394 matches
-
apăruseră mai întâi în „Orpheus” (1927-1928) și, pe parcursul mai multor ani, în „Anuarul Liceului «Dragoș Vodă»”, pe care B.-A. îl editează din 1921 până în 1939. Sunt contribuții stimabile - luate în seamă de învățați precum Carlo Tagliavini, V. Grecu, Șt. Pașca -, dar care se lansează în ipoteze riscante. A alcătuit și o istorie a orașului Câmpulung Moldovenesc, rămasă în manuscris. B.-A. era, înainte de toate, un elenist, cu o reputație pentru unii confirmată de traducerile sale, în versuri albe, din piesele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
Chelcea, Traian Herseni, Gh. Pavelescu, Ion Mușlea, Anton Balotă, Al. Dima, Ovidiu Papadima; în lingvistică, eseistică și istorie literară se afirmă D. Popovici, Tudor Vianu, Edgar Papu, Victor Iancu, Bucur Țincu, Eugeniu Sperantia, Sextil Pușcariu, Th. Capidan, D. Macrea, Ștefan Pașca, Emil Petrovici, în istorie - David Prodan, Ion Moga, Ion Lupaș, Aurel Decei, C. Daicoviciu, în medicină - Leon Daniello, în artele plastice - V. Beneș, V. Vătășanu, Coriolan Petranu, iar în muzică și cronică dramatică - Ion Breazu și Olimpiu Boitoș. Cu asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
A.C. Cuza, Tiberiu Crudu, M.Gr.Poslușnicu, Lucian Predescu, M. Sadoveanu, V. Tempeanu, I. Șiadbei, Al. I. Zirra, N.N. Răutu, I. Simionescu din Moldova; Constanța Bogdan - Duică, Gh. Brașoveanul, Gh. BogdanDuică, N. Drăgan, R. Cândea, Ioan Muslea, Aurel A. Mureșianu, Șt. Pașca din Ardeal; Lucian Costin și V. Loichiță din Banat; C. Albescu, Mihail Straje din Dobrogea; Al. Brateș, Valeriu Grecu, Radu Cyr, Perpesicius din Muntenia; Ion N. Popescu din Oltenia. Aromânii T. Capidan, P. Papahagi, Nuși Tulliu, Cristea Geagea au fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la biserică, se spală sătenii cu un ban de argint, ca să fie albi ca argintul și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ani de închisoare și trimis la Pitești în februarie 1951. A stat într-o cameră cu Dezméri, găsindu-i acolo pe Constantin Păvăloaie, Fântână, Florin Crăciun Burchi, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Ionescu, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Liciniu Blaga, Crainic, Corvin Pașca, Chebeleu, Buracu, Rodas, Biaș, Fidler, în timp ce agresori le-au fost Juberian (șef), Ieronim Comșa, Tudor Stănescu, Gheorghe Gorbatei, Costăchescu și Octavian Voinea 1. Bătăile au început cam după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951 au fost aduși Hoinic, Pandurescu și Oprișan, ca să vorbească de rău societatea burgheză. Nagy precizează că nu vorbea bine limba română atunci și deținuții din Cluj (Pașca, Chebeleu, Blaga) îi traduceau deseori ce i se zicea. Nu a fost nici pedepsit, nici scutit de pedepse pentru faptul acesta. La Gherla a ajuns în august 1951, cu ultimul transport din Pitești, dar a scăpat de bătăi pentru că s-
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Panduru Dumitru 148 Pangrate Ion 83, 94, 96, 99, 148, 152, 164-165 Pantea Alexandru 29 Paragină Ion 196 Paraschiv Gheorghe 75-76, 94 Paraschiv Petre 29 Parizianul Gheorghe („Gioga”) 112, 157, 162, 197 Pascaru Lucian (Haralambie) 25, 134 Pasqualini Jean 226 Pașca Corvin 158 Pauker Ana 98, 230-233 Paul Petre 79, 141 Pavel Aurel 28 Pavel Mihai 28 Paven Justin Ștefan 55, 60, 153, 165, 239 Pavlov 29 Păcuraru Petru 29 Păcuraru Tudor 72, 121 Pătrașcu Vasile 38, 128, 132, 135 