază lent pe spațiul fibrat formula 38, spațiul cotangent în punctul "q" din spațiul configurațiilor, uneori numit și cometrică. Acest Hamiltonian se bazează în totalitate pe energia cinetică
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
obținând: În astfel de cazuri, problema se rezolvă prin formula 25 ecuații diferențiale ordinare. Separabilitatea funcției formula 3 depinde de Hamiltonian și de modul în care sunt alese coordonatele generalizate. Pentru coordonate ortogonale și Hamiltonian care nu depinde de timp și este pătratic pentru impulsurile generalizate, formula 3 este complet separabilă dacă energia potențială este separabilă aditiv pentru fiecare coordonată, caz în care, termenul energiei potențiale pentru fiecare coordonată este multiplicat corespunzător printr-un factor dependent de coordonate în termenul impulsului Hamiltonianului (condiția Staeckel
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
În statistică și teoria probabilităților, abaterea standard a unei variabile aleatoare reprezintă o măsură a dispersiei valorilor acesteia în jurul uneia considerate mijlocii. Se mai numește și "abatere medie pătratica", după propunerea lui Isidore Didion (1848/49). Fie "X"o variabilă aleatorie cu valoarea medie "μ": Aici, operatorul " E" indică valoarea medie (estimată) a lui "X". Atunci abaterea standard a lui "X" este mărimea Abaterea standard "σ" este rădăcina pătrată
Abatere standard () [Corola-website/Science/318078_a_319407]
-
care depinde de structura sistemului și de condițiile externe. Măsura în care valorile unei variabile aleatorii se îndepărtează de la valoarea medie și între ele este dată de rădăcina pătrată din valoarea medie a pătratului abaterii de la valoarea medie, numită "abatere pătratică medie", sau "împrăștiere statistică": Determinări experimentale precise au arătat că mărimile mecanice macroscopice din termodinamică pot fi identificate cu valorile medii calculate de mecanica statistică. Ele au detectat și existența unor "fluctuații" ale acestor mărimi, de ordinul de mărime al
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
sau "împrăștiere statistică": Determinări experimentale precise au arătat că mărimile mecanice macroscopice din termodinamică pot fi identificate cu valorile medii calculate de mecanica statistică. Ele au detectat și existența unor "fluctuații" ale acestor mărimi, de ordinul de mărime al abaterilor pătratice medii prezise de mecanica statistică. Descrierea comportării termodinamice a unui sistem pe baza unui colectiv statistic virtual de stări mecanice microscopice reprezintă un "postulat" al mecanicii statistice. El este completat prin alegerea "a priori" a unei anumite distribuții care să
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
reprezentativ de stări microscopice, dar descrierea acestor stări și alcătuirea acestui colectiv diferă față de mecanica clasică. În mecanica cuantică, o coordonată formula 152 și impulsul conjugat formula 153 nu pot avea simultan valori bine determinate; ele sunt doar statistic determinate, cu abateri pătratice medii care se supun relației de incertitudine unde formula 156 este constanta Planck redusă. Noțiunea clasică de "traiectorie" (în spațiul configurațiilor sau în spațiul fazelor) își pierde sensul. Spațiul fazelor nu mai e bine definit: el devine o îngrămădire de celule
Mecanică statistică () [Corola-website/Science/319326_a_320655]
-
fie în acest spațiu o bază {"v",...,"v"}. Atunci, definim forma simplectică "ω" astfel încât pentru orice avem , iar "ω" este zero pentru orice altă pereche de vectori ai bazei. În acest caz forma simplectică se reduce la o simplă formă pătratică. Dacă "I" este matricea identitate , atunci matricea "Ω", a acestei forme pătrate, este dată de matricea (): Există multe notații geometrice naturale ale submulțimilor unei mulțimi simplectice. Cel mai important caz al submulțimilor izotrope este acela al submulțimilor Lagrangianului. O submulțime
Mulțime simplectică () [Corola-website/Science/320153_a_321482]
-
