391 matches
-
cu cârlia prezintă fa]a: -superioară pentru articularea cu osul semilunar; -inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; -externă pentru realizarea articula]iei cu osul mare; -internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; -anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă pe care se prinde liaamentul anterior al carpului; -posterioară, dorsală este sinaura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin forma]iuni liaamentare realizânduse în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lunai. Extremitatea superioară (basis) sau carpiană prezintă: -o fa]etă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; -două fa]ete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; -două fa]ete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunahiulară cu: -fa]ă posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor deaetelor; -fe]e laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; -maraini anterioară, internă, externă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sunt: 1. anterior: tendoanele mușchilor flexori, 2. posterior: tendoanele mușchilor extensori, 3. cu arterele radială și cubitală. Vascularizatia este asigurată de ramurile carpiene anterioare și posterioare din artera ulnară și radială, artera interosoasă anterioară și posterioară, ramurile ascendente din arcada palmară profundă. ARTICULAȚIILE INTERCARPIENE (articulations intercarpeae) Cele 8 oase carpiene așezate pe două rânduri determină formarea următoarelor articulații: 1. articulațiile proximale ale primului rând de oase carpiene, 2. articulațiile distale ale celui de al doilea rând de oase carpiene, 3. articulații
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dispoziția anatomică dinspre exterior spre interior). Toate suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala pentru articulația scafoid-semilunar precum și cea semilunar- piramidal provine din sinoviala capsulei articulare mediocarpiene; membrana sinovială este separată. Ligamentele care sunt la nivelul acestei articulații sunt: - palmare, în număr de două, unesc articulațiile scafoid-semilunar, respectiv semilunar-piramidal și sunt plasate sub liaamentele anterioare ale articulației radiocarpiene; - dorsale, tot în număr de două, sunt plasate transversal peste scafoid, semilunar, piramidal unindu-le între ele; - interosoase sunt așezate între scafoidsemilunar
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nu este proprie ea provenind din sinoviala articulară mediocarpiană. Ligamentele care întăresc capsula articulară sunt: -3 liaamente dorsale, dispuse pe fața posterioară, realizează unirea a câte 2 oase între ele: trapez-trapezoid, trapezoid-osul mare, osul mare- osul cu cârlia; -3 liaamente palmare dispuse pe fața anterioară și cu dispoziție asemenătoare cu cea a liaamentelor anterioare, -2 liaamente interosoase plasate unul pe fața lateral externă a osului mare spre osul trapezoid și altul pe fața internă a osului mare spre osul cu cârlia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu cârlia. Central scafoidul - semilunarul formează o mică cavitate în care va pătrunde osul mare. Rezultă astfel o linie articulară nereaulată sub formă de " S" orizontalizat. Ligamentele care participă la menținerea poziției oaselor sunt dispuse anterior, posterior, lateralextern, lateral-intern: Liaamentul palmar sau radial al carpului în formă de "V" unește osul mare cu scafoidul ( extern) și piramidalul (intern), Liaamentul dorsal mai slab dezvoltat se dispune de la piramidal la scafoid (un fascicul), trapez și trapezoid (al doilea fascicul), Liaamentul lateral extern se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
concavă transversal și convexă saaital. Cartilajul hialin este subțire. Capsula articulară este aroasă, dar laxă. Articulațiile carpometacarpiene Suprafețele articulare sunt cele ale rândului al doilea de oase carpiene și baza metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt laxe. Ligamentele sunt: -4 carpometacarpiene palmare (unul este dispus între trapez și metacarpianul lll, celelalte trei de la capitat la bazele metacarpienelor ll, lll, lV); - ligamentele carpometacarpiene dorsale unesc: - trapezul cu metacarpianul ll, - trapezoidul cu metacarpianul lll, - capitatul cu metacarpianul lll, - osul hamat cu metacarpienele lV și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lll, - capitatul cu metacarpianul lll, - osul hamat cu metacarpienele lV și V. ARTICULAȚIILE INTERMETACARPIENE (articulations intermetacarpeae) Suprafețele osoase articulare sunt mici, ovalare și dispuse pe fețele laterale ale bazelor metacarpienelor ll-V. Capsulele articulare sunt întărite de ligamentele metacarpiene: interosoase, dorsale, palmare. ARTICULAȚIILE DEGETELOR (articulations diaitirum manus) 1. Articulațiile metacarpo-falangiene Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dorsale, palmare. ARTICULAȚIILE DEGETELOR (articulations diaitirum manus) 1. Articulațiile metacarpo-falangiene Suprafețele articulare sunt reprezentate de capul metacarpienelor și de baza falangelor. Fața carpiană depășește pe cea falangană, astfel că pe circumferința acesteia din urmă se inseră un fibrocartilaj denumit ligamentul palmar care are rolul de a mări suprafața concavă a bazei falangei. Capsulele articulare sunt laxe și întărite de liaamente: - colaterale câte 2 pentru fiecare deaet, inserate pe fețele colaterale ale capetelor carpienelor și pe baza falanaelor proximale; -transvers profund (lia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
interphalanaeae manus) Policele prezintă numai două falanae în timp ce celelalte patru deaete au câte trei falanae. Articulațiile dintre falanaele unui deaet se realizează între bazele și capetele falanaelor. Fiecare capsulă articulară în parte este întărită de câte două liaamente colaterale și palmare. ARTICULAȚIILE MEMBRULUI INFERIOR (juncturae membri inferioris) Articulațiile membrului inferior se deosebesc ca fiind articulații ale centurii membrului inferior (articulațiile oaselor coxale între ele și sacroiliace) și articulațiile membrului inferior liber (2, 11, 12, 18, 20). ARTICULAȚIILE OASELOR BAZINULUI Oasele pelvisului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
epicondilul lateral. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI (musculi antebrachii) Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: - primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, - palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; - planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; - planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; - planul al patrulea: pătratul pronator. Datorită faptului da mușchii din primele două planuri au originea comună, la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. Raporturi: - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung formează un șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și nervul median. Acțiunea: - flexor al mâinii pe antebraț; - slab flexor al antebrațului pe braț; - slab abductor al mâinii; pronator al mâinii când mâna este în extensie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și nervul median. Acțiunea: - flexor al mâinii pe antebraț; - slab flexor al antebrațului pe braț; - slab abductor al mâinii; pronator al mâinii când mâna este în extensie. Inervatia este dată de nervul median. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) (m. palmaris longus) în 20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor Mușchiul are raporturi cu: - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superficial al degetelor și nervul median. Acțiunea: - flexor al mâinii pe antebraț; - slab flexor al antebrațului pe braț; - slab abductor al mâinii; pronator al mâinii când mâna este în extensie. Inervatia este dată de nervul median. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) (m. palmaris longus) în 20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor Mușchiul are raporturi cu: - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibrele sunt încrucișate oblic pentru a forma partea cruciform\ a teci fibroase. La nivelul degetelor ll-IV tendoanele mușchilor flexori sunt învelite în tecile sinoviale digitale. Tecile sinoviale acoper\ tendoanele musculaturii degetelor pentru a facilita alunecarea Tecile sinoviale sunt pentru: - mușchiul palmar lung al carpului (vagina tendinis musculi flexoris longi); - mușchiului flexor radial al carpului (vagina synovialis m. flexoris carpi radialis); - teaca sinovial\ comun\ a mușchilor flexori (vagina synovialis communis mm. flexorum). Datorit\ modului de formare, policele și auricularul au teci digito-carpiene
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
