768 matches
-
așadar, cel al unei creșteri gradate, punctată de echilibre intermitente, ci unul în zig-zag, în care momentele de colaps aproape le echilibrează pe cele de creștere accelerată a densității. Dovezile arheologice privind expansiuni, respectiv contracții masive de populație, în decursul paleoliticului nu lipsesc (Finlayson 2004, 2005; Hawks et al. 2000; Roebroeks 2006), deși, ele sunt mult mai clar sesizabile în Pleistocenul superior. Episoadele climatice pozitive par să fi fost, de altfel, foarte favorabile creșterii demografice și macro expansiunii culturale paleolitice (Ambrose
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cel puțin prezumtiv lipsite de abilitățile psiho-sociale ale lui Homo sapiens sapiens interzice extrapolarea neglijentă a modelelor sociale proprii acestuia, pentru simplul fapt că acestea din urmă sunt în întregime mediate simbolic. Dar, chiar și contextele climatice și de biotop paleolitice erau suficient de inedite pentru a putea stimula sau perpetua aranjamente sociale nedocumentate etnografic. Tehnologia paleolitică a cunoscut, la rândul ei, un ritm de inovație propriu, un nivel tehnologic comparabil celui atestat la vânătorii-culegătorii actuali nefiind documentat înainte de a doua
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cunoscut, la rândul ei, un ritm de inovație propriu, un nivel tehnologic comparabil celui atestat la vânătorii-culegătorii actuali nefiind documentat înainte de a doua jumătate a Pleistocenul superior. Toate aceste variabile solicită fie și o minimă detaliere în continuare. 6. Societățile paleoliticului inferior: cuplu sau conspirație a femeilor? Dacă există vreun atribut ce merită atașat „omului etern”, acesta este, fără îndoială, cel de ființă socială. O trăsătură distinctă a majorității primatelor cunoscute și, implicit, a speciei umane și a înaintașilor ei biologici
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fără îndoială, cel de ființă socială. O trăsătură distinctă a majorității primatelor cunoscute și, implicit, a speciei umane și a înaintașilor ei biologici, o reprezintă tocmai imbricarea dintre social și biologic (Foley & Lee 1996). Faptul este cu deosebire relevant pentru paleolitic, epocă de-a lungul căreia profunzimea transformărilor psihosomatice, cu necesitate mediate social, este evidentă. Specia umană a fost, așadar, socială înainte de a fi „rațională”, rigorile vieții de grup reprezentând unul dintre cei mai M. ANGHELINU, L. NIȚĂ 63 importanți factori
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
frați și surori, ca și de prezența femeilor înrudite, dar aflate dincolo de vârsta reproductivă, capabile să sprijine tânăra mamă („ipoteza bunicii”) <footnote Probabil că cea mai acută problemă a acestui model o reprezintă posibilitatea coexistenței efective a trei generații în paleoliticul inferior. Dacă nu se poate ignora prezența unor presiuni selective, sociale, care au încurajat supraviețuirea femeilor dincolo de vârsta reproductivă, nu este mai puțin adevărat că victoria acestui sistem nu poate fi statuată, fie și din motive documentare, înainte de paleoliticul superior
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în paleoliticul inferior. Dacă nu se poate ignora prezența unor presiuni selective, sociale, care au încurajat supraviețuirea femeilor dincolo de vârsta reproductivă, nu este mai puțin adevărat că victoria acestui sistem nu poate fi statuată, fie și din motive documentare, înainte de paleoliticul superior. Chiar și atunci, ea apare ca o consecință a creșterii în longevitate a ambelor sexe (cf. Caspari & Lee 2004). În plus, intervenția „bunicilor” nu poate avea loc decât la un anume nivel de dezvoltare ontogenetică a copiilor. footnote> (Hawkes
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
