294 matches
-
casei lui. Chera Duduca, sinteză greco-turcească, frumoasă și inteligentă, se pierde datorită desfrâului. Chir Costea Chiorul, bogasierul, vinde de toate, este trădător, gazdă de hoți, cămătar, își parvenește propriile fiice, folosindu-le ca momeală pentru clienți. Gheorghe este opus vicleanului Păturică. Apare personajul colectiv reprezentat de țărani care merg la domnitor cu jalba-n proțap. Limba folosită este caracteristică anilor 1850-1860 cu influențe italiene. Se întâlnesc arhaisme, epitete, epitetul hiperbolic „călămări colosale”, apare antiteza, se folosesc comparațiile, descrierile de natură. Stilul
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
domnitor cu jalba-n proțap. Limba folosită este caracteristică anilor 1850-1860 cu influențe italiene. Se întâlnesc arhaisme, epitete, epitetul hiperbolic „călămări colosale”, apare antiteza, se folosesc comparațiile, descrierile de natură. Stilul se remarcă prin oralitate, se dă atenție onomasticii numelor. Păturică este un nume sugestiv, devenit metaforă a parvenitului. Tuzluc și Chera Duduca, sinteză greco-turcească (greco-fanariot, turcească-cotropitor). Moșiile lui Tuzluc se numesc: Plânsul, Chinuielile, Răsucita.
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
volumele: „Dus-întors“ (1988); „Discheta de demaraj“ (1995); „Distribuția a fost următoarea“ (1995), "Depășirea interzisă", "Abatorul de vise" (2001), "Natură moartă cu viață în zig-zag" (2002), "Completarea însușimii mele" (2003), "Mezanin", "Scaunul catodic" (2004), "Diacritice" (2005), "De la Nicolae Filimon la Dinu Păturică" (2006), "Privește dincolo de tine" (2010), "Masca și oglinda" (2014), "Cronica ale(r)gătorului" (2015). Împreună cu prozatorul George Cușnarencu a publicat romanul „Dodecaedru“ (1991) și volumul "Exilați în amintiri" (2010) , iar împreună cu Mihaela Iliescu volumele „Cele șapte minuni ale lumii“ (1998
Nicolae Iliescu () [Corola-website/Science/298967_a_300296]
-
titlul a fost ulterior schimbat în "Enigma Otiliei". E un roman realist tipic, care își deschide acțiunea cu descrierea casei lui Moș Costache. Personajele sunt tipuri, cel mai pregnant este portretul lui Stănică Rațiu, înrudit cu Cațavencu și cu Dinu Păturică, un arivist tipic. Pe lângă cuplul Felix și Otilia, atrag atenția Pascalopol, dar și Aurica, Titi, Aglae și ceilalți membri ai familiei, care au fiecare câte o manie sau o ciudățenie. Episodul morții lui moș Costache Giurgiuveanu deși ar trebui să
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
Dona Siminică, Constantin Eftimiu, Ștefan Lăzărescu, Emil Gavriș, Dan Moisescu; naiștii Fănică Luca, Damian Luca, Radu Simion; clarinetiștii Luță Ioviță și Iliuță Rudăreanu; țambaliștii Mihai Ion Shină, Iancu Fieraru, Gheorghe Pandele, Andrei Pavel, Stela Marinescu-Ciuciu; cobzarii Ion Zlotea și Ion Păturică; acordeoniștii Marcel Budală, Ilie Udilă, Nicolae Crăciunescu; fluieriștii Ion Văduva, Damian Cârlănaru, Ion Vădeanu; taragotiștii Haralamb Ioviță și Ion Luță Ioviță etc. Repertoriul lui Nicu Stănescu a însumat toate piesele „clasice lăutărești”, moștenite din secolul trecut, cât și melodii, romanțe
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
cea civilă și a rămas îmbrăcămintea obișnuită a soldaților romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta ajungea de obicei până la genunchi și era strânsă cu o centură. O copie a unui papirus din Egipt menționează furnizarea de îmbrăcăminte și o păturică pentru armata din Capadoccia de către țesătorii din Philadelphia (astăzi Alașehir). În acest document apare și o tunică cu lungimea de trei coți și jumătate (1,55 de metri), largă de 1,4 metri. Cântărea aproximativ 1,6 kilograme și costa
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
cea civilă și a rămas îmbrăcămintea obișnuită a soldaților romani până la începutul secolului III d.H. Aceasta era, de obicei, strânsă cu o centură care ajungea până la genunchi. O copie a unui papirus din Egipt menționează furnizarea de îmbrăcăminte și o păturică pentru armata din Capadoccia de către țesătorii din Philadelphia (modernul Alașehir). În acest document apare și o tunică cu lungimea de 3 coți și jumătate (1,55 metri), largă de 1,4 metri. Acesta cântărea aproximativ 1,6 kilograme și costa
Îmbrăcămintea în armata romană () [Corola-website/Science/321453_a_322782]
-
aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
căsătorindu-se cu Georgeta; a fost chiar prefect într-o scurtă guvernare, este proprietarul unui block-haus și patronează tripouri și cercuri de morfinomani. Stanica este și el un produs al societății capitaliste, încadrându-se în seria tipologică reprezentată de Dinu Păturică, Tănase Scatiu, Gore Pirgu și Iancu Urmatecu, eroul romanului lui Ion Marin Sadoveanu. În zugrăvirea tipului, Călinescu folosește o diversitate stilistică care-l transformă în "o figura extraordinara", cum observă criticul Ovid S. Crohmalniceanu, care adaugă: "volubilitatea personajului are atâta