Pătrășcanu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui I. Neculce, I-II, introd. edit., Craiova, 1932. Repere bibliografice: Sextil Pușcariu, Raport (prezentat de I. Bianu) asupra activității d-lui Alexie Procopovici, AAR, partea administrativă, t. XXXIX, 1919; Lovinescu, Critice, V, 101-109; Al. Procopovici, „Carpații”, 1946, 7; Șt. Pașca, Alexe Procopovici (1884-1946), DR, 1948; Romulus Todoran, Alexe Procopovici, „Langue et littérature”, 1948, 1-2; Bucur, Istoriografia, 187-189; Mircea Borcilă, Alexe Procopovici, CLG, 1977, 1; Sextil Pușcariu, Memorii, îngr. Magdalena Vulpe, pref. I. Bulei, București, 1978, 318-323, 341; Eugen Pavel, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289029_a_290358]
-
Adriana; Săpunaru Nini; Stroe Ionuț-Marian; Tabugan Ion; Taloș Gheorghe-Mirel; Timiș Ioan; Tușa Adriana Dana; Țaga Claudiu; Țintean Ioan; Țîmpău Radu Bogdan; Țurcanu Florin; Varga Lucia-Ana; Voicu Mihai Alexandru. Senat 28 mandate Hașotti Puiu (lider grup); Frâncu Emilian-Valentin; Oprea Mario-Ovidiu (vicelideri); Pașca Liviu-Titus (secretar); Măgureanu Cezar-Mircea; Cibu Constantin-Sever; Popa Cornel; David Cristian; Țopescu Cristian-George; Rușanu Dan-Radu; Berca Gabriel; Antonescu George Crin Laurențiu; Ghișe Ioan; Cîmpanu Liviu; Bîgiu Marian-Cristinel; Nicoară Marius-Petre; Boitan Minerva; Diaconu Mircea; Robu Nicolae; Mărcuțianu Ovidius; Ichim Paul; Luca Raymond
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a se cere scoaterea lor din grupul legionar, trebuia o cercetare amănunțită și sistematică a cazului. în acest scop, Nicolae Petrașcu a numit o comisie de anchetă formată din camarazii Popa Emil și Romulus Opriș, ajutați de Niță Ghimbășanu și Pașca Vasile. Cercetările au durat între 30 Noiembrie și 8 Decembrie 1942 și în cursul lor s-au descoperit complicitățile și legăturile lor directe cu Eugen Cristescu Pe data de 29 Noiembrie 1942, de ziua morții Căpitanului, ca un semn din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Coșbuc” din Năsăud (1933-1940), devenit, după Dictatul de la Viena, Gimnaziul Regal Ungar (1940-1941). Student la Universitatea denumită acum „Ferenc József” din Cluj (1941-1944), la sfârșitul războiului trece la Universitatea „Regele Ferdinand I”, revenită de la Sibiu, cu profesorii D. Popovici, Ștefan Pașca, Ion Breazu, Teodor Naum, Henri Jacquier, Liviu Rusu. Își ia licența în filologie modernă (1946) și funcționează ca profesor la Liceul „George Coșbuc” din Năsăud (1944-1948), la Sângeorz Băi (1948-1950) și la Liceul „Brassai Samuel” din Cluj (1950-1952), apoi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
le-a lăsat să intre bine vopseaua în ele și apoi le-a dat la răcit. A început apoi închistritul (decorarea) cu chișița. Ce repede îi mergea mâna! Deși cu ochelarii pe nas, decora motive din cele mai diverse: crucea păștii, oala legată, puncte și linii șerpuite... Avea o imaginație de nedescris. Mi-a dat și mie să închistrez câteva ouă... Ce plăcere pe mine! A aplicat apoi pe unele frunzele ce le avea pregătite, le-a pus în câte un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o altă baie de culoare, crusta de ceară fiind adăugată sau înlăturată după cum o cere decorul. Ornamentația predominantă este cea geometrică: romburi, triunghiuri, zigzaguri, linii drepte, punctate, întrerupte, curbe, frânte. Cele mai răspândite motive ornamentale la Costișa sunt crucea (crucea păștii) și steaua. Dintre