44,314 matches
-
Ir Sen și a intervenției �voluntarilor� chinezi care l-au determinat pe generalul Mac Arthur să ceară utilizarea armamentului nuclear în Manciuria. Revenind la comunicarea Războiul peloponeziac și războiul rece nu există în concepția profesorului Griffin o rețetă pentru menținerea păcii, deoarece �așa cum ne învață Tucidide, evenimentele pot ușor scăpa de sub control și să degenereze într-un război pe care nimeni nu l-a prevăzut sau dorit. Acest pericol va continua să existe atâta timp cât interesele politice ale supraputerilor rămân antagoniste unele
TUCIDIDE și lumea bipolară by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12713_a_14038]
-
Legenda e veche și binecunoscută: lîngă o cetate din Palestina își găsește sălaș un balaur a cărui poftă de carne omenească e potolită periodic de carnea copiilor oferiți drept jertfă de locuitorii orașului, pentru a fi lăsați să trăiască în pace. Atunci cînd sosește momentul ca fiica împăratului să fie cea jertfită, aceasta e lăsată lîngă sălașul balaurului și, chiar în clipa în care monstrul e gata să o înghită, apare Sfîntul Gheorghe, ostaș roman din armata împăratului Dioclețian, care supune
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
să distrugă așa-numitul Welfare State, creat în perioada New Deal-ului rooseveltian. Propaganda sovietică, abil infiltrată în cercurile gauchiste din Vest, încerca pe toate căile să producă imaginea unui lider simplist, ostil oricăror nuanțe, manicheist și deci periculos pentru pacea mondială. Lucrurile erau însă esențial diferite: Reagan nu inventase pericolul expansionist sovietic. Aceasta era o realitate. înaintea sa, președintele Jimmy Carter și consilierul pentru securitate națională Zbigniew Brzezinski deveniseră partizanii reconstrucției sistemului militar american. Poziția americană de susținere a rezistenței
Ronald Reagan și prăbușirea sovietismului by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12749_a_14074]
-
prins gustul prefăcătoriei, al minciunii ca virtute, cum spune Moličre. Recuperînd o parte, mică, din traseul lui artistic de la Viena, Paris, San Francisco, de la Metropolitan, unde a regizat spectacol de operă, am descoperit argumente la întrebări ce nu-mi dau pace. Urmăresc pe Mezzo, sistematic, evoluția montărilor de operă. Fantastic! Drumul de la idee la dezvoltarea ei pe scenă este extrem de elaborat. Pe tărîmul descifrării poveștii se dau adevărate lupte. Acolo este miza. Acolo se întîlnesc noul, provocarea, căutările, citirea inedită, accentele
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
n.m.) descoperea România (sau mai curînd o mitiza), după ce o pierduse și scotea Caietele de Dor (le trăgeam roneotipate la Force Ouvričre, alături de România muncitoare a lui Eftimie Gherman), ca o sfidare imperioasă, Mircea Eliade încerca să reediteze Război și pace la scară românească cu Foręt interdite, Eugen (Ionescu "n.m.) disloca scena și cuvintele ca să scape de obsesia morții, Cioran descompunea tonic și vital speranțele, totul părea frenetic și posibil. Acum nu mai sunt, nici Mircea, nici Eugen, nici Cioran. Am
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
N-am apucat să aflu numele celor doi invitați, dar am priceput că erau ambii fotografi: unul mai tânăr, altul ceva mai în vârstă. Se desfășura o conversație interesantă, mai ales între cei doi, fiindcă moderatoarea îi cam lăsase în pace. Mi-a fost repede clar că ei se situau pe poziții total diferite în ceea ce privește fotografierea și, mai ales arta fotografierii: în timp ce mai-vârstnicul invitat intra în detalii tehnico-artistice și se străduia să-l convingă pe companion de complexitatea problematicii de care
"Artă vs artă" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12766_a_14091]
-
privind proiectele mele de cercetare politologică. Consider că am dreptul să doresc un fair play intelectual. Am în spate destule cărți în care Ion Iliescu este criticat cu severitate, pentru a nu accepta cu ușurință insinuări că aș fi făcut "pace separată" cu PSD (nici nu știu cum arată cei mai mulți dintre liderii acestei formații). Campania calomnioasă împotriva mea dusă de anumite publicații este însă un pic cam prea concertată și intens direcționată spre a fi doar efectul unor "indignări" personale. Mă întreb, pe
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
Europene a Cărții. "O vizită la podul Mostar, aflat în reconstrucție, simbolizează " spune autorul " schimbul dintre vinovăție și iertare". în fine, "Paradisul", în jur de zece minute, e imaginea unei femei care " după ce și-a asumat un sacrificiu " își găsește pacea pe malul lacului Leman.GODARD va fi, mai mult decît oricînd, un personaj central în cultura Franței, într-un proiect grandios, la care lucrează acum, "Collages de France", care se va desfășura între octombrie 2005 și iunie 2006, la Centrul
