481 matches
-
Teatrul este cea mai minunată poveste M-am gîndit și mi-am scotocit printre amintiri ca să aflu mai exact de cînd îl cunosc pe Alexa Visarion. Pare că dintotdeauna. Planuri de poveste și de întilniri se suprapun ca într-un palimpsest. Locuri, momente, prieteni comuni, întîmplări ireale, spectacole, taifasuri fără sfîrșit. Toate astea îl așează în centrul lumii mele. Atmosfera pe care o simt în nări este una rusească. Cu infinite ipostaze. De la frigul nemilos din Siberia, la căldura învăluitoare a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de film, lect. univ. dr. Ioana Moldovan teatrolog, dr. în artele spectacolului Ion Băieșu scriitor, dramaturg, scenarist Ion Bogdan Lefter critic literar, scriitor, prof. univ. dr. Ion Calion critic de teatru, redactor Vatra Ion Cocora critic teatral, poet, directorul editurii Palimpsest Ion Cristoiu scriitor, redactor șef Teatrul Ion Parhon critic de teatru, redactor Expres Magazin Ion Ungureanu actor, regizor, fondatorul Teatrului "Luceafărul" din Chișinău, fost Ministru al Culturii în Republica Moldova Irina Budeanu critic de teatru, redactor Azi Irina Coroiu critic de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
căutării semnificației și producerii textului. Elementele de metaroman („romanul romanului“ se concretizează prin dezvăluirea mecanismelor de producere a textului) se asociază textualismului (textul se auto-oglindește sau face trimiteri la alte texte, nu la lumea reală), rezultând un construct eterogen („roman palimpsest“) care abolește componentele definitorii ale situației narative: instanțele și perspectivele narative, timpul diegetic, ordinea și modalitatea narării. „Lumea se dizolvăn limbaj și limbajul în lume ca întro bandă a lui Möbius.“ În esență, romanul postmodern demonstrează o mobilitate extremă la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
puternic subliniată între un text literar și arhitextul „pus la vedere“ ostentativ echivalează cu o trimitere la sursă pe care opera (sau autorul ei) o reclamă imperativ. În această situație, cititorul nu poate decât să se conformeze, apelând la grila palimpsestului. Citind, de pildă, poeziile lui Nichita Stănescu Odă în metru antic, Dialog cu Oda în metru antic sau Odă în niciun fel de metru, nu poți să nuți amintești Oda eminesciană, nu poți să nu înțelegi câte „feluri de morți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Death Valley. Hronicul unui destin / 152 Vasile Andru. Bibliografia, o instanță inevitabilă? / 160 Mihail Mihailide. Cartea albă a medicilor-scriitori / 163 Gabriel Liiceanu. De la madonizarea femeii la morala lumească / 168 Gabriel Dimisianu prin el însuși / 174 Cornel Mihai Ionescu. Autoportret în palimpsest / 181 Eugen Negrici. Mitomahie, lustrație, desvrăjire / 186 ADDENDA / 193 Mariana Câmpean. Cinci proze de Eminescu în limba italiană / 195 Poezii de Eminescu în limba italiană. Însemnări despre traducerea "nativului" Sauro Albisani / 200 Angelo Moretta. AUM sau cuvântul-necuvânt / 207 Jurnalul fericirii
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
întâlnirile admirabile de pildă cea cu N. Stroescu-Stânișoară etc. Scriitura, despre a cărei geneză și gestație criticul face prețioase mărturisiri, nu este lipsită de suspens, umor amar sau poantă finală, și nici de spirit autoproiectiv. Cornel Mihai Ionescu Autoportret în palimpsest Prin anii șaizeci, studenții anului II de la Catedra de italiană a Universității din Edgar Quinet printre care se număra și subsemnatul, au fost convocați de domnișoara profesor Nina Façon la o prelegere recomandată și prezidată de prof. Tudor Vianu. Protagonistul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
drept care vom spicui termenii de structurare a unui singur capitol: V. Aspro Stil Nuovo: Poetica obiectelor. Poezia epică. Action Poetry. Între tragic și hilarotragedie. Între noia (plictis) și paranoia. Poezia tehnologică. Experimentalismul poetic ș.a.m.d. Urmează la fel de celebra carte Palimpseste (1979, reeditată în 2007) și eseul dedicat picturii lui "Lorrain" (1983). Ultima carte antumă este "Cercul lui Hermes" (1998). Dintre cărțile traduse de C. M. I. amintim doar "Opera aperta" (1969) a recent octogenarului Umberto Eco și "Diseminarea" (1997) lui Derrida
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fie ratați, dar cu darul băuturii, care sfârșeau prin a-l adora: toată acea faună amalgamată ce dorea să stea la masă cu el, simțea prezența îngerească a lui C. M. I., ultimul matein, și se înclina în fața lui până la pământ. Palimpsestele lui C. M. I. nu sunt altceva decât o secretă căutare a identității, o suprasaturare a înțelesurilor menite să genereze prin implozie soarele negru, nigredo din alchimie, sensul ascuns, un autoportret cifrat, bănuit sub textura ocultă. Analiza cărții lui Mateiu Caragiale
