611 matches
-
să numește crud", în maximum 20 de zile de la data încheierii raportului, deci la jumătatea lunii iunie același an, urma a fi pusă în funcțiune 4. Informațiilor de mai sus li se adaugă și cea furnizată de vechilul lui Conachi, paharnicul D. Burduja, potrivit căreia logofătul intenționa să valorifice, în cadrul procesului de exploatare a fabricii, forța apei râului Neagra Mică5. Fără a-și reproșa vreo vină în legătură cu nefinalizarea unui proiect până la ultimele detalii tehnologice și gândindu-se, probabil, la "contribuțiile" vistiernicului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Cel dintâi afirmă că, în 1843, Ion Ionescu de la Brad a fost numit director la "Școala de maeștri" în locul lui Hodocin (op. cit., p. 189), în timp ce al doilea susține că, "spre sfârșitul anului 1844, Hodocin a fost înlocuit din funcție cu paharnicul Alecu (sic!) Costinescu", succedat, după numai doi ani, de comisul Gh. Căliman, pentru ca următorii directori să fie: aga Em. Hrisoverghi, Eugen Alcaz și, din 1856, Cristian Wist Pester (C. Turcu, Activitatea tehnico-economică..., pp. 63-65). 41 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 28
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
115. 4 Biblioteca Academiei Române (BAR), Colecția Documente, MCCXLII/248. 5 Ibidem. 6 Th. Codrescu, Uricariul, vol. VIII, Iași, 1886, pp. 215-218. 7 Potrivit altei surse, Mihalic de Hodocin ar fi fost înlocuit la direcția școlii, un an mai târziu, cu paharnicul Costinescu, pe motiv că "făcuse prea mari cheltuieli în contul Casei Școalelor" (I. Cojocaru, Începuturile învățământului tehnic și profesional în Moldova și Țara Românească, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, pp. 63-64). 8 C. Turcu, Vechi încercări de exploatare minieră
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe distanța de 100 de kilometri”. IV. D. 2. Principalele locuri de agrement După informațiile oferite de Costache Radu, la mijlocul secolului al XIX-lea, unul dintre cele mai frecventate locuri de agrement a fost grădina publică amplasată „între gârla moarei paharnicului Iordache Popovici și Bistrița”. Grădina, care astăzi nu mai există, se umplea de lume în zilele de sărbătoare, venită aici să se destindă și să asculte cântecele tarafului lui Angheluță. Cei care aveau trăsuri preferau să meargă în dumbrava de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zvonuri. — Înălțimea ta știa că ginerele nostru, Scarlat, era bolnav încă înainte de a se fi însurat. Am crezut amândoi că viața liniștită în aerul curat al Târgoviștei îl va însănătoși și, pentru aceasta, deși l am înălțat la rangul de paharnic, am consimțit să-i ținem departe de noi pe dânsul și pe Ilinca, fiica noastră, sperând că asta îi va face bine. Acum, Târgoviște este iar cetate de scaun domnesc, au fost rezidite curțile și Scarlat a avut în jurul său
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doi oameni cărunți se întâlniră, era atâta scepticism și resemnare în ele, încât Brâncoveanu, oftând, spuse: Cred că nu este nevoie de nici un înscris. Mă ierte înălțimea voastră că nu v-am răspuns la întrebarea despre cum a murit marele paharnic Scarlat, ginerele nostru. Boala îi dăduse un chip frumos, de heruvim. A primit Sfântul Trup și Sânge al lui Hristos de dimineață, chiar din mâinile mitropolitului Târgoviștei. Spunea doamna, soția noastră, că apoi a cerut să fie lăsat să doarmă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
luat-o deoparte surorile domniei sale, ca să poată avea sufletul lui Scarlat liniștea de trebuință. L-am așezat la Mitropolie la Târgoviște. În primăvară am pus de i-au săpat pe piatră cam așa: „Supt această piatră zace jupân Scarlat vel paharnic, ginerele lui Io Constantin Basarab Voevod și fecior al lui Alexandru Mavrocordat, marelui dragoman al Porții turcești, tânăr încă, d-abia vârsta-i douăzeci și doi de ani ajungând, și un an și jumătate cu iubita soție trăind, cruda moarte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