elementele fitomorfe, foarte adesea se întâlnesc frunza de stejar (cu ghindă), bradul, floarea de măceș, ochiul boului, iar dintre motivele zoomorfe apar frecvent, în variate combinații coarnele cerbului, peștele, cerbul, urechile iepurașului, gândăcelul (buburuza). Segmentarea oului în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Sanitare Veterinare, Iași mi-a solicitat să-i aprob ca teză: Unele modificări organoleptice, morfopatologice și microbiologice ale cărnii destinate consumului. A reușit să o susțină În 2004, cu rezultate foarte frumoase. Așteaptă pe linia de pregătire doctoranzii: CÎmpan Vasile, Pașca Aurelian Sorin, Acatrinei Dumitriu, Petcu Traian și Borcilă Cristina. Membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice - ASAS La sfârșitul lunii aprilie 1991 am fost Înștiințat telefonic de prof. dr. ing. V.D. Cotea, membru corespondent al Academiei Române că În cadrul
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ani de închisoare și trimis la Pitești în februarie 1951. A stat într-o cameră cu DezmØri, găsindu-i acolo pe Constantin Păvăloaie, Fântână, Florin Crăciun Burchi, Octavian Tomuța, Turcu, Mihalcovici, Ionescu, Alexandru Munteanu, Aurel Suciu, Liciniu Blaga, Crainic, Corvin Pașca, Chebeleu, Buracu, Rodas, Biaș, Fidler, în timp ce agresori le-au fost Juberian (șef), Ieronim Comșa, Tudor Stănescu, Gheorghe Gorbatei, Costăchescu și Octavian Voinea. Bătăile au început cam după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951 au fost aduși Hoinic, Pandurescu și Oprișan, ca să vorbească de rău societatea burgheză. Nagy precizează că nu vorbea bine limba română atunci și deținuții din Cluj (Pașca, Chebeleu, Blaga) îi traduceau deseori ce i se zicea. Nu a fost nici pedepsit, nici scutit de pedepse pentru faptul acesta. La Gherla a ajuns în august 1951, cu ultimul transport din Pitești, dar a scăpat de bătăi pentru că s-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
gospodar A mers la spovedit... Se fac bucate din belșug Și își golește sacul, Țăranul care-a fost la plug, Să aibă și săracul... Iar la biserica de sus, Se-adună toți miloșii Și-i dau drept jertfă lui Isus Păști și cu ouă roșii... Aștept sfios lângă altar Momentul ce-o să vină, Când preotul cu al său har Ne-o dărui lumină... Este lumina din străbuni Ce sufletu-mi încântă, Din Țara Sfântă, oameni buni, Din Țara Sfântă!...
DE PA?TE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83775_a_85100]
-
CVADRUPLA EDUCAȚIE Prof. înv. Primar Magda Pașca Școala Gimnazială Ion Simionescu, Iași începutul acestui secol a revoluționat domeniul informației, al transferului și stocării lor, impunând educației cerințe ce par, la prima vedere, contradictorii.Pe de o parte trebuie să transmită, eficient și pe o scară largă, un
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
Didactică și Pedagogică, București, 1979. 14. Neenan, Michael; Dryden, Windy, Life Coaching A Cognitive-Behavioural Approach, 2002, Taylor and Francis. 15. Neukrug, Ed., The World Of The Counselor An Introduction To The Counseling Profession, Brooks/Cole Publishing Co., USA, 1999. 16. Pașca, S., Purcărea, A., Soran, I.F., Szilagyi, A., Sztojanov, I. Vlădulescu, L., Tehnici De Comunicare Umană, Editura Printech, 1998. 17. Rokicki and Associates, Inc., The Career Development Facilitator Study Guide For Workforce Development Professionals, Coral Springs, Florida, 1999. 18. Sampson, J.