în timp (Foley 2001, dar vezi și Gowlett 2008), apariția noului etaj cognitiv al lui Homo heidelbergensis rămânând lipsită de consecințe vizibile în planul structurii sociale. Faptul nu ar putea surprinde, dacă ținem seama de FEMEILE ȘI COPIII ÎN CERCETAREA PALEOLITICULUI 68 omogenitatea contextelor ecologice preferate și de posibilitatea extinderii, prin fisiuni repetate, a rețelelor demografice. Cu toate acestea, creșterea capacității craniene a noilor hominide (1200 cm3), posibila achiziție a limbajului, stăpânirea focului și modificările tehnologice trebuie să fi adus modificări
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
nu sunt de imaginat fără o accentuare a diviziunii activităților și fără stabilizarea socială a acestei complementarități economice, însoțită de clarificarea rudeniei, a regulilor de descendență și de normarea parteneriatelor între bărbați și femei. Pentru a conchide, moștenirea socială a paleoliticului inferior poate fi caracterizată succint ca fiind dominată de grupuri cu efective numeroase, numărând cel puțin câteva zeci de indivizi de ambe sexe, patrilocale sau matrilocale. Posibilitatea apariției unor asocieri relativ durabile între indivizii de sexe opuse este credibilă, deși
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lor mediteraneeană este grăitoare (Serangeli & Bolus 2009). După toate aparențele, este cultura lor, în înțelesul cel mai general, adică imbricată cu propria biologie, cea care le-a permis colonizarea cu succes a unor contexte riguroase. Însă explicarea variabilității culturale a paleoliticului mijlociu a determinat, și nu de puține ori, reacții de exasperare: “The simple answer is that I don’t understand the Mousterian patterning!” (Binford 1982: 27). În fapt, dacă există o caracteristică a modului de viață musterian, aceasta este cu
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
tenacitatea cu care el sfidează așteptările etnografice. Uriașul consum energetic cotidian, solicitat de morfologia Neanderthalienilor - 4.000-5000 kcal pentru un adult, comparabil cu adulții din zonele arctice actuale și cu cel puțin 10% mai mare decât cel solicitat oamenilor din paleoliticul superior (Macdonald et al. 2009) -, caracterul relativ monoton și expeditiv al tehnologiei, aparent insensibilă la gradiente climatice și contexte ecologice (Kuhn & Stiner 2001, Stiner & Kuhn 2009), discreția amenajărilor habitatului musterian - care i-a condus pe unii cercetători către necesitatea de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
climatice dure - contracarate, aparent, doar prin exploatarea intensivă a aceluiași spectru alimentar (Hoffecker 2009; Pathou Matis 2000) - explică de ce șocurile climatice trebuie să fi răvășit sistemele demografice musteriene (Boone 2002; Pennington 2001; Semino et al. 2000). Dacă demografia restrânsă a paleoliticului mijlociu este unanim acceptată<footnote Nu lipsesc estimările generoase ale dimensiunii grupurilor, între 35 și peste 100 indivizi (cf. Davies & Underdown 2006). În opinia noastră, baza tehnologică a epocii și necesitățile nutriționale nu puteau permite agregări de asemenea magnitudine. footnote
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
rapide -, robustețea femeilor și a progeniturilor s-ar explica pe seama unor existențe autonome economic, femeile și copiii exploatând arealul din imediata proximitate a campamentelor. Din nefericire, ipoteza își pierde din vedere propriile premise, adică tocmai contextul climatic al existenței din Paleoliticul mijlociu (respectiv consumul energetic), dar și dovezile arheologice - care indică în același timp absența tehnologiei de procesare a resurselor vegetale, inclusiv deplasarea produselor vânătorii în campamente -, ca și identitatea alimentației celor două sexe, demonstrată de chimia osului. În măsura în care ne putem
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
grupurilor transpare din tratamentul acordat defuncților, inclusiv copiilor. Dimensiunile mici ale unităților de subzistență impun cu necesitate prezențe suficient de consistente la nivel regional pentru a permite, cu o regularitate rezonabilă, interacțiuni și fuziuni între grupuri. 8. Mai aproape de etnografie? Paleoliticul superior „Revoluție” cognitivă și culturală (Mellars & Stringer 1993), sau, mai degrabă, catalizator al unor inovații acumulate gradual în decursul întregului Pleistocen superior și chiar în etapa anterioară acestuia (McBrearty & Brooks 2000; Straus 2009), paleoliticul superior este, oricum, asociat unei profunde
