507 matches
-
Condurache, „Cerc și dragoste”, CL, 1973, 20; Florin Faifer, Un teatru romanțios: Mircea Ștefănescu, CRC, 1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Faifer, Un teatru romanțios: Mircea Ștefănescu, CRC, 1974, 9; Corbea-Florescu, Biografii, I, 233-239; Mircea Ghițulescu, Comedii și drame de Mircea Ștefănescu, TR, 1974, 36; Crohmălniceanu, Literatura, III, 41-48; N. Barbu, „Căruța cu paiațe”, CRC, 1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
1976, 30; Aureliu Goci, „Căruța cu paiațe”, RL, 1976, 35; Traian Șelmaru, „Micul infern”, „Informația Bucureștiului”, 1977, 7 399; Virgil Munteanu, „Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu dramaturgul Mircea Ștefănescu (interviu), RL, 1978, 17; C. Isac, Mircea Ștefănescu - la 80
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
Micul infern”, TTR, 1977, 7; Paul Tutungiu, De vorbă cu Mircea Ștefănescu, TTR, 1977, 11; Mircea Ghițulescu, „Căruța cu paiațe”, ST, 1977, 12; Margareta Bărbuță, „Pui de teatru românesc”, CNT, 1978, 7; Ileana Lucaciu, Tablouri vivante: Mircea Ștefănescu, „Căruța cu paiațe”, SPM, 1978, 373; Ioana Creangă, Cu dramaturgul Mircea Ștefănescu (interviu), RL, 1978, 17; C. Isac, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani , TR, 1978, 20; Mircea Ghițulescu, Mircea Ștefănescu - la 80 de ani, ST, 1978, 5; N. Carandino, Lungă călătorie între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
și prin autoproiecție în alte făpturi, nu numai umane, identificându-se cu toate ființele refractare existenței canonice: bufoni, acrobați, nomazi, animale. Componenții unei ;atre, „trista balerină”, „despletită, nebună”, din Shanghai, mica vânzătoare de ziare, „încovoiată, ca o viperă, pe jos”, „paiațele lui Cocteau”, fără mâini și picioare, artistele circului din Turnu Măgurele - și maimuțele de acolo, ce „scânceau între zăbrele” -, orbii, „patru umbre” care „de la Nord la Sud căutau Soarele”, câinele negru de pe maidan sunt tot atâtea alter egouri ale poetului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
din Iași și apoi în cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase prelucrări: Cine este ea? după Bretón de Los Herreros, Porcarul și Măria Sa sau Dreptatea domnească după Lope de Vega, Fata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
număr conține o confesiune a Soranei Țopa asupra destinului ei de actriță, al doilea include un articol semnat E. Lovinescu, Debutul meu... în teatru, și un interviu cu dramaturgul Victor Ion Popa. Se publică, tot în ultimul număr, Însemnările unei paiațe de Alice P. Sturdza, alături de fragmentul ce evocă viața lui Niccolò Paganini din Nopțile florentine de Heinrich Heine, în traducerea lui G. Niculescu. În ambele numere apar informații despre spectacole de la teatrele din capitală: Național, Comedia, Alhambra. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289541_a_290870]
-
turcul Karagöz, precum și de reprezentările similare ale polonezilor și ucrainenilor. „Chivotul” păpușilor, de forma „ieslei” (vertep-ul ucrainean) sau a „colibei” (szopka poloneză), apărea îndeobște alături de „tacâmul” Irozilor, drama liturgică fiind însoțită de spectacolul laic. Personajelor care participă la realizarea jocului - Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
la realizarea jocului - Paiața, Moș Gheorghe, Iaurgiul, Bragagiul, Vânătorul, Ursarul, Popa ș.a. - li se adaugă, în variantele moldovenești, Gacița și Napoleon Bonaparte. Păpușile folosesc o limbă pestriță, în care idiotismele, neologismele neasimilate, provincialismele și barbarismele abundă, contribuind la satirizarea personajelor. Paiața (Vasilache) reprezintă înțelepciunea populară și poate fi comparată cu vestitele păpuși Petrușka și Kuparek. Prin spiritul lui satiric, acest teatru a dat mult de furcă autorităților. Variantele cele mai cunoscute și unitare ale teatrului de păpuși sunt comunicate de G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