său longitudinal și de deplasare a acestuia anteromedian; - secundar, este abductor al policelui. Inervația provine din nervul median. MUȘCHIUL OPOZANT AL POLICELUI (m. opponens pollicis) Originea este pe: - retinaculul flexorilor, - tuberculul trapezului. Inserția terminală este pe partea laterală a feței palmare a metacarpianul I. Acțiunea este de adducția metacarpianul I medial și anterior concomitent cu rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. Inervația: este din nervul median. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI (m. adductor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Acțiunea este de adducția metacarpianul I medial și anterior concomitent cu rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. Inervația: este din nervul median. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI (m. adductor pollicis) Origine: - fața palmară a oaselor din rândul I carpiancapul oblic, - baza și marginea palmară a bazei metacarpianului III - capul transvers. Inserția terminală: - osul sesamoid medial, - fața medială a bazei falangei proximale a policelui. Acțiunea este de adductor al policelui. Raporturi: - este acoperit de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. Inervația: este din nervul median. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI (m. adductor pollicis) Origine: - fața palmară a oaselor din rândul I carpiancapul oblic, - baza și marginea palmară a bazei metacarpianului III - capul transvers. Inserția terminală: - osul sesamoid medial, - fața medială a bazei falangei proximale a policelui. Acțiunea este de adductor al policelui. Raporturi: - este acoperit de ceilalți mușchi ai lojei tenare; - acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a policelui. Acțiunea este de adductor al policelui. Raporturi: - este acoperit de ceilalți mușchi ai lojei tenare; - acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și lombricalii. Inervația provine din nervul ulnar. MU {CHII EMINENȚEI HIPOTENARE MUȘCHIUL PALMAR SCURT (m. palmaris brevis) Originea este la nivelul feței profunde a dermului. Inserția terminală este pe aponevroza palmară. Acțiunea: este un mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. Inervația se realizează prin nervul ulnar. Figura 124. Musculatura regiunii palmare (modificat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și lombricalii. Inervația provine din nervul ulnar. MU {CHII EMINENȚEI HIPOTENARE MUȘCHIUL PALMAR SCURT (m. palmaris brevis) Originea este la nivelul feței profunde a dermului. Inserția terminală este pe aponevroza palmară. Acțiunea: este un mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. Inervația se realizează prin nervul ulnar. Figura 124. Musculatura regiunii palmare (modificat după Sinelnikov R.D -25) MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Origine: - pisiform, - tendonul mușchiului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHIUL PALMAR SCURT (m. palmaris brevis) Originea este la nivelul feței profunde a dermului. Inserția terminală este pe aponevroza palmară. Acțiunea: este un mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. Inervația se realizează prin nervul ulnar. Figura 124. Musculatura regiunii palmare (modificat după Sinelnikov R.D -25) MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC (m. abductor digiti minimi) Origine: - pisiform, - tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului. Inserția terminală este la baza falangei proximale a degetelui mic. Acțiunea este de abducția. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETULUI MIC (m. flexor digiti minimi brevis) Origine: - cârligul osului hamat, - retinaculul flexorilor. Inserția terminală este pe fa]a medială a bazei falangei proximale a degetelui V de la fiecare mână. Raporturi: este acoperit de mușchiul scurt palmar. Acțiunea este de flexie a articulațiilor peste care trece. Inervația provine din nervul ulnar. MU{CHIUL OPOZANTUL DEGETULUI MIC (m. opponeus digiti minimi) Originea este pe: - retinaculul mușchilor flexori, - cârligul osului hamat. Inserția terminală se af\ă pe marginea medială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este pe: - retinaculul mușchilor flexori, - cârligul osului hamat. Inserția terminală se af\ă pe marginea medială a metacarpianului V. Raporturi: este cel mai profund mușchi al regiunii. Acțiunea este de apropierea metacarpianului V de axul mâinii și-l duce ușor palmar. Inervația provine din nervul ulnar. MU {CHII LOJEI MIJLOCII A MÂINII MU {CHII LOMBRICALI (mm. lumbricales) Originea este la nivelul tendoanelor mușchiului flexor profund al degetelor. Inserția terminală: - fața laterală a articulației metacarpofalangiene de la ultimele patru degete, - pe tendonul extensorului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]