domeniile discrete sau continue ale timpului. Semnalele discrete în timp sunt adesea numite în alte domenii "serii de timp". Semnalele continue în timp sunt considerate "semnale continue" chiar dacă funcția semnalului nu este continuă; un exemplu fiind acela al semnalelor undelor pătratice. O a doua deosebire importantă este cea dintre valorile discrete și cele continue. Semnalele digitale sunt câteodată definite ca secvență de valori discrete ale cantităților, care pot fi sau nu derivate din procesele fizice de valori continue. În alt context
Semnal (electronică) () [Corola-website/Science/320294_a_321623]
-
este o memorie volatilă, pentru că își pierde datele atunci când nu mai este alimentată. Tranzistoarele si condensatoarele folosite sunt extrem de mici astfel încat pe un singur chip de memorie pot încăpea milioane. DRAM este aranjat in mod obișnuit într-o matrice pătratică dintr-un condensator și un tranzistor pe celulă. Poza din dreapta arată un simplu exemplu cu 4×4 celule. (O martice DRAM modernă poate fi alcătuită din mii de celule în lățime/lungime.) Liniile lungi care conectează fiecare linie sunt cunoscute
Memorie DRAM () [Corola-website/Science/321163_a_322492]
-
1885 și a navigat până la debarcarea în portul Suakin din nord-estul Sudanului de la 29 martie, fiind atașați unei brigăzi constituite din scoțieni, grenadieri și personal al corpului de gardă Coldstream. Ulterior, aceștia au marșat spre Tamai într-o formațiune mare pătratică formată din 10.000 de soldați. Ajungând în oraș, au incendiat corturile și s-au întors la Suakin: trei australieni au fost răniți în luptele minore purtate. Majoritatea contingentului a fost trimisă pentru a lucra la linia feroviară care se
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
tăblițe de argilă, făceau exerciții geometrice și probleme de divizibilitate. Primele dovezi ale numerelor babiloniene datează de asemenea din această perioadă. Majoritatea tăblițelor din argilă descoperite datează din perioada 1800-1600 Î.Hr., în cadrul acestora fiind tratate subiecte precum fracții, ecuații pătratice și cubice, calculul unor numere remarcabile. De asemenea, tăblițele includeau tabele de înmulțire și metode de rezolvare a ecuațiilor liniare și pătratice. Tăblița babiloniana YBC 7289 da o aproximare a lui √2 cu 5 cifre zecimale. Matematicienii babilonieni foloseau sistemul
Matematica babiloniană () [Corola-website/Science/325505_a_326834]
-
tăblițelor din argilă descoperite datează din perioada 1800-1600 Î.Hr., în cadrul acestora fiind tratate subiecte precum fracții, ecuații pătratice și cubice, calculul unor numere remarcabile. De asemenea, tăblițele includeau tabele de înmulțire și metode de rezolvare a ecuațiilor liniare și pătratice. Tăblița babiloniana YBC 7289 da o aproximare a lui √2 cu 5 cifre zecimale. Matematicienii babilonieni foloseau sistemul numeric sexazecimal (cu baza 60). De aici provine împărțirea în zilele noastre a unui minut în 60 de secunde, a unei ore
Matematica babiloniană () [Corola-website/Science/325505_a_326834]
-
este profesor de matematică la diferite licee din București și Iași și apoi la Școala Politehnică din Timișoara. Alături de Traian Lalescu, Vasile Cristescu, Gheorghe Buicliu, este ales printre membrii Comitetului Gazetei Matematice. Printre temele studiate, se numără: seriile trigonometrice, funcțiile pătratice, ecuațiile diferențiale și integrale. A dat ecuația unei figuri cu patru foi din patru semicercuri egale. A studiat soluția generală a ecuației diofantice de forma: unde formula 2 A publicat peste 110 memorii din domeniul matematicii. Cea mai importantă scriere a
Valeriu Alaci () [Corola-website/Science/326053_a_327382]
-
integrale. A dat ecuația unei figuri cu patru foi din patru semicercuri egale. A studiat soluția generală a ecuației diofantice de forma: unde formula 2 A publicat peste 110 memorii din domeniul matematicii. Cea mai importantă scriere a sa este "Trigonometria pătratică". De asemenea, a scris o serie de articole referitoare la activitatea unor matematicieni ca: N. Botea (1938), Gh. Bratu (1941), Ion Ionescu (1947), N. Abramescu (1947).
