742 matches
-
atribute”: erosul (iubirea), philia (prietenia), epinoia (gândirea) și metis (chibzuința). Legăturile „celor șapte arte liberale” cu kosmopoiesisul symphonic al numerelor pitagoreice s-a pierdut în secolul I d.Hr; dar în elenism amintirea acestei harmonia matematico-paideutică era încă puternică. Astfel încât enkyklios paideia bazată pe symphonia heptadică pe care o realizau triunghiul artelor literare și pentagrama științelor crea o impresie de rigoare și armonie curriculară cu măreție cosmică - pe care nici un alt curriculum educațional nu a mai avut-o. Nu vom expune aici
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ai lumii”, lipsită de granițe, din spațiul mediteranean. Ca etică școlară poate părea uneori puerilă. Dar ne înșelăm. Contrar părerilor multor pedagogi iluminiști și moderni, copilul nu este „o descoperire a lui Rousseau”. Educatorii eleniști cunoșteau și aplicau la enkyklios paideia principiul respectării particularităților de vârstă. Elevii și studenții lor nu erau chiar „copii”, ci adolescenți sensibili, din cauza vârstei, la problemele eticii, aflați în ceea ce numim astăzi „perioada crizei de identitate/originalitate”. Studiul asiduu al lui Homer oferea și surprize educative
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Kabbalim ai religiei mozaice!). Ce a determinat obsesia morală a educatorilor eleniști? Fără îndoială, nu pedanteria, ci marele ideal al formării „cetățeanului universal”, kosmopolith". El reprezenta „inima”, „esența” educației eleniste. Unii latini înțeleseseră foarte bine acest aspect, traducând cu finețe paideia prin humanitas (și nu prin educatiÄ, -Änis, care înseamnă „creștere”). Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ci marele ideal al formării „cetățeanului universal”, kosmopolith". El reprezenta „inima”, „esența” educației eleniste. Unii latini înțeleseseră foarte bine acest aspect, traducând cu finețe paideia prin humanitas (și nu prin educatiÄ, -Änis, care înseamnă „creștere”). Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această aspirație se derula în trepte, toate animate de primatul formării morale. Moralitatea era liantul absolut pentru toate treptele educației, nu numai pentru enkyklios paideia. Se începea foarte devreme. Când grecul vorbea despre tõn paidon agogé (twîn paídwn a)gwghv - „formarea copilului”), el avea în vedere „formarea morală”, „cei șapte ani de acasă”. Institutorii - paidotribul (maestrul de gimnastică), kithasistul, grammatistul și didaskalos - subordonau și ei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
athanasia putea fi recucerită prin eroizare; eroul care pierea glorios în luptă devenea nemuritor și fericit, rămânând în memoria urmașilor; chiar și învingătorul olimpic avea parte de eroizare. În elenism s-a cristalizat credința în posibilitatea recuceririi athanasiei prin cultură. Paideia era așadar o soteriologie. Eroizarea prin educație și cultură, care conferea nemurire, echivala cu recâștigarea condiției androginice, fiind așadar o mântuire. Acest privilegiu îl avuseseră mai mulți. Totul pare să fi început cu confirmarea doctrinei metempsihotice a lui Pitagora: când
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să ne închinăm în fața lor cu evlavie ori de câte ori îi întâlnim printre trecători care nu-i observă în graba lor stupidă către moarte. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Pentru explorarea hermeneutică a genezei mitice a conceptului de paideia la greci (atribuită centaurului Chiron, primul educator al omenirii, care i-a crescut și educat pe Asklepios, Ahile și Iason), vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București, 2001. 2. Despre marea expediție
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost întreprinsă de Alexandru Macedon sub îndrumarea lui Aristotel din Stagira se pot găsi detalii în prologul lucrării lui I. Negreț-Dobridor Didactica Nova sau arta de a-i învăța pe toți (aproape) totul, Aramis, București, 2005. 3. Despre e)gkuklio" paideia - cu sensul de „cultură generală” și „cultură comună, de masă” - s-a scris contradictoriu. Relatările cele mai pertinente provin de la Plutarh, care, în Quaestiones convivales (IX, 736D), se referă la învățământul științelor în Diogeneion. El se referă la strategul Ammonius