secundele după pulsul care le răsuna în piept. După un timp, foarte încet, Mavrocordat întrebă: — Este adevărat că în cronica ce o ține boier Greceanu este pomenit sfârșitul lui Scarlat? — Eh, da, dar eu ce vină port? A fost mare paharnic, boier din divan, ginerele nostru iubit, trebuia să fie pomenit. Dacă boier Radu Greceanu a scris ce a scris, nimeni nu este vinovat. Dar ce a scris, măria ta? întrebă Ștefan mirat. — „Poate că mai mult lui Dumnezeu au plăcut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâna și nu m-am urcat eu pe cal sau că...? Să fie oare întâmplare? Când cineva a plănuit să te aducă pe măria ta aci la Odrii nu s-a gândit și la astfel de întrebări? Cumnatul nostru, marele paharnic Scarlat, a avut parte de o viață liniștită la Târgoviște, jucam împreună șah și discutam filosofie, iar când încăleca putea să zboare călare unde voia, nimeni nu-i tăia curelele de la șa. Eu ce aș avea de spus? — Bine, beizadea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dis-de-dimineață până să răsară soarele, care călare, care în căruțe mici cum au muntenii. Doamna, maica, rămânea la curți la Târgoviște, câteodată nici taica nu putea veni și plecam așa cu sfinția sa, cu domnia ta, cu jupânițele domniei tale și cu paharnicul Șerban, pomenit fie-i numele. O luam la deal pe Dâmbovița și treceam cu tot alaiul prin codri și zăvoaie, prin lunci și sate și călătoream nemâncați și nebăuți, vreo patru, cinci ceasuri până la schit la Cetatea de se spune
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dela Dorohoi și a copiilor săi, credința giupănului Grinco și a copiilor lui, credința giupănului Oană dvornic, credința giupănului Negru, credința giupănului Vâlcea, credința giupănului Jurca și a copiilor lui, credința giupănului Ilias și a copiilor lui, credința giupănului Dan paharnic și a copiilor lui, credința giupănului Isaia logofetul și a copiilor lui, credința giupănului Munoricica. credința giupănului Ivan Moșuleț (Deadcă), credința Jupanului Dâmăcus stolnic, credința giupănului Șțan visternc, credința giupănului Iacus visternicul, credința giupănului Procelnicul și a copiilor lui, credința
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Șlejul, credința boierului Mușat, credința boierului Toader parcalab de hotin, credința boierului Micotă parcalab de Neamț, credința boierului Ciortorovski, credința boierului Sandru de la Novograd (Roman), credința boierului Clăni spătarul, credința boierului Isac visternicul, credința boierului Eemiar postelnicul, credința boierului Mohilă paharnicul, credința boierului Petrică comisul și credința tututror boierilor noștri ai Moldaviei a mari și a mici. Iar după a nostră viață, cine va fi Domn a Țarii noastre, din copiii noștri, sau din neamul, nostru, sau ori pe care Dumnezeu
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
fost 12 cazuri, dintre care 5 mortale. Dl. dr. Estiotu a fost trimis de îndată acolo. Printr-un ofis dat ieri [23 august/4 septembrie], Măria Sa a poruncit Sfatului Administrativ să aducă mulțumiri atât doctorului Estiotu, cât și ocârmuitorului județului paharnicul Constantin Olănescu 186, pentru devotamentul demonstrat în combaterea și stăvilirea epidemiei de holeră. Între 20-21 [august/1-2 septembrie] n-au mai fost cazuri noi, nici decese"187. La 11/23 1836 septembrie se publică în continuare, în "Curierul romînesc", la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
58. Lux persan urâi, băiete, și nu voiu Cu fășii de teiu ca să legi cununa-mi, Nu căta-nzădar să descoperi unde-i Ultima roză! Simplul mirt cu flori să nu-l mai adaogi. Nu te-ar prinde rău pe tine, paharnic, Și nici mie rău nu-mi șade când beau la Umbra de viță. {EminescuOpIV 405} DIN HALIMA Harun al Rașid prin Bagdad adese Tiptil pe uliți cu Vizirul iese, Pe când prin frunza verde de platane Seninul nopții luminos se țese
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
să știi... că să va da voi mănăstirii de va da viile la stăpînire altora... și dumneata vei fi lipsit de vii. Și să avem răspunsu de la dumneata”. Și cine erau, mă rog, veliții boieri? Balș logofăt, Sturza vornic, Alexandru paharnic și alții... Pe lângă cei care nu-și lucrau viile, se mai găseau alții care erau dornici să sădească vii și livezi. Iaca ce spune Trofin și soția lui la 3 mai 1779: „Am dat zapisul meu la mîna maicăi stariței
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
zapis grecescu, velet 1673 iulie 2”, aflăm că un oarecare Enache a vândut niște vii “în deal la Șorogari” cu 100 de lei. Am să-ți spun povestea vânzării a câtorva fălci de vie și a unor cai furați de la paharnicul Costantin. Știu despre ce-i vorba, vere. Există un ispisoc de întăritură dat de Antonie Ruset voievod, la 30 martie 1676 (7184), pentru o vie cumpărată de hatmanul Buhuș de la Martin Panica, cel care a furat caii paharnicului. Chiar dacă via
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
