352 matches
-
invazie cutanată sau la planurile profunde, cu invazie osoasă, temperatura locală. Se observă deformarea regiunii, starea tegumentelor supraiacente, circulația venoasă, edemul, ulcerația. 3. Examenul pe segmente: - Examenul capului și gâtului Se examinează scalpul, craniul și fața; se examinează tegumentele, se palpează regiunile ganglionare în ordine descendentă: preauricular, occipital, spinal si jugulo- carotidian. Ochi: - se controlează acuitatea vizuală și se notează poziția și alinierea ochilor, eventuala ptoză palpebrală, simptome ce pot apare în tumorile bazei craniului. - se compară pupilele, se ia reflexul
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
caută punctele sinusale dureroase. Cavitate orală și faringe: - se inspectează cavitatea bucală, dinții, limba și orofaringele, reflexul de deglutiție, fonația (disfonie în neoplasmul laringian și vocea bitonală în paralizia de nerv recurent în tumorile mediastino-pulmonare). Gâtul: - se inspectează și se palpează ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se examinează mobilitatea laringelui și prezența cracmentului laringian normal; - se observă prezența disfoniei, vocii bitonale, stridorului laringian; - se
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
ganglionii cervicali, notându-se orice modificare. Nivelele ganglionilor limfatici cervicali utilizate sunt: - submandibular; - jugulo-carotidian superior; - jugulo-carotidian mijlociu; - jugulo-carotidian inferior; - triunghiul cervical posterior. - se examinează mobilitatea laringelui și prezența cracmentului laringian normal; - se observă prezența disfoniei, vocii bitonale, stridorului laringian; - se palpează mușchii cervicali posteriori, coloana și se apreciază mobilitatea coloanei cervicale. - Examinarea toracelui și a abdomenului Bolnavul fiind rămas în poziție șezândă, se trece la examinarea toracelui și a abdomenului; începând cu fața posterior se observă modificările coloanei vertebrale (scolioza, cifoza
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
musculară. Se trece apoi la examenul aparatului respirator: - forma toracelui; - amplitudinea excursiilor costale; - sonoritatea pulmonară la percuție; - transmiterea vibrațiilor vocale la palpare; - ascultația murmurului vezicular. În continuare, bolnavul este culcat pe spate, trecându-se la examinarea sistemului cardio- vascular: - se palpează vârful cordului; - se asculta inima la vârf, în focarul pulmonar și aortic, palpându- se simultan pulsul la artera radială; - se examinează pulsațiile aortei și pulsațiile venei jugulare. - Examenul abdomenului - se efectuează inspecția abdomenului, notându-se modificările cutanate, distensia, mișcările spontane
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
asculta inima la vârf, în focarul pulmonar și aortic, palpându- se simultan pulsul la artera radială; - se examinează pulsațiile aortei și pulsațiile venei jugulare. - Examenul abdomenului - se efectuează inspecția abdomenului, notându-se modificările cutanate, distensia, mișcările spontane: peristaltism, pulsații. - se palpează regiunile abdominale, căutându-se formațiuni tumorale sau mase ganglionare, puncte dureroase. - se caută marginea inferioară a ficatului, splina și se notează caracterele unei eventuale hepatomegalii (dureroasă, dură, cu marginea inferioară boselată, dimensiunile în centimetri). - se notează eventualele modificări ombilicale (hernii
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
semnul "valului", în cazul ascitei. - se diferențiază ascita de o formațiune chistică ovariană de dimensiuni mari, dezvoltată median. - se efectuează reflexele cutanate abdominale simetric și bilateral. - Examenul genital și rectal la bărbat: - se efectuează inspecția regiunii sacrate și perineale; - se palpează canalul anal, rectul și prostata, organele genitale externe și testiculele; - Examenul genital la femeie: - se efectuează sau se cere de către comisie: - examenul cu valvele - se recoltează frotiuri, se efectuează tușeu vaginal și rectal. - Examenul membrelor inferioare Toracele și abdomenul bolnavului
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
se cere de către comisie: - examenul cu valvele - se recoltează frotiuri, se efectuează tușeu vaginal și rectal. - Examenul membrelor inferioare Toracele și abdomenul bolnavului sunt acoperite. - se descoperă membrele inferioare și se cercetează comparativ, eventual edemul (se măsoară comparativ membrele). - se palpează pulsul la artera femurală și se cercetează regiunea ganglionară inghinală. - se examinează sistemul venos superficial, postura membrului, axul membrului. - se notează prezența varicelor, a circulației venoase colaterale prin compresiune, și a semnelor de tromboflebită. - se cercetează mobilitatea activă și pasivă
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
și se cercetează regiunea ganglionară inghinală. - se examinează sistemul venos superficial, postura membrului, axul membrului. - se notează prezența varicelor, a circulației venoase colaterale prin compresiune, și a semnelor de tromboflebită. - se cercetează mobilitatea activă și pasivă, deformările articulare. Se vor palpa masele musculare, notându-se prezența durerilor polineuropatice sau miopatice. - se cercetează sensibilitatea superficială și profundă, reflexele rotulian, achilean și cutanat plantar. Semnul Babinski indică leziuni ale tractului piramidal sau de neuron motor superior, în timp ce în leziunile neuronului motor medular apare
