507 matches
-
cu cea franceză, încît ceea ce acolo e ridicol și neînsemnat, la noi e grotesc și scârbos. Și la noi nulitate demagogică suplantează nulitatate; dar ceea ce în Franța e încă o comedie la noi e o farsă de paiațe. Fiecare din paiațele inculte, adeseori din natură stupide, râvnește 153 {EminescuOpXIII 154} la cârma statului, voiește a fi ministru, director de serviciu, deputat, om mare, și d. Brătianu are strania plăcere de-a permuta în diferite chipuri aceste figurine de patruzeci și mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Acțiunea Paralelă”, s-a fondat În jurul ideii de a profita de apropiata aniversare a Împăratului pentru a-l celebra cum se cuvine, făcând din această celebrare un exemplu salutar pentru restul lumii. Responsabilii Acțiunii Paralele, prezentați de Musil ca niște paiațe ridicole, sunt așadar cu toții În căutarea unui „gând salvator”, pe care nu Încetează să-l evoce Într-o frazeologie cu atât mai vagă cu cât nu au nici cea mai mică idee care ar putea fi acesta, nici În ce
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o diferență. Pe-atunci, în clipa în care își scoteau uniforma și-și reluau drumul către satele și câmpurile lor, tinerii redeveneau italienii de acum cincizeci, o sută de ani, ca de dinainte de fascism. Fascismul îi transformase, în realitate, în paiațe, în servitori, pe care poate îi și convinsese în parte, dar nu îi schimbase cu adevărat, în adâncul sufletului, în felul lor de a fi. În schimb, acest nou fascism, această societate de consum i-a transformat profund pe tineri
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
empatice despre Geo Bogza, Marin Preda, Paul Georgescu, Radu Petrescu, Ștefan Bănulescu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Mario Vargas Llosa, Italo Svevo, Saul Bellow ș.a., iar a doua fiind compusă din „fișe” despre persoană (personalitate, personaj) ca variantă. August, tip de paiață, apropiat de Polichinelle, „omul care primește palmele” și încurcă treburile altora, are variantele sale: Cațavencu, proletcultistul (sunt prezentate articole din presa vremii, „voci” ale unor personaje de jurnal) ș.a. Pe contur (1984) reunește eseuri repartizate în mai multe secvențe. Colegiale
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
Doctorul Taifun, postfață Adrian Anghelescu, București, 1983; La răspântie de veacuri, îngr. și postfață M. Barbu, Craiova, 1991; Zile basarabene, îngr. și introd. Gh. Cunescu, Chișinău, 1993; Opere, I-VII, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1994-2002. Traduceri: Anatole France, Paiața Maicii Domnului, Iași, 1920; Noul Testament, București, 1927; Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, București, 1938 (în colaborare cu Vasile Radu); Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, în Shakespeare, Opere, II, București, 1955. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 129-141
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
infiltrarea elementului oniric și grotesc, creează cadrul unei neobișnuite confruntări a autorului cu umbrele sale, reificate și adunate în carte. Disprețuitor al cerințelor poeticii (al logicii chiar), M. își manevrează avatarurile, ce tind către o independență pirandelliană, ca pe niște paiațe de circ și, cu toate că își definește scrierea drept ,,drumul cel mai scurt dintre două inimi”, nu o dată se manifestă ireverențios și persiflant atât față de ele, cât și față de cititor: ,,A venit peste noi. A și apărut scriitorul. Stai așa, nu
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
București, 1992; Corăbii portugheze în căutarea lumii noi. Jurnale de călătorie, București, 1992; Bernardo G. De Brito, Istoria tragico-maritimă, I-II, pref. trad., postfața Al. Duțu, București, 1993; Antonio Olinto, Copacabana, București, 1993, Mobilele dansatoarei, Rio de Janeiro, 1994, Timpul paiațelor, București, 1994, Scurtă istorie a literaturii braziliene, București, 1997; André Barbault, Zodiacul, București, 1995; Paolo Coelho, Alchimistul, București, 1995; Fernando Pessoa, Bancherul anarhist, București, 1995, Terapia eliberării, București, 2000; A. H. de Oliveira Marques, Istoria Portugaliei, București, 1996; Neida Lúcia
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
fost redactor la „Ateneu”, a semnat și cronici teatrale. Pe lângă volumele de versuri, a scris și piese de teatru, nepublicate, dintre care, la teatrul băcăuan, s-au reprezentat Totul într-o noapte (1973), postum O oră de poezie (Arena cu paiațe) (în stagiunea 1975-1976) și 24 de ore din viața unui geniu (în stagiunea 1977-1978). A utilizat și pseudonimele Grigore Aburel, Cititor, Ioana Parava, Mircea Sarca. În versurile de început, adunate în volumul Întreținerea focului (1968), S. se dovedește un poet