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
la început televiziunea a fost ca un purtător de cuvânt al autorităților, noi ne dorim să fim purtătorul de cuvânt al publicului. În același timp ne dorim ca telespectatorii «să fie cu ochii pe noi»“, ne-a declarat dl Viorel Pașca, directorul adjunct al postului Analog TV. În prezent se lucrează la o nouă grilă de programe care va fi introdusă din toamnă. Cât despre planurile postului, acestea vizează extinderea emisiei la 12-13 ore pe zi, în perspectiva unei emisii non
Agenda2005-23-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283764_a_285093]
-
prezent se lucrează la o nouă grilă de programe care va fi introdusă din toamnă. Cât despre planurile postului, acestea vizează extinderea emisiei la 12-13 ore pe zi, în perspectiva unei emisii non stop, ne-a mai precizat dl Viorel Pașca. Le dorim colegilor noștri să-și materializeze proiectele și să-și atragă un număr cât mai mare de telespectatori fideli! A. M. P. „Rățușca cea urâtă“ l Premieră la Teatrul Merlin Premiera „Rățușca cea urâtă“, adaptare și dramatizare după Hans Christian
Agenda2005-23-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283764_a_285093]
-
olimpiadei județene de matematică, constituind și un util test pentru stabilirea lotului care ia parte la etapa națională a olimpiadei. Județul Timiș a participat cu 42 de elevi, 20 dintre aceștia obținând premii și mențiuni, după cum urmează: premiul I - Lucian Pașca, Alina Drăgănescu, Giuliano De Sabata, Andrei Cazangiu și Ioana Bercea; premiul II - Lavinia Ghiță, Diana Lascu, Lavinia Kovacs și Alin Gălățan; premiul III - Alfred Silberberg, Carla De Sabata, Christofer Heidelbacher și Octavian Mara; Mențiune - Bogdan Moldovean, Neagu Frujina, Ioana Tripa
Agenda2005-12-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283510_a_284839]
-
și cinici, sceptici și excentrici. Indiferent de conjunctură, eroii lui Dumitru Radu Popa rămân, în fond, niște singuratici. Dinamismul cărților vine întotdeauna dintr-o precipitare a solitudinii, activată când mecanismul însingurării este conștientizat. Așa se întâmplă și cu judecătorul Anton Pașca în timpul proceselor politice din anii cincizeci. Eroul din Sfinți, vânturi și alte întâmplări nu poate accepta verdictul dinainte impus și, căutând soluții de evadare din lumea kafkiană, are norocul unei revelații mistice: Sfântul Anton îi cere să se izoleze departe
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]
-
foarte interesant - din punct de vedere sociolingvistic - să descoperi care sînt modele, preferințele, justificările zoonimelor (numelor de animale) într-un moment istoric dat. În studiul său monografic din 1936, Nume de persoane și nume de animale în țara Oltului, Ștefan Pașca aducea multe informații interesante despre modalitățile de denumire a animalelor în mediul rural tradițional: numele erau date mai ales cailor, vacilor, cîinilor și pisicilor, rar oilor sau caprelor; apăreau deopotrivă nume tradiționale și nume moderne, nume specifice animalelor (după culoare
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
de persoană. Autorul amintește de cîinii numiți cu nume celebre din politica vremii: "în vremea frământărilor sociale de după război", în unele sate din Ardeal se pare că existau cîini numiți Lenin și Troțchi (op. cit., p. 155).Din inventarul alcătuit de Pașca, putem aminti cîinii Brătianu, Friț, Mircea, bivolii Carol și Petru, taurii Dumitru și Victor etc. Dacă examinăm doar materialul întîmplător și sistematic pe care ni-l furnizează azi presa și forumurile de discuții despre animale, trăsătura cea mai izbitoare pare
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]