347 matches
-
de frontieră. În perioada de până la primul război mondial, s-au intensificat nemulțumirile țăranilor săraci cauzate de lipsa pământului. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. Jandarmii au arestat patru membri ai sovietului bolșevic. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Deljiler a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Deljiler, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318487_a_319816]
-
de lipsa pământului. În noiembrie 1917, sătenii săraci au confiscat pământurile proprietarilor locale și le-au împărțit între ei. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Tropoclo a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o comunitate mică de români
Tropoclo, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318472_a_319801]
-
la revolta de pe crucișătorul Potemkin), E.N. Karpenko (care a participat la asaltul asupra Palatului de Iarnă), P.E. Ciumacienko și A.I. Dolbin (care au luptat în Războiul Civil din Rusia). Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. K.A. Orlovski a organizat trupele sovietice care au luptat în ianuarie 1918 împotriva armatei române. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Zolocari a făcut parte din componența României, în Plasa Tatar-Bunar a județului Cetatea
Zolocari, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318484_a_319813]
-
soviet comunal care s-a aflat sub conducerea secțiunii țărănești a Sovietului Deputaților Muncitorilor din Odesa, condus de bolșevici. În ianuarie 1918, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Cișmele a făcut parte din componența României, în Plasa Chilia-Nouă a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate de ucraineni. La recensământul
Cișmele, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318485_a_319814]
-
decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. A fost creat un comitet condus de activistul bolșevic Leonte Țurcan, care a procedat la împărțirea pământurilor confiscate de la proprietari. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Nerușai a făcut parte din componența României, în Plasa Chilia-Nouă a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ruși, existând și o comunitate de români. La recensământul
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
folosirea terenurilor. În aprilie 1917, l-au sechestrat pe executorul judecătoresc și au declarat pământul ca proprietate a poporului. În decembrie 1917, activiștii bolșevici au preluat conducerea în sat. Intervenția armatei române a dus la înăbușirea rebeliunii bolșevice și la pacificarea localității. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Borisovca (Borisăuca) a făcut parte din componența României, în Plasa Chilia-Nouă a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români, existând și o comunitate de ruși. La
Borisăuca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318476_a_319805]
-
ținute departe de luptele și conflictele urbane din subcontinent. În schimb, gurkha au fost repartizați la paza frontierelor și au purtat lupte cu triburile războinice din zonele muntoase. Regimentele gurkha au fost implicate în al treilea război anglo-afgan și în pacificarea triburilor rebele paștune. În timpul celei de-a doua conflagrații mondiale (1939 - 1945), au fost mobilizate de partea Aliaților zece regimente cu un total de 20 de batalioane. După evacuarea de la Dunkerque din 1940, guvernul nepalez a acceptat să crească numărul
Gurkha () [Corola-website/Science/322900_a_324229]
-
în primul rând sub conducerea lui Omar Al Mukhtar și centrat în Munții Jebel Akhdar din Cirenaica, plumb mișcarea de rezistență împotriva Libiei de decontare Italiană în Libia. Forțele italiene în cadrul Pietro Badoglio generalii și Rodolfo Graziani purtată campanii de pacificare punitive care sa transformat în acte brutale și sângeroase de represiune. Liderii rezistență au fost executate sau au scăpat în exil.Migrația forțată a mai mult de 100.000 de oameni Cyrenaican sa încheiat în lagărele de concentrare Italiană. După
Libia Italiană () [Corola-website/Science/323974_a_325303]
-
să abandoneze toate teritoriile ocupate, păstrând doar Tripoli, Derna și coasta Cirenaicăi. Controlul italian peste o mare parte din interiorul Libiei a rămas minor până la sfârșitul anilor 1920, când generalii Pietro Badoglio și Rodolfo Graziani au purtat campanii sângeroase de pacificare. Rezistență libiană s-a domolit după executarea liderului rebelilor Omar Mukhtar pe 15 septembrie 1931. Populația libiană a fost înjumătățită din cauza emigrației italiene, a foametei și a pierderilor umane din timpul războiului. Populația libiană a stagnat în perioada 1911 - 1950
Războiul Italo-Turc () [Corola-website/Science/324000_a_325329]