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
bucurie intensă a simplului fapt de a fi: „Dans, frenezie, credință în orga naturii” (Traversări). Dedicând versuri unor cunoscute personaje (Yorick, Casandra, Charlot, Peer Gynt, Horatio), S. reușește să le surprindă, în imagini uneori remarcabile, caracteristicile definitorii. În Arena cu paiațe (1972) se observă o mai mare atenție acordată prozodiei, fără a fi afectat mesajul poetic, ci dimpotrivă. Începe să se strecoare, insidios, presentimentul morții: „eu pierd / măsura, echilibrul, orgoliul meu tăcut, / cuvintele pe care ți le spun se-ntorc / și
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
mișcare scenică și curtenitor precum Radu Stanca, irezistibil parodic precum Emil Brumaru, [...] a fost el însuși în măsura în care și-a căutat cu înfrigurare o identitate care era însăși căutarea”. SCRIERI: Întreținerea focului, București, 1968; Îngerul și măscăriciul, Iași, 1970; Arena cu paiațe, București, 1972; Pasărea medievală, Iași, 1973; Despre apusul soarelui, îngr. Sergiu Adam, postfață George Bălăiță, Iași, 1977. Repere bibliografice: M.N. Rusu, Întreținerea poeziei, LCF, 1968, 13; Al. Andriescu, „Întreținerea focului”, CRC, 1968, 16; Constantin Cubleșan, Patru cărți de versuri, TR
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
Constantin Cubleșan, Patru cărți de versuri, TR, 1968, 17; Ilie Constantin, „Îngerul și măscăriciul”, RL, 1970, 28; Constantin Călin, „Îngerul și măscăriciul”, ATN, 1970, 6; Mircea Popa, „Îngerul și măscăriciul”, TR, 1970, 41; Sorianu, Contrapunct, 106-112; Mihai Minculescu, „Arena cu paiațe”, RL, 1973, 4; Calistrat Costin, „Arena cu paiațe”, ATN, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Pasărea medievală”, LCF, 1973, 21; Daniel Dimitriu, „Arena cu paiațe”, CL, 1973, 7; Nicolae Prelipceanu, „Pasărea medievală”, TR, 1973, 29; Mihai Neagu, „Arena cu paiațe”, ST, 1973
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
17; Ilie Constantin, „Îngerul și măscăriciul”, RL, 1970, 28; Constantin Călin, „Îngerul și măscăriciul”, ATN, 1970, 6; Mircea Popa, „Îngerul și măscăriciul”, TR, 1970, 41; Sorianu, Contrapunct, 106-112; Mihai Minculescu, „Arena cu paiațe”, RL, 1973, 4; Calistrat Costin, „Arena cu paiațe”, ATN, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Pasărea medievală”, LCF, 1973, 21; Daniel Dimitriu, „Arena cu paiațe”, CL, 1973, 7; Nicolae Prelipceanu, „Pasărea medievală”, TR, 1973, 29; Mihai Neagu, „Arena cu paiațe”, ST, 1973, 7; Mihai Minculescu, „Pasărea medievală”, RL, 1973, 33
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
1970, 6; Mircea Popa, „Îngerul și măscăriciul”, TR, 1970, 41; Sorianu, Contrapunct, 106-112; Mihai Minculescu, „Arena cu paiațe”, RL, 1973, 4; Calistrat Costin, „Arena cu paiațe”, ATN, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Pasărea medievală”, LCF, 1973, 21; Daniel Dimitriu, „Arena cu paiațe”, CL, 1973, 7; Nicolae Prelipceanu, „Pasărea medievală”, TR, 1973, 29; Mihai Neagu, „Arena cu paiațe”, ST, 1973, 7; Mihai Minculescu, „Pasărea medievală”, RL, 1973, 33; Dan Ciachir, „Arena cu paiațe”,VR, 1973, 8; Constantin Călin, „24 de ore din viața
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
Arena cu paiațe”, RL, 1973, 4; Calistrat Costin, „Arena cu paiațe”, ATN, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, „Pasărea medievală”, LCF, 1973, 21; Daniel Dimitriu, „Arena cu paiațe”, CL, 1973, 7; Nicolae Prelipceanu, „Pasărea medievală”, TR, 1973, 29; Mihai Neagu, „Arena cu paiațe”, ST, 1973, 7; Mihai Minculescu, „Pasărea medievală”, RL, 1973, 33; Dan Ciachir, „Arena cu paiațe”,VR, 1973, 8; Constantin Călin, „24 de ore din viața unui geniu”, RL, 1977, 38; Grigurcu, Poeți, 390-393; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 458-462; Rachieru, Poeți Bucovina, 383-387
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
Iorgulescu, „Pasărea medievală”, LCF, 1973, 21; Daniel Dimitriu, „Arena cu paiațe”, CL, 1973, 7; Nicolae Prelipceanu, „Pasărea medievală”, TR, 1973, 29; Mihai Neagu, „Arena cu paiațe”, ST, 1973, 7; Mihai Minculescu, „Pasărea medievală”, RL, 1973, 33; Dan Ciachir, „Arena cu paiațe”,VR, 1973, 8; Constantin Călin, „24 de ore din viața unui geniu”, RL, 1977, 38; Grigurcu, Poeți, 390-393; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 458-462; Rachieru, Poeți Bucovina, 383-387; Popa, Ist. lit., II, 600; Constantin Călin, Mișu, ATN, 2002, 9; Dicț. scriit. rom., IV
SABIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289417_a_290746]
-
1937), Acolo, departe...( 1939), Casa cu două fete (1946), Rețeta fericirii (1946), Vis de secătură (1946), Ave Maria (1947), Micul infern (1948), Rapsodia țiganilor (1948), Nepotul domnului prefect (în colaborare cu Marie-Claire Ștefănescu, reprezentată în 1950), Matei Millo (Căruța cu paiațe) (1951, premiera absolută la Teatrul Național din Iași), Patriotica română (1955), Cuza Vodă (1959), Procesul domnului Caragiale (1962), Eminescu (1964), Romanța (1967), Pe urmele lui Demetrian (1970), Creangă (1972), Esculap și mica lui prietenă (1973) etc. Ș. a mai compus
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
care le-a inițiat sau le-a găzduit în revistele la care a fost redactor. I s-au decernat Premiul Teatrului Național pentru Veste bună, Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei RPR pentru Rapsodia țiganilor, Premiul de Stat pentru Căruța cu paiațe, Premiul special al Uniunii Scriitorilor (1978). Imaginea curentă, în posteritate, a fecundului dramaturg Ș. este cea a unui tehnician stăpân pe inventarul procedeelor menite să asigure succes compunerilor destinate reprezentării scenice. Talentul lui e considerat îndeobște a fi fost totuși
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
cu referire la conflictul Caragiale-Caion) ori la evocarea ilustrativă, „cuminte” și meșteșugărească, de popularizare istorică (Cuza Vodă, Eminescu), acestea rămân inferioare producției de până atunci a lui Ș. Dintre ele, cel mai valoros text, cel mai cunoscut rămâne Căruța cu paiațe, evocare cu o construcție inteligentă (sunt mobilizate zeci de personaje, procedee precum cel al „teatrului în teatru” ș.a., cu importante didascalii și autocomentarii, călăuzitoare pentru regie și interpreți) a traseului biografic și artistic al lui Matei Millo. Pactul de autenticitate
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Papagalul în colivia lui de 128 de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos Tudorache!... Sus Tudorache!..., București, 1952; Matei Millo (Căruța cu paiațe), București, 1953; ed. București, 1976; Zestrea Ilenuței, București, 1953; Patriotica română, București, 1956; Teatru, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Joc de noapte, joc de zi, București, 1971; Teatru, pref. N. Carandino, București, 1973; Teatru, București, 1979; Un dramaturg își amintește
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 380-381; N. Carandino, „Acolo, departe...”, „România”, 1939, 16 martie; Sebastian, Jurnal, 560-562; Șerban Cioculescu, Spectacole, spectacole, spectacole, „Semnalul”, 1946, 1 323; Alice Voinescu, „Vis de secătură”, RFR, 1946, 12; N. I. Popa, „Matei Millo (Căruța cu paiațe”), IL, 1953, 1; Nicolae Sireteanu, Eugen Luca, „Matei Millo”, CNT, 1953, 42; Horia Bratu, Din literatura nouă, București, 1953, 143-166; Vicu Mîndra, „Patriotica română”, GL, 1956, 3; Radu Popescu, „Acolo, departe...”, RMB, 1957, 15 decembrie; Mihnea Gheorghiu, Două piese festive
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Mircea Ștefănescu, ST, 1959, 7; George Munteanu, Despre piesa „Matei Millo”, ST, 1959, 8; N. Barbu, Matei Millo și începuturile teatrului românesc, IL, 1959, 9; N. Tertulian, Piese contemporane dedicate unui eveniment istoric, VR, 1966, 1; Ștefan Oprea, „Căruța cu paiațe”, TR, 1966, 43; N. Carandino, „Micul infern”, GL, 1968, 14; Mircea Ștefănescu la 70 de ani, VR, 1968, 4; Ștefan Oprea, „Alecsandri”, CRC, 1969, 40; C. Isac, „Actorii au învățat să gândească” (interviu cu Mircea Ștefănescu), CRC, 1971, 24; Viola
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Condurache, „Cerc și dragoste”, CL, 1973, 20; Florin Faifer, Un teatru romanțios: Mircea Ștefănescu, CRC, 1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Faifer, Un teatru romanțios: Mircea Ștefănescu, CRC, 1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu dramaturgul Mircea Ștefănescu (interviu), RL, 1978, 17; C. Isac, Mircea Ștefănescu - la 80
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu dramaturgul Mircea Ștefănescu (interviu), RL, 1978, 17; C. Isac, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani , TR, 1978, 20; Mircea Ghițulescu, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani, ST, 1978, 5; N. Carandino, Lungă călătorie între
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]