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Proust, tulburarea de percepție a timpului, surprizele oferite de oscilațiile memoriei stau la originea cutremurului sufletesc: "Car aux troubles de la mémoire sont liées les intermittences du coeur". La Anton Holban, preocuparea obsesivă a personajului înregistrează și aceste dislocări în straturile palimpsest ale aducerii aminte: "Trăiești clipe teribile și apoi ele se așează la întîmplare în memorie. Nu le mai retrăiești cronologic și nici nu le alegi pe cele mai importante. Deodată, o scenă neînsemnată prinde proporții, te persecută, o analizezi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Editura Timpul, Iași, 2008. 13) Tranchant, Marie-Noëlle, "Nicolas Klotz a tourné La nuit Bengali. Frank Capră aux Îndes", în "Le Figaro", 23 août, 1988. 14) Ungureanu, Cornel, Despre regi, saltimbanci și maimuțe. Cu secțiuni din românul document Marylin Monroe, Editura Palimpsest, București, 2008. 15) Ungureanu, Cornel, Șantier 2. Un itinerar în căutarea lui Mircea Eliade, Editura Cartea Românească, București, 2010. 16) http://www.notrecinema.com/communaute/v1 detail film.php3?lefilm=9426. 17) http://surasulinterior.blogspot.com/2010/03/amintiri-despre-mircea-eliade-si.htm. 18) http
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cu Adelina Patrichi, în volumul Mircea Eliade, hermeneutica spectacolului, Convorbiri, I, Editura Timpul, Iași, 2008, p. 239. 18 http://www.cariereonline.ro/articol/maitreyi-de-chris-simion. 19 Cornel Ungureanu, Despre regi, saltimbanci și maimuțe. Cu secțiuni din românul document Marylin Monroe, Editura Palimpsest, București, 2008, p. 45. Diaristul continuă: "Au trecut pe la mine pe la redacție în 11 octombrie, pe la ora 12. Era o zi ploioasa și el era prea înalt ca să fie acoperit de umbreluța Carlei. I-am oferit palinca și el a
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
va fi părăsit pe neașteptate de tânărul Giovanni Malpaghini, copistul liricii în "volgare" a maestrului, adică în italiană, un fel de dublu al său în privința trăsăturilor chipului, dar și a cunoașterii a tuturor trucurilor meșteșugului scriiturii, cel ce citea în palimpsestul poeziei lui Petrarca puritatea compozițiilor scriitorilor latini. Santagata își îngăduie să inducă ideea că și copistul ar fi fost un al doilea fiu natural al lui Petrarca făcut la tinerețe cu o aristocrată din Parma, pe care însă, în mod
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
aventuri metafizice (pe-)trecute într-un spațiu poetic plin de însemnele unei temporalități tiranice. Dialectica unei nostalgii mai vechi a autorului produce acum reprezentări articulate pe schema revelației obscure, de cele mai multe ori escatologice. E un fel de a spune că palimpsestul poetic reface, trudit, aceeași obsesie fecundă: geneza alterată, convertită uneori pe loc în apocalipsă. Referentul este, și aici, mai degrabă livresc decât biografic: textul prelucrează nu atât senzații proprii, cât resurse livrești dintre cele mai diverse, de la Noul și Vechiul Testament
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
literarului una dintre maladiile de care, orice ar face, Ovidiu Nimigean nu poate scăpa slăbesc în intensitate atunci când sunt alăturate textelor în care toți porii sensibilității sunt deschiși spre restaurarea unui eu poetic "vindecat de urticaria epife-nomenelor", sătul de "răzuit palimpsestul", măcinat exclusiv de dramele identitare dedublarea este, de altfel, tema de recurență a acestui gen de texte, izolate, grafic, între paranteze pătrate. Notabile, dintre ele, sunt în special (Spune că nimic nu e mai cumplit...) și (Îmi spun...), aspre confesiuni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sau desacralizant, sporește atunci când ceremonialul de gen este atribuit elementelor. Poetul uzitează adesea de procedeul antropomorfizării: "Teluric vântul sapă adăpost/ În carnea cerului cerșind răsplată"; "Armura plânge-n Louis Treize"; "Zăpezi aprinse de dogoarea frunții/ Se șterg pe ochi cu palimpseste stranii" etc. pentru a contura un tablou întunecat, în care speciile și regnurile fuzionează, la modul negativ însă, rezultatul fiind un amalgam generic obținut printr-o silnicie (sic!) a simțurilor dereglate, puse la bătaie pentru a înregistra tocmai siluirea, desacralizarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
amoris 160 Scenă primei apariții a Parizienei 164 Scenă primei întâlniri 164 Scenă de seducere 166 Scenă declarației de dragoste 170 Scenă așteptării 171 Scenă răpirii 171 Scenă căsătoriei 172 Scenă rupturii 173 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 175 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 176 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului 190 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației 206 REZU MAȚ 219 RÉSUMÉ 220 ABSTRACT 221 Concluzii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