furați de la paharnicul Costantin. Știu despre ce-i vorba, vere. Există un ispisoc de întăritură dat de Antonie Ruset voievod, la 30 martie 1676 (7184), pentru o vie cumpărată de hatmanul Buhuș de la Martin Panica, cel care a furat caii paharnicului. Chiar dacă via nu se află aici la Șorogari, ci la Miroslava, am amintit-o pentru că este interesant felul cum a fost întocmit actul de întăritură dat de vodă hatmanului. Tu ai băgat de seamă că vodă povestește toată tăreșenia furtului
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
știut Solomon să i-l lămurească. 3. Împărăteasa din Seba a văzut înțelepciunea lui Solomon, și casa pe care o zidise, 4. și bucatele de la masa lui, și locuința slujitorilor lui, și slujbele și hainele celor ce-i slujeau, și paharnicii lui și hainele lor, și treptele pe care se suia la Casa Domnului. Uimită, 5. ea a zis împăratului: "Era adevărat deci ce am auzit eu în țara mea despre faptele și înțelepciunea ta! 6. Nu credeam tot ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
el. 23. Mai marele temniței nu se mai îngrijea de nimic din ce avea Iosif în mînă, pentru că Domnul era cu el. Și Domnul îi dădea izbîndă în tot ce făcea. $40 1. După cîtăva vreme, s-a întîmplat că paharnicul și pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpînul lor, împăratul Egiptului. 2. Faraon s-a mîniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor. 3. Și i-a pus sub pază în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
izbîndă în tot ce făcea. $40 1. După cîtăva vreme, s-a întîmplat că paharnicul și pitarul împăratului Egiptului au supărat pe stăpînul lor, împăratul Egiptului. 2. Faraon s-a mîniat pe cei doi dregători ai săi: pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor. 3. Și i-a pus sub pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif. 4. Căpetenia străjerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lîngă ei; și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
a pus sub pază în casa căpeteniei străjerilor, în temniță, în locul unde fusese închis Iosif. 4. Căpetenia străjerilor i-a pus sub privegherea lui Iosif, care făcea de slujbă lîngă ei; și au stat mai multă vreme în temniță. 5. Paharnicul și pitarul împăratului Egiptului, care erau închiși în temniță, au visat într-o noapte amîndoi cîte un vis, și anume fiecare cîte un vis, care putea să capete o tălmăcire deosebită. 6. Iosif, cînd a venit dimineața la ei, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
o față așa de posomorîtă azi?" 8. Ei i-au răspuns: Am visat un vis, și nu este nimeni care să-l tălmăcească." Iosif le-a zis: "Tălmăcirile sunt ale lui Dumnezeu. Istorisiți-mi dar visul vostru." 9. Mai marele paharnicilor și-a istorisit lui Iosif visul, și i-a zis: În visul meu, se făcea că înaintea mea era o viță. 10. Vița aceasta avea trei mlădițe. Cînd a început să dea lăstari, i s-a deschis floarea, și ciorchinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
tălmăcirea visului. Cele trei mlădițe sunt trei zile. 13. Peste trei zile, Faraon te va scoate din temniță, te va pune iarăși în slujba ta, și vei pune iarăși paharul în mîna lui Faraon, cum obișnuiai mai înainte, cînd erai paharnicul lui. 14. Dar adu-ți aminte și de mine cînd vei fi fericit, și arată, rogu-te bunătate față de mine, pune o vorbă bună pentru mine la Faraon, și scoate-mă din casa aceasta. 15. Căci am fost luat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
capul, te va spînzura de un lemn, și carnea ți-o vor mînca păsările." 20. A treia zi, era ziua nașterii lui Faraon. El a dat un ospăț tuturor slujitorilor săi; și a scos afară din temniță pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor, în fața slujitorilor săi: 21. pe mai marele paharnicilor l-a pus iarăși în slujba lui de paharnic, ca să pună paharul în mîna lui Faraon; 22. iar pe mai marele pitarilor l-a spînzurat, după tălmăcirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
păsările." 20. A treia zi, era ziua nașterii lui Faraon. El a dat un ospăț tuturor slujitorilor săi; și a scos afară din temniță pe mai marele paharnicilor și pe mai marele pitarilor, în fața slujitorilor săi: 21. pe mai marele paharnicilor l-a pus iarăși în slujba lui de paharnic, ca să pună paharul în mîna lui Faraon; 22. iar pe mai marele pitarilor l-a spînzurat, după tălmăcirea pe care le-o dăduse Iosif. 23. Mai marele paharnicilor nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]