nu înțelegeam de ce se lăsau. Până într-o zi, când prea de tot am fost provocat și n-am putut evita ciocnirea. Lupta a început și toți ceilalți s-au strâns în jurul nostru. [...] Iar chipul său căpătase o expresie de paiață. Ce voia să spună? Voia să-i facă pe ceilalți să râdă în toiul luptei? Iar dacă l-aș fi pus jos, ce adică, să se considere că, din moment ce el se strâmba așa, rezultatul luptei nu avea valoare? Mi-am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o vrem, serios! Mi-e dor de drumuri și de mari biblioteci! Viața la țară este o imensă porcărie pentru un scriitor! Nu se poate supraviețui prea mult. Mi-e silă și că-mi petrec multe clipe lamentîndu-mă ca o paiață. Vreau altceva! Abundența de puștoaice mă irită și mă încîntă. T. dă semne de întoarcere și parcă nu pot crede că în sufletul ei mai poate fi și măreție. Nu există femeie cu care să mă pot împăca tot timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
da Vinci, frații Wreight, de-ar fi trăit astăzi, când se proclamă uciderea generală a tot ce zboară. * Aseară am privit scene "tari" la t.v., păsări aruncate în containere de foc, moarte blestemată, o perfecționare a tehnicilor holocaustice. Celebra paiață, Jirinovski, instiga, la Moscova., la omorul total al păsărilor. Nu știu cum îl chema pe sfântul poreclit "Păsărarul", dar nu a fost convocat când s-a decis soarta păsărilor, zilele acestea. Să trecem la ucis! A început festinul magic. Se ucide cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
National Theater, Londra. - Disputa de Marivaux și Dragostea e cea mai mare amăgire de Calderón, Schauspielhaus, Bochum, Germania. - Workshop internațional pentru actori și regizori, Festivalul de la Toronto. - Workshop cu actori britanici la Festivalul de la Glasgow. - Cavalleria rusticana de Mascagni și Paiațe de Leoncavallo, Rigoletto de Verdi, Grand Théâtre de Génève. 1997 - Thaïs de Massenet, Opéra de Nice. - Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare, ART. - Este publicată În SUA cartea lui Ed Menta, Andrei Serban, the Magic World behind the Curtain. 1998 - Cymbeline, Delacorte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
județean ) să asculte nemulțumirile acestor ADEVARAȚI EROI AI IAȘULUI ... Constantin Simirad i-a etichetat pe cei ce au inițiat, (teatralizat) “acțiunea din 14 decembrie” ca fiind EROII NEAMULUI ROMÂNESC. (Coțușcării,‘coane Costică! Mare vinovat ești pentru “pampușca” tumefientă de la Iași, Paiața Hunirii !) Pag. 261 - Revoluționarilor din 14 decembrie 1989 le-am acordat drepturi chiar înaintea altora.( C.Simirad fost primar al Iașului) . (Ei, așa mai merge : punct ochit , punct lovit . Omul mai face o revoluție anticomunistă , mai una , alta , dar... mai
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Doctorul Taifun, postfață Adrian Anghelescu, București, 1983; La răspântie de veacuri, îngr. și postfață M. Barbu, Craiova, 1991; Zile basarabene, îngr. și introd. Gh. Cunescu, Chișinău, 1993; Opere, I-VII, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1994-2002. Traduceri: Anatole France, Paiața Maicii Domnului, Iași, 1920; Noul Testament, București, 1927; Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, București, 1938 (în colaborare cu Vasile Radu); Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, în Shakespeare, Opere, II, București, 1955. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 129-141
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
în vidul neființei; apoi, treptat, angoasa s-a răspândit în mine ca o permanență difuză, o curgere cenușie, neîntreruptă și amenințătoare, amenințată ea însăși de sentimentul existenței mele, neputincios): treceam în dormitor să apuc să dau și eu ochii cu paiața limbută. Zadarnic! „De ce n-ai venit mai repede, în clipa asta a plecat“, zicea tata - „și cât ar fi vrut madam Fârlifus să te vadă și pe tine...“. Nepotrivire de timpi care mă enerva și dezamăgea din cale afară. Tata
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Carmen de Georges Bizet, până la Vasul-fantomă și Walkyria de Wagner, ca să nu mai vorbesc de atâția italieni în frunte cu Verdi și Puccini, ale căror creații le știam „pe de rost“ - curios fiind că-mi amintesc de Cavaleria rusticană și Paiațe și de nimic din Mozart) sau tiradele sforăitoare care-mi umpleau publicul de o dulce teroare (din repertoriul Teatrului Național, deși va fi fost destul de întins, cuprinzând, fără îndoială, pe Caragiale, dramele istorice românești, autori universali clasici și moderni, nu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ședințe agitate și certuri. Încă mai văd acea adunare cînd, scos afară manu militari de gărzile Camerei, Ferri, scăpînd pe un coridor de serviciu, reapare în zgomot de geam spart, într-o fereastră ochi de bou, deasupra băncilor din hemiciclu paiață hirsută vociferînd și arătînd pumnul... Aceste manifestări oratorice ar fi fost inofensive dacă s-ar fi redus doar la zgomot și la o simplă risipă de salivă și plămîni. În țară însă, ele erau însoțite de o campanie de tulburări