-
Lyon și Toulon au fost ocupate, rebelii din Vandeea fiind înfrânți. Fiecare țăran întâlnit în zonă a fost împușcat de trupe, gospodăriile și recoltele fiind incendiate. Femeile erau violate și mutilate. Vandeea era un deșert depopulat după ce s-a încheiat pacificarea. Mii de oameni care s-au predat și umpleau închisorile și au fost împușcați fără judecată, numai 2.000 în apropiere de Angers. La Vandeea, 7.000 de oameni au fost condamnați de curțile revoluționare, toți țărani, nici un burghez. La
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
promovată familia și prin care se stabilea vârstă majoratului la 25 de ani. Este suprimat dreptul la primogenitură, s-au creat Corpul Notarilor și Corpul Avocaților, religia era folosită că un instrument politic și s-a lansat un program de pacificare în Europa. Având în vedere schisma din interiorul bisericii catolice din Franța și având nevoie de un stat unit, Napoleon a semnat Concordatul cu Sfântul Scaun. Astfel, Papa cerea demisia episcopilor refractari, episcopii constituționali fiind demiși, fiind reintrodusă învestitură canonică
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
îndreptarului. Ca noutate absolută, conform noii ortografii, revizuite, pentru numeroase cuvinte (circa 2% din lexicul inclus) sunt admise mai multe variante. În atari cazuri, redacția face totuși recomandări cu privire la varianta care ar urma să fie preferată. Ca o contribuție la „pacificarea” ortografiei, principalele agenții de știri și medii de informare germane au decis să aplice o scriere unitară chiar și în cazurile de ortografie multiplă. Începând cu anul școlar 2007/2008, în școlile din Germania nu se mai tolerează ortografia veche
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
terenuri militarii care se distingeau în luptă, funcționarii și cetățenii cu merite deosebite. Dacia va fi condusă de un Legatus augusti pro praetore ales din ordinul senatorial și care îndeplinise în prealabil funcția de consul. Odată stabilită organizarea noii provincii, pacificarea acesteia s-a realizat relativ repede, lucru dovedit și de emisiunea monetară din anul 112, unde legenda Dacia Capta devine, semnificativ, Dacia Augusti Provincia. În anul 117 împăratul Traian, cel care fusese proclamat Optimus Princes, moare. Îi urmează la tron
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
nucleul de rezistență s-a menținut în Apuseni, armata lui Iancu purtând victorii la Abrud și Mărișel.S-a încercat stabilirea unor contacte dintre tabăra susținătorilor lui Lajos Kossuth și cea ardeleană, condus de Avram Iancu , apărând un Proiect de pacificare. La 16/28 iulie 1849, s-a votat Legea Naționalităților, care acorda drepturi românilor. În august 1849, lângă Arad, armata maghiară a capitulat. Austriecii le-au cerut legiunilor române să depună armele. Revoluția luase sfârșit. După Tratatul de la Baltalimani de pe
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
lui a unui „comitet provizoriu revoluționar”. Revolta lor a fost zdrobită de Troțki și Tuhacevski. În același timp, puterea i-a scos pe menșevici în afara legii, reprimând ultimele mari valuri de proteste ale muncitorilor, și începând o violentă campanie de „pacificare” împotriva țăranilor insurgenți. Al X-lea Congres al Partidului, ținut în același timp cu insurecția de la Kronstadt, a eliminat și dreptul de fracțiune în cadrul Partidului. Dar în fața impasului „comunismului de război” și prăbușirii economiei, Lenin a hotărât revenirea la un
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
ora Moscovei. Această zi era sărbătoare națională în Uniunea Sovietică și mai este încă sărbătorită ca Ziua Victoriei, (în rusă День Победы ), în Federația Rusă și unele țări post-sovietice. Teritoriul uriaș cucerit în 1941 a pus Germania în fața problemelor de pacificare și administrare la scară mare. Anumiți cetățeni sovietici, în special în republicile ne-slave, dar și în Ucraina, au întâmpinat cu bucurie pe cuceritori ca eliberatori de sub dictatura stalinistă. Dar ei au aflat că noii stăpâni sunt chiar mai răi
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
directe cu Italia, țară devenită un paria internațional din cauza invadării și cuceririi Etiopiei. La ședința cabinetului din 8 septembrie 1937, Chamberlain a indicat că el consideră „reducerea tensiunilor dintre țara noastră și Italia ca o contribuție foarte valoroasă în sensul pacificării Europei” care avea să „slăbească axa Roma-Berlin”. Primul ministru a înființat și o linie directă de comunicație cu "Ducele" italian Benito Mussolini prin intermediul ambasadorului Italiei, contele Dino Grandi. În februarie 1938, Hitler a început să insiste pe lângă guvernul austriac să