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
se cam leneviseră și ei. Ba chiar au apărut cîțiva tineri artiști care, pe nesimțite, au părăsit ogorul și imaginea de șantier și s-au impus cu autoriate în peisagistică, în natură statică și în compoziția neutră. Pictori ca Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Constantin Piliuță și alții, profitînd de o oarecare amorțire a vigilenței, au reconectat limbajul artistic la formele sale specifice de manifestare. Ochiul putea iarăși, chiar dacă nu era eliberat cu totul de precauții și de sfieli, să se hrănescă
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
prezenți : “Am decis sa aprob cererea preotului Marină. Sper că vei ști cum să Întrebuințezi puterile pe care le vei avea În cadrul Bisericii Ortodoxe. Nu uită că mai există și Biserica Unită. Bolșevicii vor Încerca s-o distrugă...Mergi În pace, părinte!” Preotul Îi multumi.Se vedea că era În pragul unei depresiuni. Lacrimile Începuseră să apară sub gene. Se ridică și pleca fără să se mai uite În urmă sa.O nouă cărare se deschidea, dar nimeni nu ar fi
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
de-a reprezenta idealul politicianului modern, e limpede pentru orice om de bun simț. Dar de-aici până la a blama America, simbolica Americă, pentru greșelile conducătorilor săi reprezintă semne sigure ale dereglării psihice. Războiul din Irak, oricât de doritori de pace am fi (și suntem!) a fost o necesitate. Faptul că echipa din jurul lui Bush - Rumsfeld și Condoleezza Rice, în principal - au gestionat catastrofal perioada de după încheierea confruntării militare e o cu totul altă discuție. Dar, așa cum spunea, într-un articol
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
medic, înlăturarea lui brutală de la Radio, ocupația sovietică a țării și prefigurarea altui regim politic) - ceea ce-l determină să adopte exilul interior, iar mai apoi să opteze pentru isihasm, mai mult ca proiect spiritual de singurătate, concentrare în sine și pace lăuntrică decât ca realitate a izolării totale a călugărului în pustie. Soluția este frenezia creației literare, participarea la conferințele și rugăciunile grupului restrâns "Rugul Aprins", care se întrunea la Mănăstirea Antim (p. 225-234), la Alexandru Mironescu sau în salonul lui
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
care are ocazia să plece și să se stabilească în celălalt capăt al lumii. Știind că vrea să fie scriitoare, n-o ratează. Își perfecționează cunoștințele de limbă franceză și, în 1997, debutează cu romanul Porte de la Paix céleste (Poarta păcii celeste, la editura Rocher) obținînd premiul Goncourt pentru debut. Cu descrieri desprinse din stampele chinezești, construit cu migală, cu limbajul impregnat de o naivitate juvenilă pe jumătate asumată cultural, primul roman al lui Shan Sa desenează o poveste de dragoste
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
se ridicau, mulțumeau pentru masă cu o cruce grăbită și o ștergeau la culcare. Numai mama rămînea să strîngă farfuriile și să le spele. În clinchetele ușoare ale vaselor ori lătratul vreunui cîine răgușit, care nu reușea să tulbure adînca pace a serii de vară, ei, copiii, alunecau în somn cu convingerea nesmintită că totul e în regulă: întunericul gros, mirosul de lapte ușor ars plutind peste sat și mama veghează. Poate și Dumnezeu, își spuneau, și Dumnezeu, sigur, dar El
Cartea dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12848_a_14173]
-
anunțat Paul Cezar Bădescu, pe tineri nu-i mai interesează literatura. Și, la urma urmei, a continuat Paul Cezar Bădescu, purtat de un straniu elan (neo)proletcultist, de ce i-ar interesa pe tineri literatura, de ce i-ar interesa Război și pace? Nici nu e nevoie de așa ceva! |n cuvântul său, care a stârnit o oarecare rumoare într-o anumită parte a sălii, Nicolae Breban a spus că în literatură unii tineri de azi cred că este ca la armată, înaintezi în
Confruntarea între generații by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12882_a_14207]
-
incapabilă să înoate a Bucureștiului. Într-un fel, metamorfoza ministrului de Externe e demnă de admirat. Probabil că jucându-și atât de bine rolul, ar fi făcut furori la orice academie de teatru. Dar o întrebare tot nu-mi dă pace: cine și care e adevăratul Geoană Mircea? Finuțul, civilizatul, manieratul, într-un cuvânt, diplomatul livrat la pachet de pesedei? Sau individul ce se bâțâia înspăimântător, aruncând foc și puciosă prin gura schimonosită de ură? Unde-o fi învățat el atât
Amurgul graseiaților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12845_a_14170]
-
vîrstă pe care îi adorăm, că e firesc să-l liniștesc și să-i explic, în două vorbe, că nu s-a petrecut nimic dramatic. "Normal ar fi să dormiți la ora asta, nu să stați călare pe telefon. Dați pace oamenilor. Și ce să le spuneți? Că a fost cutremur? Hai că-i bună! Da' chiar n-aveți ce face? De ce nu luați ceva de somn? Sau citiți ceva. Oamenii nu mai citesc în ziua de azi. Mie, una, nu
