6,963 matches
-
diurnă. Câinii, umanizându-se de mila românilor, iar aceștia, de compasiune, lăsându-se pe patru labe la vederea bietelor, scheleticilor javre. Hrăniți, ocrotiți de mizerabilii cetățeni ajunși ei însiși să ducă o viață de câine, asociindu-se cu nefericitele patrupede, păzindu-le cât pot de juvățul Marelui Hingher... Dulăii, cotarlele, maidanezii, clasa proletară ce latră, substituită, se gudură recunoscătoare, pe lângă cealaltă clasă, treptat aliată... Mai mult chiar, simțul proprietății, de care dl. Iliescu zicea că este un moft (mă întreb, ce
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
parcela lui, apărată, slujită cu un devotament absolut, servindu-i pe micii vânzători de pe trotuare, considerându-le negoțul proprietate protejată, ferm lătrată și vehement. Stau pe Victoriei, peste drum de Hotel Bulevard unde se află în colț Magazinul alimentar. Câinii păzesc intrarea de hoți, mirosindu-i imediat după mers și îmbrăcăminte, primind în schimb câte un os. Sunt doi, aceiași: două javre bine hrănite de "frații lor buni", oamenii, colegi de soartă cu ei și de hinghereală și care atât că
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
pe piatra de deasupra Sfântului Mormânt. Apoi se pecetluiește ușa în fața clerului și a întregii mulțimi cu 4 peceți, adică cu două panglici de panză albă, cu ceară și cu peceți la capăt, așezate astfel ca să formeze litera X. Poliția păzește din acest moment Sfântul Mormânt, cu strictețe, ca nimeni să nu se mai poată apropia de ușa închisă. În Biserică devenită neîncăpătoare, se află mii de oameni veniți din toate părțile lumii din credință, pentru folosul sufletesc, dar mai cu
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
acest moment putem considera vizele pentru români ca singurul indicator palpabil al temperaturii reale dintre România și Europa." Cronicarul e de acord cu nemulțumirea lui Bogdan Chirieac, dar cu ce sînt de vină bulgarii că românii nu știu să-și păzească propriile lor interese? Iar trimiterea la ceafa bulgarilor, dacă e o aluzie la versul eminescian: "bulgăroi cu ceafa groasă", e o gafă prostească pe care un externist cum este Bogdan Chirieac n-ar fi trebuit să o facă de dragul unui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
să-l ții de vinovat de tăinuire pe hoțul de mașini din Caracal pentru o crimă comisă la Timișoara, fără să ai probe. În calitate de premier e cel puțin bizar să te răstești la hoți, în loc să-i întrebi pe polițiști ce păzesc. Și pînă la polițiști, există un ministru de Interne care îi are în subordine. Crima de la Timișoara nu e un simplu fapt divers. Ea dezvăluie neputințe mai vechi ale poliției din oraș și din județ. Neputințe care au ascuns, uneori
Viață de premier by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16344_a_17669]
-
Stelian Tănase, mi-a fost destul de greu să-i aflu numărul de celular. Și totuși, de bine, de rău, eu mă mișc în libertate! Cum a procedat Miron Cozma? Ce complicități îl leagă de cei care ar trebui să-l păzească? Cum e posibil ca un condamnat care ispășește optsprezece ani de închisoare să telefoneze când și cui vrea, nu știu. E lesne de imaginat că un om cu temperamentul, caracterul și, mai ales, cu istoria de infracțiuni avută în spate
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]
-
Se poate trăi într-un sistem care funcționează în baza unei scheme de ură organizată de sus pînă jos. Credeți că iubirea se poate organiza la fel? Cînd au organizat ura comuniștii o făceau tot în numele iubirii, nu? Așa că, Doamne păzește. Nu cred că iubirea se poate organiza și nici nu cred că trebuie organizată. Iubirea trebuie lăsată să existe, și-atîta tot. Orice organizare a sentimentelor este la fel de malefică. Să ne mulțumim să nu ne fie ucise sentimentele, nu să ni
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
Grec - Français, rédigé avec le concours de E. Egger, Édition revue par L. Séchan et P. Chantraine, Hachette, Paris, 1963, p. 1498. 1 care învață, propovăduiesc Evanghelia Domnului Hristos, trăiesc conform preceptelor acesteia și învață și pe alții să le păzească. Deci învățătura ce o propagă în scrierile și cuvântările lor, trebuie să fie a lui Hristos, iar nu cea eretică. Numai pe acela îl recunoaște Biserica de Părinte al ei, care propovăduiește învățătura ei curată, fără schimbări sau interpretări greșite
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
nu e nici poezie: Când a ajuns la modă filosofia matematică, codrul cel liber al poeților a fost îndată tuns, transformându-se într-o ciudată grădină în stil francez, cu pomi aranjați geometric, printre care muzele în rochii de catifea păzeau natura cea obraznică." Astfel e descrisă în Geschichte der poetischen Literatur Deutschlands trecerea de la literatura medievală (despre care se credea că se dezvoltase în deplină libertate) la literatura sufocată de reguli a secolului al XVIII-lea. Atât de puternică e
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
grijă de o lume. Și îi rămîne fidelă pînă la capăt. Ca și Cozorici teatrului. Este mai mult decît o coincidență că ultimul său rol a fost Firs, la Teatrul Național din București, în regia lui Andrei Șerban. Firs-Cozorici va păzi mereu teatrul. Oriunde ar fi. În rest, totul e tăcere.