corespunde corelării între nivelul de suprafață al stereotipului și cel de adâncime, care îl codează. Primul capitol este structurat în jurul axei de "existența" a Parizienei, cel de-al doilea în jurul axei de "esență" a ei. • identificarea socio-culturală a Parizienei că "palimpsest", suprapunere, convergență și interpenetrare a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixneuviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Pariziana este o identitate sociogeografica care nu se articulează pornind în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și oprește atenția cititorului. Originalitatea ei este în contrast, în ruptură cu banalitatea, cu cotidianul. Pariziana este femeia modernă care transcende în toate aceste scene, regizate de ea cu iscusința, stereotipul femeii tradiționale. 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării Pariziana realizează un cod de comunicare specific, creează o imagine destinată în mare parte celuilalt, exteriorului. Imaginile sunt o cale mai directă de transmitere a mesajului decât cuvintele. Civilizația secolului al XIX-lea este, preponderent, a imaginii [v.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
feminine), reprezentare romanesca (reprezentare de tip mimetic în român și nuvelă) și reprezentare dramatică (felul teatral de a fi și de a se manifestă al Parizienei prin scenarii proprii, joc de roluri, scene). Din perspectiva socio-culturală, Pariziana este identificată că palimpsest, suprapunere și convergență a mai multor proiecții identitare care o definesc: homo modernus, homo gallicus, homo dixneuviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Contradictorie că identitate modernă, Pariziana este coerentă ca personaj literar, fiind o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
romanesque (représentation de type mimétique dans le român et la nouvelle), représentation dramatique (la façon théâtrale de la Parisienne d'être et de se manifester par des scénarios propres, jeux de rôles, scènes). De la perspective socioculturelle, la parisienne est identifiée comme palimpsest, superposition et convergence de plusieurs projections qui la définissent: homo modernus, homo gallicus, homo dixneuviemis, homo miticus, homo urbanus, homo eroticus, homo dramaticus și homo ludens. Contradictoire en tânt qu'identité moderne, la Parisienne est cohérente comme personnage littéraire, étant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aluzie, referință, pastișă, parodie, plagiat, colaje de tot felul, practicile intertextualității se repertoriază ușor și se lasă descrise 34 (Samoyault: 2001, 5). Autoarea studiului asupra intertextualității apreciază rolul jucat de Gérard Genette în trecerea noțiunii din lingvistică în poetică. Scriitorul Palimpsestului a diferențiat două tipuri de relații altădată indistincte și confuze, conform celor două categorii, de intertextualitate și hipertextualitate, separate pe considerentul că prima desemnează coprezența a două texte, iar cealaltă arată când un text derivă din altul (vezi supra). Capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Iași 2015 "Am visat, întotdeauna, un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală, pictați cu peisaje, în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți." Ana Blandiana, Autoportret cu palimpsest La umbra cuvintelor în floare Eminentă absolventă a Facultății de Litere, Istorie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara, Alina-Iuliana Popescu este actualmente profesoară în învățământul preuniversitar. Ea a dorit să continue activitatea de cercetare începută cu mult entuziasm
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de asemenea, vocea civică a Anei Blandiana. O altă legătură, Iulian Boldea stabilește între poezia, eseistica și publicistica acesteia (Calitatea de martor, Eu scrii, tu scrii, el, ea scrie, Cea mai frumoasa dintre lumile posibile, Coridoare de oglinzi, Autoportret cu palimpsest etc.), autorul identificând prezența unor teme comune, precum: condiția creatorului, mirarea de a fi, individul în raport cu propriul destin și cu istoria. A doua parte conține o analiză a prozei acesteia (volumele de nuvele Cele patru anotimpuri și Proiecte de trecut
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
l-am considerat magistral ("Am visat, întotdeauna, un text cu mai multe nivele, perfect inteligibile fiecare, autonome și diferite, asemenea acelor pereți de mănăstire medievală pictați cu peisaje în care, din anumite unghiuri, se descoperă figuri de sfinți" (Autoportret cu palimpsest), i-am cercetat poetica dintr-un unghi diferit, pe care îl considerăm corect, fiind susținut parțial de alte încercări anterioare, de cercetare a operei sale. Premisa deconstrucției canonice pornește de la studiile Ioanei Em. Petrescu, care încearcă o atribuire a conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
un singur talger, 1998; Soarele de apoi, 2000; Refluxul sensurilor, 2004, Cărți de eseuri: Calitatea de martor, 1970, 2003; Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975; Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978; Coridoare de oglinzi, 1983; Autoportret cu palimpsest, 1985; Orașe de silabe, 1987; Geniul de a fi, 1998; Ghicitul in mulțimi, 2000; Cine sunt eu?, 2001, Cărți de proză: Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 nuvele fantastice; Proiecte de trecut, 1982 nuvele fantastice; Ambele volume au apărut sub titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]