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care au practicat sau promovat programa în discuție: Herakleides din Pont, Arkesilaos, Kebes, Seneca, Sextus Empiricus, Origenes Adamantios, Porfirios, Augustin, Lactanțiu. Într-adevăr, Arkesilaos din Pitane, devenit conducător al Akademiei după moartea lui Crates, a promovat în mod riguros enkyklios paideia bazată pe septem artes liberales (cf. Diogene Laerțiu, op. cit., IV, 26-45), ceea ce era de natură să impună, în epocă, o programă „la modă”, ce era preluată și imitată peste tot. Aceasta înseamnă că sistematizarea din secolul I d.Hr. realizată de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și tetradei - care corespund, desigur, lui trivium și quadrivium. De asemenea, demonstrația sa în legătură cu terța: el a arătat că terța muzicală (raportul 5:4) este baza armonicii. Ca și când trivium ar fi baza symphonică și harmonică a ansamblului circular botezat enkyklios paideia. 9. Philolaos a fost contemporan cu Democrit, atingând maturitatea (akmé) în jurul anului 420 î.Hr. A condus o vreme Școala din Tarent, dar a trăit și la Theba, în fruntea unui grup de pitagoreici. Cercetările matematico-geometrice și rezultatele obținute sunt valabile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1:3), cvartă (3:4), cvintă (2:3). Merită să menționăm atenția acordată cvartei, care reprezintă raportul dintre triadă și tetradă. De asemenea, semnificația pe care o conferea numărului 7. Iată un fragment sugestiv pentru armonia muzicală inclusă în enkyklios paideia prin triada artistică și tetrada științifică: „Așadar, pe bună dreptate Filolaos a numit numărul șapte ametor («cel fără mamă», dar și «cel care nu poate fi mamă»); căci el singur nu generează și nu poate fi generat prin firea lui
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
8 din secolul al V-lea care, în chip vădit, nu urmăreau doar asimilarea unor tehnici de argumentare și persuasiune, ci construirea acelei personalitas universalia, cu cunoștințe vaste și priceperi în toate domeniile culturii și activității practice, vizată și de paideia elină. Rhetores latini minores stabileau cum să înveți diversele topoi („locuri comune”), cum să construiești un dispositio („discurs”) de la exordium la peroratio și cum să-l redai în cuvinte (elocutio) și în gesturi (actio)9. Era vorba, așadar, de excelente
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
oratoria și, dintr-un anumit punct de vedere, chiar le depășea. Dar se oprea aici. Numai școlile cu adevărat superioare, precum cea de la Atena, continuau studiul prin aprofundarea culturii filosofice și științifice. Doar acestea păstrau tradițiile acelui fabulos curriculum enkyklios paideia (e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, completă”). Dar învățământul „preuniversitar” latin era, în chip evident, o propaideutikon pentru aceste școli înalte. Eruditio, obținută în școala lui grammatistes și în școala retorului, i-ar fi permis oricărui discipul excepțional să continue enkyklios
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un anumit punct de vedere, chiar le depășea. Dar se oprea aici. Numai școlile cu adevărat superioare, precum cea de la Atena, continuau studiul prin aprofundarea culturii filosofice și științifice. Doar acestea păstrau tradițiile acelui fabulos curriculum enkyklios paideia (e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, completă”). Dar învățământul „preuniversitar” latin era, în chip evident, o propaideutikon pentru aceste școli înalte. Eruditio, obținută în școala lui grammatistes și în școala retorului, i-ar fi permis oricărui discipul excepțional să continue enkyklios paideia, adică să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
e)nkuklìo" paideia = „educația integrală, completă”). Dar învățământul „preuniversitar” latin era, în chip evident, o propaideutikon pentru aceste școli înalte. Eruditio, obținută în școala lui grammatistes și în școala retorului, i-ar fi permis oricărui discipul excepțional să continue enkyklios paideia, adică să studieze uriașa cultură filosofică a elinilor - de la primii sophoi până la Stagirit - și/sau să aprofundeze cele patru discipline matematice ale elinilor (aritmetica, geometria, muzica și astronomia). În secolul al V-lea, Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
scrupulele „specialistului”, în virtutea unei curiozități intense, delectându-se cu detalii curioase referitoare la orice subiect; îi lipsește gustul sintezei și nici o preocupare pentru sistematizarea faptelor și ideilor nu-i afectează plăcerea examinării amănuntelor. 6.5. Pauperizarea paideia-eitc " 6.5. Pauperizarea paideia‑ei" Avem de a face cu o spoliere crescândă a sensului și conținutului vechii paideia eline. Curriculumul polymatheic este păstrat, dar tot mai schematic. Uneori era aproape caricaturizat. Erudiții secolului al V-lea îi imitau pe antecesorii lor romani din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
îi lipsește gustul sintezei și nici o preocupare pentru sistematizarea faptelor și ideilor nu-i afectează plăcerea examinării amănuntelor. 6.5. Pauperizarea paideia-eitc " 6.5. Pauperizarea paideia‑ei" Avem de a face cu o spoliere crescândă a sensului și conținutului vechii paideia eline. Curriculumul polymatheic este păstrat, dar tot mai schematic. Uneori era aproape caricaturizat. Erudiții secolului al V-lea îi imitau pe antecesorii lor romani din timpul Republicii și Imperiului. Ei nu merg însă mai departe. Străbunii lor nu aveau profunzimea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Străbunii lor nu aveau profunzimea paideutică a elinilor și nu o căutau, mulțumindu-se să o împrumute și să o imite. Urmașii au continuat această involuție. Cărturarii din secolul al V-lea își alimentau erudiția aproape exclusiv din domeniul literelor. Paideia a fost sărăcită de elementul ei principal - filosofia - și de ceea ce „închidea cercul” presupus de enkyklios paideia, adică științele. Artele liberale - aritmetica, muzica, geometria, astronomia - au fost aproape total abandonate. Cunoștințele lui Casiodor în aceste domenii erau vagi și imprecise