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
între grupuri. 8. Mai aproape de etnografie? Paleoliticul superior „Revoluție” cognitivă și culturală (Mellars & Stringer 1993), sau, mai degrabă, catalizator al unor inovații acumulate gradual în decursul întregului Pleistocen superior și chiar în etapa anterioară acestuia (McBrearty & Brooks 2000; Straus 2009), paleoliticul superior este, oricum, asociat unei profunde restructurări tehnologice, economice și, ca atare, sociale. Este indubitabil că, pe continentul european cel puțin, această epocă frânge aparenta monotonie musteriană, însă procesul cunoaște propriile aritmii. Deși inextricabil legat de pătrunderea omului de anatomie
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
restructurări tehnologice, economice și, ca atare, sociale. Este indubitabil că, pe continentul european cel puțin, această epocă frânge aparenta monotonie musteriană, însă procesul cunoaște propriile aritmii. Deși inextricabil legat de pătrunderea omului de anatomie modernă în Europa (Mellars 2006), emergența paleoliticului superior nu rezidă în traversarea vreunui Rubicon psihosomatic, dat fiind intervalul uriaș ce îl separă de primii reprezentanți ai lui Homo sapiens sapiens<footnote În fapt, ultimul etaj important de cerebralizare, însoțit foarte probabil și de apariția unor forme de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
către utilajul compozit și către armamentul pentru vânat la distanță (Churchill & Rhodes 2009; Shea & Sisk 2010), însoțite de o prelucrare sistematică a materiilor prime de origine animală (Bar-Yosef 2002), indică emergența unor sisteme socio-tehnice (sensu Pfaffenberger 1992) inedite în raport cu moștenirea paleoliticului mijlociu, gravitând în jurul exploatării logistice a resurselor. Eficiența acestora este direct probată de robustețea și gradul general de sănătate a populațiilor din paleoliticul superior (Holt & Formicola 2008). Creșterea demografică nu a fost, cu siguranță, spectaculoasă, cel puțin în prima parte
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
prime de origine animală (Bar-Yosef 2002), indică emergența unor sisteme socio-tehnice (sensu Pfaffenberger 1992) inedite în raport cu moștenirea paleoliticului mijlociu, gravitând în jurul exploatării logistice a resurselor. Eficiența acestora este direct probată de robustețea și gradul general de sănătate a populațiilor din paleoliticul superior (Holt & Formicola 2008). Creșterea demografică nu a fost, cu siguranță, spectaculoasă, cel puțin în prima parte a acestei epoci, deși ea apare, retrospectiv, ca suficientă pentru surclasarea tipurilor umane endemice (Zubrow 1989). Ea trebuie în mod necesar asociată unei
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
grupurilor (Vanhaeren & D’Errico 2006) și apariția manifestă a unor forme de inegalitate socială (Vanhaeren & D’Errico 2005, Zilhao 2005, Harrold 1980). Toate aceste elemente par a gira, la prima vedere cel puțin, o aplicabilitate lărgită a modelelor etnografice pentru paleoliticul superior (Graves-Brown 1996, Owens & Hayden 1997, Vanhaeren & D’Errico 2005). Lucrurile par să fie, însă, ceva mai complicate. După unii autori, o clară specializare și o diviziune netă a activităților între sexe a muncii apare abia după ultimul Maxim Glaciar
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
care a deviat specializarea femeilor mai degrabă către spațiul domestic și a permis apariția unei dominații sociale masculine, susținută prin ritualuri și alianțe, poate fi extrapolată asupra întregii epoci (Bender 1989). În fapt, în ciuda viziunii tradiționale, conform căreia este debutul paleoliticului superior cel care aduce un „pachet” inovator de mutații culturale, suntem mai degrabă tentați să credităm colonizarea spațiilor reci, contemporană gravettianului, drept contextul capabil să fi catalizat noi formule sociale. Este, desigur, indubitabilă codificarea simbolică a apartenenței la un grup