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din
Locul fosilifer Cozla () [Corola-website/Science/327582_a_328911]
-
aviare. Cercetările paleontologice au început în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici. S-au publicat monografii precum "Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra" (Leon Cosmovici, 1887), "Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț" (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant. Din
Locul fosilifer Pietricica () [Corola-website/Science/327705_a_329034]
-
viață interioară în care stăruie amintirea iubirii din tinerețe pentru Mihai Comăneșteanu. Finalul violent al romanului este în concordanță cu caracterul personajului principal, stăpânul violent fiind sfâșiat de țărani. Arivistul Tănase Scatiu este un succesor „inferior sufletește” al lui Dinu Păturică, eroul romanului "Ciocoii vechi și noi" al lui Nicolae Filimon, anticipând demagogia sentimentală a lui Stănică Rațiu din "Enigma Otiliei". Criticul Pompiliu Constantinescu a formulat o opinie separată, afirmând că pe primul plan nu se află ascensiunea ciocoiului, ci mai
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
romane ce avem, urmașii și-ar face o falsă idee despre fizionomia societății noastre, întrucât eroul de predilecție al romanului românesc este învinsul... În țara noastră încă tânără și plină de energie e un număr nesfârșit mai mare de Dinu Păturică și Tănase Scatiu decât de Dan și Neculai Manea; de pretutindeni se ridică oameni noi, aprigi la luptă, harnici, ambițioși, ce vor să ajungă cu orice preț, călcând totul în picioare, afecții, legături sfinte, în vederea scopului suprem de a se
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
nu este prezentat în acest roman într-un mod ideologic, ci ca o fatalitate previzibilă și implacabilă. Subiectul concret îl reprezintă progresul material rapid al lui Iancu Urmatecu și declinul social al baronilor Barbu. Continuator al unor personaje precum Dinu Păturică, Tănase Scatiu, Lică Trubadurul, Gore Pirgu, Tănase Vasilescu-Lumânăraru sau Stănică Rațiu, arhivarul Iancu Urmatecu este un tip caracteristic de parvenit, reprezentându-l pe arivistul modern care se îmbogățește pe urma vechii boierimi scăpătate, al cărei loc îl preia în prim-
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
reprezentat un simptom generalizat la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind însoțită de ascensiunea administratorilor cu un spirit energic. În operele literare anterioare, reprezentanții clasei nobiliare încearcă să se revolte precum marele postelnic Andronache Tuzluc care cere pedepsirea lui Dinu Păturică și încearcă să-l sugrume sau ca boierul vechi Dinu Murguleț care îl amenință furios pe Tănase Scatiu: „Îl împușc! îl împușc! Hoțul!... care mi-a mâncat averea!... m-a adus în halul ăsta... Aoleu, aoleu! îl împușc!...” Senilul baron
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
unii critici literari au evidențiat o serie de asemănări între acest roman și "Ciocoii vechi și noi". Iancu Urmatecu, baronul Barbu și Jurubița (țiitoarea lui Urmatecu și amanta ulterioară a lui Bubi Barbu, fiul baronului) își găsesc corespondențe în Dinu Păturică, postelnicul Andronache Tuzluc și Kera Duduca din romanul lui Filimon, având un destin similar într-o oarecare măsură. Perpessicius afirma că aparențele acestor asemănări sunt înșelătoare, pentru că, în ciuda unor apropieri la nivelul subiectului, al stratului social din care provin personajele
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
om zise iute (...)”" în care autorul își califică personajul ca fiind viclean, deși nu se poate ști dacă este vorba de un epitet infamant sau de unul afectuos. Există deosebiri și în ceea ce privește destinul personajelor. Astfel în timp ce personaje ca ciocoii Dinu Păturică și Tănase Scatiu își primesc la final osânda pentru fărădelegile săvârșite, Iancu Urmatecu urcă cu prudență treptele către înalta societate, asigurându-și o acoperire legală pentru averea sa și o continuitate onorabilă a familiei sale prin căsătorirea Amelicăi cu medicul
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
existenței sale cu un chef zgomotos: "„Și pocnind din bici, el o luă înspre Herăstrău, să scoată soarele din lac, de fericit ce era!”". Relația între Urmatecu și boierul Barbu este mult diferită de cea care se formează între Dinu Păturică și postelnicul Andronache Tuzluc. Criticul Perpessicius constata existența unei relații de simbioză socială între personajele din "Sfârșit de veac în București", afirmația lui Urmatecu că „Până la moarte o să am nevoie de Măria-Ta!” nefiind una convențională, ci ilustrând o dependență
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]