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
care ar fi rezolvat dubla problemă a comunismului și a național-socialismului, care amenința pacea Europei. Carol al II-lea, din motive cu totul evidente, nu voia să accepte poziția umilitoare a rudei sale de pe tronul Italiei, redusă la rangul de paiață de către Mussolini. 233 Fratele Regelui Constantin, fostul socru al lui Carol al II-lea, căsătorit cu o doamnă din familia Bonaparte. 234 Dr. Ion Cantacuzino, elevul lui Pasteur, întemeietorul Institutului care-i poartă și astăzi numele. 235 Trimis de Rege
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
impresiile în primele două romane, Testamentul domnișoarei Brebu (1933), Urechea lui Dionys (1934), care înseamnă trecerea definitivă la proză și la pseudonimul M. În 1935 devine membru al Societății Scriitorilor Români, al cărei medic oficial va fi din 1949. Hora paiațelor (1935) este începutul vehement al unei prezentări a lumii bune autohtone, continuată în alte câteva romane, cu personaje de o imoralitate agresivă, care distrug tot ce e în jur, implicit relația curată dintre doi tineri, care ar fi avut șanse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
ocupă și notele de călătorie prin Europa, cu numeroase considerații despre locurile văzute, mai frecvente fiind însemnările referitoare la pictură, monumente, la viața artistică. SCRIERI: Fântânile luminii, București, 1923; Testamentul domnișoarei Brebu, București, 1933; Urechea lui Dionys, București, 1934; Hora paiațelor, București, 1935; Trubendal, București, 1946; ed. București, 1972; Serile orașului, București, 1947; Tinerețea unui artist, București, 1966; Statuia, București, 1969; Femeia și maimuța, București, 1970; Via și rodul, București, 1971; Corabia pe uscat, București, 1971; La nord de Nerej, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
Bogdan Amaru, „Urechea lui Dionys”, ADV, 1934, 15 627; [Interviuri cu Virgiliu Monda], RRI, II, partea I, 509-520; C. Panaitescu, „Urechea lui Dionys”, FCL, 1935, 1215; Ieronim Șerbu, „Urechea lui Dionys”, VL, 1935, 167; Lucian Boz, Un roman social: „Hora paiațelor”, ADV, 1935, 15 751; Călinescu, Ist. lit. (1941), 760-761, Ist. lit. (1982), 844-845; P. [Valeriu Popovici], „Trubendal”, „Fapta”, 1946, 553; N. Papatanasiu, „Trubendal”, „Drapelul”, 1946, 485; Nichita Armanu, „Serile orașului”, „Drapelul”, 1947, 917; Octav Șuluțiu, „Trubendal”, „Apărarea”, 1947, 34; I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
i se părea ceva firesc. Numai așa, cei care au avut ocazia să o urmărească în spectacole, își mai pot aminti de strălucitele apariții - pe lângă cele menționate - cum ar fi: capricioasa și îndrăgostita Rosina din Bărbierul din Sevilla, Nedda din Paiațe, inocenta Margareta din Faust, cocheta Musetta din Boema, Rosalinda din Liliacul sau neînduplecata Cecilia din Silvia, ori Dona Elvira din Don Juan și multe altele. Toate realizate la un nivel artistic remarcabil, au rămas ca modele pentru discipolii pe care
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
debut și încrederea acordată de profesioniștii de elită ai Clujului au încurajat-o să urmeze cursurile Conservatorului Gheorghe Dima din orașul adolescenței sale. După absolvire, pe scena Operei Române din Cluj, a fost apreciată de melomani în rolurile Nedda din Paiațe, Zamfira din Aleko de Rahmaninov și chiar memorabila Santuzza din Cavaleria rusticană, rol interpretat cu mare succes și pe scena ieșeană. Apoi a fost solistă, timp de un an, la Opera Maghiară din Cluj. Din probitate profesională, a învățat limba
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
tot parcursul carierei, să fie în distribuția de premieră în cele mai grele lucrări! Așa o vom întâlni ulterior mereu pe afiș în Cio-cio-san din opera cu același nume de Puccini, Santutza din Cavalleria rusticană, de Piedro Mascagni, Nedda din Paiațe, de Rugiero Leoncavallo, Tatiana din Evgheni Oneghin, de P.I. Ceaikovski, Leonora, din Trubadurul, Aida, din opera Aida, sau Abigaille, din Nabucco, toate aceste ultime trei roluri din creația verdiană, sau Senta, din Vasul Fantomă, de Wagner, și multe altele. Roluri
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]