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
prinse în "roman", ale oamenilor renumiți, ca și ale celor nenumiți, cu care-și împarte durata vieții. Oboseala tuturor apasă asupra tuturor, un fel de supraconștiință leagă existențe care se amăgesc degeaba că ar fi individuale. Aceeași magmă călduță, aceeași pace nefirească, rău prevestitoare, le îneacă, fără să i se poată împotrivi, pe toate: "La fel și în scris. Orice ieșire din ritmul viu, imediat, în care țîșnește gîndul viu așterne îndată peste rînduri ca un fel de ecran opac, un
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
este complet absorbit de filosofia sinuciderii pe care o consideră ca o manifestare supremă a libertății. Kirilov: o gândire devenită om. Dar omul, în viața reală, este el o proiecție atât de directă a ideologiei sale personale? în Război și pace, personajele lui Tolstoi (în special Pierre Bezuhov și Andrei Bolkonski) au o intelectualitate foarte bogată, foarte amplă, dar aceasta este schimbătoare, proteiformă, în așa fel încât este imposibil să le definești pornind de la ideile lor, care, în fiecare fază a
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
putere fără a mai lăsa loc acelei "etici a convingerii", proclamate totuși retoric, fără nici o bază în realitatea concretă. Ceea ce scriitorul numește "mașina de fabricat fericirea" produce mai degrabă sfărâmări de oase, " Este vânat omul oriunde se află", "în Rusia, pacea nu există pentru nimeni", cenzura înăbușă orice critică, se aude o lozincă precum "nu avem nevoie de intelectuali în URSS", "falsitatea omului de la putere care trișează adevărul" e evidentă, oamenii comunismului oficial, ce constituie o sectă, o "monstruoasă castă... ignorantă
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
ei în adâncul mâlului și pe maluri: ironie cruntă, autoironie până la autobagatelizare, vigoare a derizoriului, neseriozitate, dezabuzare, bosumflare și iar patetism, iar generozitate, iar romanță, iar revoltă și iar fleoșc în deziluzie. De la oda adusă jocului de biliard ("sub al păcii stindard!") până la blestemul proferat către cartoful putred, de la cântarea câinelui de sub pod până la contemplarea iubitei din starea ei de minune a lumii și până la stârv - el este pendulul nostru bucureștean de după al doilea război mondial." Cronicarului îi pare rău că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
și fericit cu un titlu de două parale. Și, Dumnezeule mare!, să-i adreseze o scrisoare de mulțumire. Bondrea ca Bondrea, cum era să rateze el o asemenea ocazie? Dar Papa? Asta e întrebarea care cu adevărrat nu-mi dă pace. Dacă m-am deprins cu ideea că noi am fost, că sîntem manipulați de indivizi, nu, nu "dubioși" (adjectiv rezervat pentru Pleșu și ceilalți), ci perfect neîndoielnici, aproape străvezii, ca Aurelian Bondrea, cum să mă împac cu faptul că Suveranul
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
și publicat în "Evenimentul Zilei". Domnul Răzvan Teodorescu a văzut atacatori. Toți niște ratați. De unde știe? Dînsul citește bine în fizionomii, de dragul partidului. De data asta nu s-au prea pus de acord. Acolo unde Președintele spune că a fost pace și liniște, o atmosferă de conlucrare și bucurie, Ministrul Culturii a văzut discordie și gesturi neospitaliere. Neliniștitoare neconcordanțe înainte de alegeri! Ce să mai vorbim despre statul canadian, bietul, gazda acestei vizite, care iese cam șifonat nediplomatic din toată afacerea, stat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
fost atribuite prea tîrziu sau chiar... pe nedrept. Cu alte cuvinte, mesajul unor autori s-ar face auzit și înțeles abia atunci cînd nu mai e nimic de făcut. Așa să fie? Peter Esterhazy - laureatul din acest an al Premiului Păcii atribuit de Asociația Librarilor Germani - în discursul rostit în incinta istoricei Paulskirche din Frankfurt emitea cîteva opinii memorabile. El evalua cu scepticism "starea lumii" unde în fiecare secundă "undeva pe glob este război", saluta invitarea țărilor arabe la Frankfurt, dar
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
sosit autori de talia unui Tahar Ben Jalloun, Assia Djebar, Rafik Schami deja bine cunoscuți aici în Apus, dar și numeroși "anonimi" din Orient. Batya Gur, o scriitoare israeliană considera că generalizările, prejudecățile nasc ura și că diferențierile duc spre pace. Or, lumea arabă, "însingurată printr-o exacerbată conștiință națională și baricadată în spațiul strîmt al unor tradiții culturale străvechi" - cum afirma Rainer Traub, un orientalist german, se autocondamnă la izolare, facilitînd proliferarea clișeelor și stereotipiilor. Ce asociații de idei stîrnește
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]