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
la totala izolare a României. CV Tudor n-a respectat regulile jocului democratic, folosindu-se de avantajele democrației. Mass-media, pe care o acuză Ion Cristoiu că l-a linșat pe CV Tudor, și-a amintit că rostul lor e să păzească democrația. Așa că au făcut, cu mare întârziere, ceea ce ar fi trebuit făcut de la bun început - au avertizat alegătorii asupra minciunilor lui CV Tudor, asupra primejdiei ca un lider politic de asemenea factură să devină președintele României. Linșajul despre care scria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
Eu n-am făcut războiul, am fost cam două săptămîni pe poziții, din întîmplare. La 23 august școala din Bacău, unde mă repartizaseră ca moldovean, a fost mutată la Inău, în județul Arad, ca să fie pusă la adăpost, să fie păzită de înaintarea glorioasei armate sovietice, glorioasa armată de hoți de ceasuri. La Inău m-a prins și 23 august. Au atacat ungurii și au înaintat fără să întîmpine absolut nici o rezistență. Pot spune deci că rușii ne-au salvat ajungînd
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
să doarmă, dormeau la azilul de noapte, dormeau pe stradă, sau în niște hoteluri neîncălzite, iar această Casă stătea aproape goală. Atunci ne-am zis: ce-ar fi să punem mîna pe ea, cu forța, dacă trebuie? Numai că era păzită de un portar comunist francez. Într-o zi, ne-am deplasat, un grup de vreo douăzeci, treizeci de tineri, ca să ocupăm casa. Dacă am fi avut ceea ce se cheamă în Franța o "însemnare de la concierge", nu ne-ar mai fi
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
de tribunal. Bine sfătuit sau posedând un instinct de conservare cu totul ieșit din comun, Cozma părea însăși imaginea neputinței și suferinței, a unui sfânt intrat pe mâna fariseilor. Însă chiar scos din context, decupat din tabloul brutal al băncii păzite de jandarmi, tabloul e din cale-afară de impresionant. Cozma a devenit, cu largul concurs al celor care s-au folosit de el și-al celor împotriva cărora a fost folosit, una din întrupările răului în România. Nu cred să se
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]
-
să merg și rătăceam mult.Știam să plâng. Aveam un destin.... XXVI. STATUIE ÎN AMURG, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014. Statuie în amurg Și iată-mă la capătul zilei încremenit în lutul meu păzind ritualuri profane la picioarele mele, alte statui solitare cu brațe descarnate implora un cer pustiu și cu lacrimi de piatră povestesc un timp de jale Statuile se clatină. Statuile cad. Se fac iarăși lut. Alte statui solitare se ridică de
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
recunoaște nimeni adevărul, că a fost bătut crunt de ei. În momentul următor, apăru o namilă grasă și bădărană care o împinse cu burta sa imensă, în afara clădirii liceului. Era agentul de pază al firmei T. AGR. S.Z. care păzea instituția de învățământ. Sonia sună atunci la 112. Un echipaj de Poliție veni la fața locului, să ia declarații. Apărură și două matahale tuciurii înspăimântătoare, cu priviri fioroase, pe care dacă le-ai fi întâlnit, te-ai fi speriat cu
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
în cor, bărbații. Soniei i se păru firească adresarea, pentru că nu se aștepta la altă reacție din partea lor. - Sunteți firmă de pază și protecție, nu de agresiune, spuse Sonia oamenilor, firmă plătită din banii publici, ai statului, ai contribuabililor. Când păzeau jandarmii instituțiile de învățământ, era corectitudine. Aceltia erau educați, politicoși cu cadrele didactice, cu elevii. Nu ar fi făcut pentru nimic în lume așa ceva, spuse femeia. Și se gândi la faza de dimineață când același agent de pază cu o
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
știe, M-apropiu de Copilărie Ca umbra de copacul ei... ÎNTÂIUL MEU POEM... Eram copil în Munții din Apus, Mi-aduc aminte ca de-un frate bun De întâiul meu poem ce l-am compus Pe-o frunză veștejită de alun... Păzeam cu grijă mieii pe coline Și ei pășteau din ultima otavă Când a căzut rănită lângă mine Minunea, cea fără sfârșit, din slavă Și-acolo, între palmele-amândouă, I-am descântat, precum un vrăjitor, Ochii mei îmi erau plini de rouă