Valeriu Alaci () [Corola-website/Science/326053_a_327382]
-
și în caz de vânt poate încetini manual telecabina la stâlpi (exemplu din telecabină aici-încetinește la stâlpul periculos-pilonul 6), bineînțeles prin comunicarea telefonică cu personalul din telecabină (exemplu aici-cu încetinire filmată de la stâlp). Stâlpii metalici sunt de forma spațială pătratică/cilindrica având fundațiile izolate. Structura statică este cea a unei grinzi cu zăbrele asigurate prin contravântuiri în x, pe toate parțile pentru a forma o structură spațială rigidă și compactă care să lucreze la eforturi uniform și unitar. De regulă
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
stâlpului față de latura paralelă cu aliniamentul instalației de obicei variază între 18ș și 23ș. Pe fețele laterale ale stâlpului, grinzile de susținere sunt coliniare de jos până sus (nu sunt înclinate). Fundația stâlpilor metalici este așa cum am zis, una izolată, pătratică, care are armături în betonul fundației și care beton este unul de clasă mare (C25/30 sau superior, cu aditivi speciali pentru protecția anticorozivă sau spălării betonului, etc). Armăturile se calculează, însă constructiv se prevăd armături din PC52 peste diametrul
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferența de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
profil pătratic, fiecare latura având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni) sub contactul steril-sare, după care se lărgea treptat pe următorii 4 m (2 stânjeni), cu profil tot pătratic. Aici se făcea așa-numitul “fundament”, din bârne de lemn încastrate în sare, pe care se sprijinea întregul puț. Apoi se armă puțul, de jos în sus, la început cu un amestec de argilă, pleava și lâna de oaie (pentru
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
pentru formula 58 funcționează întotdeauna, cu excepția cazului când formula 65, în cazul în care al doilea termen devine 0/0. În acest caz, formula 66 este o rădăcină triplă. Observăm, de asemenea, că, în unele cazuri, soluțiile sunt exprimate cu mai puțini radicali pătratici sau cubici. Pentru a trece de la aceste rădăcini ale lui formula 58 în ecuația (2) la formula generală pentru rădăcinile lui formula 27 în ecuația (1), scădem formula 83 și înlocuim formula 84 și formula 85 prin expresiile lor în formula 7. În lucrarea sa "Réflexions
Funcție algebrică de gradul al treilea () [Corola-website/Science/322080_a_323409]
-
că daca funcția "f" este strict monotonă (f' de semn constant si nu se anulează) și convexă sau concavă (f" de semn constant) pe intervalul cuprins între rădăcină și valoarea de estimare inițială, atunci algoritmul converge, iar convergența sa este pătratică. Intr-adevăr, din unde ξ este cuprins între "x" și "x", si din rezultă că de unde De aici și din rezultă că Termenii șirului formula 29 au același semn cu formula 30. Deci șirul formula 31 este monoton începând cu iterația a doua
Metoda tangentei () [Corola-website/Science/329756_a_331085]
-
x" = 0.5 Cifrele corecte sunt cele subliniate. În special, "x" este corect pentru numărul de zecimale dat. Vom vedea că numărul de zecimale exacte corecte crește de la 2 (pentru" x" ), la 5 și apoi la 10, ceea ce ilustrează convergența pătratică. In limbajul C
Metoda tangentei () [Corola-website/Science/329756_a_331085]
-
văzut de asemenea că o metodă de interpolare polinomiala (spline). Diferență față de krikingul clasic este prevăzută de interpretare: în timp ce "spline" este cauzată de un model minim de interpolare bazată pe structura Hilbert, Krigingul este motivat de o predicție a erorii pătratice induse, bazat pe un model aleatoriu.
Kriging () [Corola-website/Science/328110_a_329439]