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
politica și demisie. Cabinetul a ascultat părerile ambilor și a decis în unanimitate în favoarea lui Chamberlain. În ciuda eforturilor altor membri ai guvernului, Eden a demisionat. În anii ulteriori, Eden a încercat să-și explice demisia ca pe o atitudine împotriva pacificării (Churchill l-a descris în "The Second World War" ca „unica figură tânără și puternică ce se opunea îndelungatelor valuri de derivă și cedare”) dar mulți miniștri și parlamentari considerau că la mijloc nu există o dispută care să merite
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
pe francezi să-și grăbească reînarmarea și de a-l convinge pe Mussolini să aibă o influență pozitivă asupra lui Hitler. Mai mulți miniștri, însă, conduși de ministrul de externe Lord Halifax, au început să se îndepărteze de politica de pacificare. Halifax era acum convins că acordul de la München, deși „mai bun decât un război european”, fusese „o afacere neplăcută și umilitoare”. Revolta opiniei publice trezită de pogromul "Kristallnacht" din 9 noiembrie a făcut inacceptabilă orice încercare de apropiere de Hitler
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
reputației sale. "We Were Not All Wrong" ("Nu ne-am înșelat cu toții"), publicată în 1941, a avut un efect similar cu "Vinovații". În ea se arăta că mai mulți parlamentari liberali și laburiști, și câțiva conservatori, luptaseră împotriva politicilor de pacificare ale lui Chamberlain. Autorul cărții, parlamentarul liberal Geoffrey Mander, votase împotriva legii recrutării din 1939. O altă polemică împotriva politicilor conservatorilor a fost "Why Not Trust the Tories" ("De ce să n-avem încredere în [conserva]tori", 1944, sub semnătura „Gracchus
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
1938, și ar fi putut începe o politică de izolare a Germaniei sub auspiciile Ligii Națiunilor. Deși numeroși autori revizioniști au sugerat că nu avusese de ales în acțiunile sale, Parker a arătat că Chamberlain și colegii săi au ales pacificarea în locul altor politici viabile. În cele două volume ale sale, "Chamberlain and Appeasement" (1993) și "Churchill and Appeasement" (2000), Parker a scris că, din cauza „personalității sale puternice, încăpățânate” și cu ajutorul elocvenței sale în dezbateri, Chamberlain a determinat îmbrățișarea pacificării în locul
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
ales pacificarea în locul altor politici viabile. În cele două volume ale sale, "Chamberlain and Appeasement" (1993) și "Churchill and Appeasement" (2000), Parker a scris că, din cauza „personalității sale puternice, încăpățânate” și cu ajutorul elocvenței sale în dezbateri, Chamberlain a determinat îmbrățișarea pacificării în locul unei mai eficiente politici ferme. Parker a sugerat și că dacă Churchill ar fi fost lider în a doua jumătate a anilor 1930, ar fi construit o serie de alianțe ce l-ar fi împiedicat pe Hitler, și probabil
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
sau rea, va fi probabil întotdeauna legată de evaluarea politicilor față de Germania: Orice altceva s-ar fi putut spune despre viața publică a lui Chamberlain, reputația sa va depinde, finalmente, de evaluarea acestui moment <nowiki>[München] și a acestei politici [pacificarea].</nowiki> Aceasta era situația când a demisionat în 1940 și la fel rămâne după șaizeci de ani. A aștepta altceva este ca și cum ai spera ca Pilat din Pont să fie vreodată considerat un bun administrator de provincie a Imperiului Roman
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
ocuparea zonei Antofagasta și regiunilor peruane, Tarapacá, Arica și Tacna. Chile a avut și cu Argentina, probleme similare, cedând o mare parte din Patagonia și Puna de Atacama. Acest conflict s-a terminat cu războiul de la Arauco și, în 1881, pacificarea Araucaniei . În 1888 a fost întegrată și insula "Rapa Nui", mai bine cunoscută civilizației vestice ca insula Paștelui. Pe plan intern, conflictul politic între președintele statului și Congres degenerează, în 1891, în război civil. Ca urmare a victoriei Congresului, Chile
Chile () [Corola-website/Science/298085_a_299414]
-
un aranjament „pacificator” între revoluționarii români transilvani și cei maghiari. Lajos Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună și este de acord cu „proiectul” revoluționarului român. La 2 iulie 1849 se găsește la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revoluționarii unguri. Avram Iancu și revoluționarii săi se declară de acord să rămână neutri față de acțiunile militare ale maghiarilor, dar aceștia nu își respectă promisiunile și se ajunge din nou la conflict. În același timp însă
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]