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
Literatura > Comentarii > ÎNTRE TRĂDARE ȘI PATRIOTISM Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1522 din 02 martie 2015 Toate Articolele Autorului Între TRĂDARE și PATRIOTISM ÎMoto: „S-au prăbușit cometele pe stâni și Miorița a căzut în stele, noi ce păzim aici, poeți români, când țări tresar și vremile sunt grele? Adrian PĂUNESCU (ȘTEFAN JURJA:volumele„În căutarea Luminii” și „Zbucium și Regăsire”) Încă din anul 1991, de ând Republica MOLDOVA și-a proclamat independența și până azi, evenimentele petrecute acolo
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
singura cale de a te elibera de răul din tine și de răul celuilalt și de a-l încredința lui Dumnezeu care poate să ardă toată răutatea. Iertarea deschide perspectiva comuniunii cu Dumnezeu și cu toți ceilalți. - Cum se pot păzi cei ce postesc cu mai multă râvnă de riscul părerii de sine, al satisfacției performanței unui câștig de imagine? - Într-adevăr, mândria și slava deșartă anulează valoarea tuturor strădaniilor duhovnicești. Părerea de sine își are vindecarea în cuvintele Mântuitorului: „Oricine
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
cu cît, încă de la începuturile ei, oglinda a fost acompaniată de un secret, învăluită în mister, hărăzită simulacrelor și concupiscenței, ea a alimentat iluzii și a obnubilat simplitatea realului; ba mai mult, pînă și "rețeta" de fabricație a oglinzilor era păzită cu străjnicie la Saint-Gobain, de pildă, (căci "manufactura alimentează visurile dar își face și socotelile", după cum remarcă ironic autoarea ), ceea ce spune mult nu numai despre psihologia de breaslă, dar și despre psihologia unei epoci. Nu este o întîmplare că societatea
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
că avea și ceasornic și că peste învelitoarea ei erau alte patru turnulețe mici și că la intrarea pe poarta monastirei erau zugrăviți și doi soldați armați și îmbrăcați în uniforma cea suediană, ca și cînd au fost puși să păzească de santinelă. Deși spătarul Cantacuzino a clădit spitalul, turnul și biserica cu hramul Trei Ierarhi, totuși, fiindcă acel spațios tărîm a fost cumpărat de la vornicul Colceac, orășenii, pînă astăzi, îi păstrează numirea de Colțea". În 1847 ar fi ars de
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
cu substanțiale cantități de fier vechi se lovește de insurmontabilul obstacol pe care-l reprezintă autoritățile de la Tiraspol. Ar sta cumva în puterile rusei federații să-și recupereze piramidele de echipamente și muniții, la un loc cu cei ce le păzesc, în ciuda administrației din Tiraspol? Cea mai elementară logică ne șoptește că nu. La o adică, fiecare tiraspolean ar apuca de cizme câte un tânăr soldat, păstrându-l la sol. În circumstanțele precarei situații în care se găsește armata rusă, vitejind
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
printr-o trapă Și semn de viață n-am mai dat. Nu crede nimeni că beau apă... Și, totuși, e adevărat. Fă-mă, Doamne Fă-mă Doamne, morcov, ceapă Fă-mă Doamne, tot ce vrei Praz, dovleac, spanac, ardei Dar păzește-mă de apă! Limbajul epigramelor Epigrama are norme de etică proprii, despre care Geo Olteanu, v icepreședinte al Uniuni i Epigramiștilor din România, arăta, în volumul „Studii și eseuri despre epigramă” publicat de Editura Premier în anul 2001, la pagina
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
vigilenți și să semnaleze personalului cinematografului orice încercare de acest fel”. Prima parte am înțeles-o. Ce mă uimește, de fiecare dată, e bucata cu “Rugăm telespectatorii să fie vigilenți”. Lumea se duce cinematograf să vadă filme sau să le păzească de tentativele de piratare? Îmi și imaginez o sală plină de oameni neliniștiți și agitați, care, în loc să se uite către ecran, se spionează între ei. Văd câțiva spectatori ascunși după ziare găurite, câțiva târându-se, pe burtă, pe sub scaune, scanând
Spectatori, prindeți hoțu’! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19623_a_20948]