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ipostază, el a jucat un rol esențial în configurarea și transfigurarea relațiilor dintre sexe (Dunbar 1996). Nu există, însă, nici o rațiune pentru a asocia apariția limbajului articulat și a cohortei sale de consecințe în plan social și cultural, cu debutul paleoliticului superior; el precede cu siguranță separarea genetică dintre omul de Neanderthal și Homo sapiens sapiens. footnote>, manifestarea abundentă a artei mobiliare și formalizarea tehnologiei fiind, în acest sens, elocvente. Lărgirea spectrului alimentar și amplificarea diviziunii pe sexe a activităților, sinonimă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și activităților aferente, iar dihotomizarea simbolică a celor două sexe pare indubitabilă, realitățile sociale la care face ea referință sunt mai puțin clare. Cantonarea femeilor în spațiul domestic pare contrazisă de evaluările, pe baze anatomice, a mobilității grupurilor umane din paleoliticul superior: amplitudinea modificărilor observate la nivelul robusticității și formei diafizelor membrelor inferioare nu se diferențiază major în funcție de sexul indivizilor; un contrast pare să apară abia după ultimul Maxim Glaciar, când detaliile anatomice amintite indică un grad de mobilitate considerabil scăzut
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de schimb și alianță pe distanțe mari: elitele diverselor comunități „cresc”, de obicei, împreună, întrun raport competitiv ce devine, în fond, unul de sprijin reciproc (Hayden 1995). Astfel că, dacă se poate emite o generalizare privind statutul acestor societăți din paleoliticul superior mijlociu, cel transegalitar ne vine primul în minte: dacă explozia creativă a paleoliticului superior poate fi asociată cu apariția unui sistem de organizare socială asemănător imperfectului egalitarism etnografic, instituționalizarea inovației, atât de vizibilă în decursul acestei epoci, rămâne de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
întrun raport competitiv ce devine, în fond, unul de sprijin reciproc (Hayden 1995). Astfel că, dacă se poate emite o generalizare privind statutul acestor societăți din paleoliticul superior mijlociu, cel transegalitar ne vine primul în minte: dacă explozia creativă a paleoliticului superior poate fi asociată cu apariția unui sistem de organizare socială asemănător imperfectului egalitarism etnografic, instituționalizarea inovației, atât de vizibilă în decursul acestei epoci, rămâne de neimaginat în absența unei structuri sociale cel puțin în parte inegalitare. A presupune, însă
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
instituționalizarea inovației, atât de vizibilă în decursul acestei epoci, rămâne de neimaginat în absența unei structuri sociale cel puțin în parte inegalitare. A presupune, însă, că această escaladare accelerată a complexității a condus la un „model mediu” al societăților din paleoliticul superior este hazardat și, în orice caz, lipsit de o bază empirică. Asocierea sistematică dintre societățile trans-egalitare, teritorialitate, (semi)sedentarism și predictibilitatea și abundența sezonieră resurselor alimentare (ierbivore mari, pește etc.) este masiv documentată etnografic. Este greu de presupus că
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
rețelele de alianță ale elitelor și circuitele de redistribuție pe care se bazau ele: reculul parțial adus de ultimul Maxim Glaciar și, ulterior, de mezolitic (cf. Spikins 2008), sunt grăitoare. Este, însă, greu de contestat afinitatea dintre unele societăți ale paleoliticului superior european și structurile reinventate la o dată mai târzie și relevate etnografic în zonele septentrionale ale lumii. Ele ne permit câteva ipoteze cu privire la statutul femeilor și copiilor din partea finală a epocii paleolitice. Baza tehnologică mai complexă, îmbunătățirea relativă a securității
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]