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și să o imite. Urmașii au continuat această involuție. Cărturarii din secolul al V-lea își alimentau erudiția aproape exclusiv din domeniul literelor. Paideia a fost sărăcită de elementul ei principal - filosofia - și de ceea ce „închidea cercul” presupus de enkyklios paideia, adică științele. Artele liberale - aritmetica, muzica, geometria, astronomia - au fost aproape total abandonate. Cunoștințele lui Casiodor în aceste domenii erau vagi și imprecise. Un alt erudit al vremii, Ennodius din Pavia, lega în chip straniu matematica de retorică. Când aceștia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
realiza în școala grammaticus. Quintilian (Ars Oratoria, I, 13) observa și el excesul de informație și minuția acestuia în ceea ce privește detaliile fiecărui studiu. Dar „romanii rămân, ca și grecii, fideli idealului tradițional care edifică marea cultură pe baza acelui e)gkuklio" paideia sau, cum se spunea adesea în latină, pe artes liberales, al căror program ș...ț dublează artele literare cu disciplinele matematice” (op. cit., p. 84). Marrou observă totuși că Cicero (Despre orator, I, 72-84) insista asupra importanței disciplinelor matematice tocmai pentru că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de vită sau porc numai în zilele prestabilite. Studiul în bibliotecă era și el normat strict. În jurul anului 1000, Regula benedictină s-a generalizat, fiind aplicată aproape în toate mănăstirile apusene. Dar era un curriculum autentic? 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christitc "7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi" Putem considera aceste reglementări ale vieții monastice, așa cum am anticipat, forme și tipuri de curricula educaționale? Ce legătură exista între viața astfel canonizată și proiectarea formării personalității umane cu ajutorul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Studiul în bibliotecă era și el normat strict. În jurul anului 1000, Regula benedictină s-a generalizat, fiind aplicată aproape în toate mănăstirile apusene. Dar era un curriculum autentic? 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christitc "7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi" Putem considera aceste reglementări ale vieții monastice, așa cum am anticipat, forme și tipuri de curricula educaționale? Ce legătură exista între viața astfel canonizată și proiectarea formării personalității umane cu ajutorul influențelor educative concepute rațional? Putem asimila mănăstirea cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale învățământului european. Dar nu poate fi așa. Existase, anterior, în Europa, școala și educația greco-latină. Nu cumva învățământul creștin s-a edificat pe cadavrul acesteia și nu pe ruinele ei mărețe? Ce legături de continuitate putem regăsi între enkyklios paideia și diferitele regula monastice? Avem de-a face cu o ambiguitate curriculară care a pendulat, de-a lungul veacurilor, când în favoarea elementului pedagogic, când în favoarea elementului mistic. Ce se întâmpla cu adevărat în mănăstiri din punct de vedere educațional? Este
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în favoarea elementului pedagogic, când în favoarea elementului mistic. Ce se întâmpla cu adevărat în mănăstiri din punct de vedere educațional? Este pe de-a întregul adevărat că rosturile acelor Regulae erau educative și că Imitatio Christi se află în continuitate cu Paideia elină? După Pierre Riché, în secolul al VI-lea, „mănăstirile erau tot atâtea școli, în sensul larg al cuvântului”2. Exista, desigur, un hidden curriculum, un null curriculum și un phantom curriculum care animau viața și formarea creștinilor. Dar a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adâncă, încât îi resimțim și astăzi, mai dramatic decât oricând, atât efectele benigne, cât și numeroasele consecințe dureroase. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. În acest subcapitol încercăm să demonstrăm că a existat o continuitate între enkyklios paideia greco-latină și diversele regula ale vieții monastice. Aspectele pe care le invocăm în primele paragrafe se referă la evenimente și fapte cunoscute din istoria Bisericii creștine - există o bibliografie imensă cu privire la ele. Pentru conformitate, redăm tematic numai operele fundamentale. Rigoarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]