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
a se „sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul său cu un plan subiacent mai dur. După Allen și colaboratorii, intensitatea pulsațiilor arteriale se clasifică în cinci grade: - gradul 0 - pulsații absente; - gradul I - pulsații
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
mai sus (scanează imaginea omului cu poziția de puls). Tehnici de palpare a pulsului: 1. Palparea arterei femurale se face în regiunea triunghiului Scarpa, sub ligamentul inghinal, examinatorul fiind situat în partea dreaptă a pacientului aflat în decubit dorsal; se palpează cu vârfurile degetelor II-III-IV, aplicate de-a lungul axei longitudinale a membrului inferior. Absența pulsațiilor: obstrucția aortei abdominale, arterei iliace comune, arterei iliace externe; diminuarea pulsațiilor fiind secundară stenozelor de diferite grade ale acelorași segmente arteriale sau coarctației de aortă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
cu membrele inferioare întinse sau semiflectate, iar examinatorul își fixează ambele police sub rotulă, iar cu vârful ambelor mâini explorează fosa poplitee; b) mai rar folosită este poziția cu bolnavul în decubit ventral, iar examinatorul de partea arterei poplitee de palpat cu fața spre picioarele pacientului. Pentru artera poplitee dreaptă examinatorul utilizează mâna stângă pentru a flecta gamba dreaptă, iar cu policele mâinii drepte se explorează fosa poplitee. Pentru a palpa artera poplitee stângă medicul se află în partea stângă a
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în decubit ventral, iar examinatorul de partea arterei poplitee de palpat cu fața spre picioarele pacientului. Pentru artera poplitee dreaptă examinatorul utilizează mâna stângă pentru a flecta gamba dreaptă, iar cu policele mâinii drepte se explorează fosa poplitee. Pentru a palpa artera poplitee stângă medicul se află în partea stângă a pacientului, mâna dreaptă flectează gamba iar policele stâng explorează fosa poplitee stângă. Absența sau diminuarea pulsațiilor arterei poplitee denotă ocluzie sau respectiv stenoze ale arterei femurale superficiale, comune, arterelor micului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
a pacientului, mâna dreaptă flectează gamba iar policele stâng explorează fosa poplitee stângă. Absența sau diminuarea pulsațiilor arterei poplitee denotă ocluzie sau respectiv stenoze ale arterei femurale superficiale, comune, arterelor micului bazin sau aortei abdominale. 3. Artera tibială posterioară se palpează distal și posterior față de maleola internă. Pentru artera tibială posterioară dreaptă, medicul ține în mâna sa dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
posterioară se palpează distal și posterior față de maleola internă. Pentru artera tibială posterioară dreaptă, medicul ține în mâna sa dreaptă călcâiul drept al bolnavului, mâna stângă cuprinde glezna bolnavului cu policele pe fața externă, iar cu degetele I-IV se palpează artera tibială posterioară. La pacienții obezi sau la cei care prezintă edem de orice cauză al membrului inferior, palparea arterei tibiale posterioare este dificilă. Absența sau diminuarea pulsațiilor la nivelul arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
membrului inferior, palparea arterei tibiale posterioare este dificilă. Absența sau diminuarea pulsațiilor la nivelul arterei tibiale posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor gambei sau a segmentelor supraiacente. 4. Artera tibială anterioară, datorită situației anatomice speciale se palpează foarte rar, distal între tendoanele flexorilor piciorului. 5. Artera dorsală a piciorului (artera pedioasă) se palpează prin plasarea mâinii drepte a examinatorului sub călcâiul drept al bolnavului; policele mâinii stângi este plasat în regiunea plantară, iar cu vârful degetelor I-
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
posterioare este determinată de afectarea ocluzivă sau stenotică a arterelor gambei sau a segmentelor supraiacente. 4. Artera tibială anterioară, datorită situației anatomice speciale se palpează foarte rar, distal între tendoanele flexorilor piciorului. 5. Artera dorsală a piciorului (artera pedioasă) se palpează prin plasarea mâinii drepte a examinatorului sub călcâiul drept al bolnavului; policele mâinii stângi este plasat în regiunea plantară, iar cu vârful degetelor I-IV ale mâinii stângi se caută artera dorsală a piciorului. Uneori această tehnică este simplificată prin
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
obliterantă, trombangeită obliterantă, arteriopatie diabetică, arterite reumatismale etc.). Uneori, datorită dezvoltării în timp a numeroase colaterale, în ocluziile înalte aorto-ilio-femurale, pot fi prezente pulsații la nivelul arterei dorsale a piciorului („puls compensator” sau „disociație paradoxă”). 6. Artera brahială dreaptă se palpează de examinator astfel: mâna dreaptă ține mâna dreaptă a bolnavului, îndepărtând puțin antebrațul de corp; policele stâng este fixat pe capătul inferior al mușchiului deltoid al pacientului, iar cu degetele I-IV înconjoară fața posterioară a brațului pacientului palpând cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
se palpează de examinator astfel: mâna dreaptă ține mâna dreaptă a bolnavului, îndepărtând puțin antebrațul de corp; policele stâng este fixat pe capătul inferior al mușchiului deltoid al pacientului, iar cu degetele I-IV înconjoară fața posterioară a brațului pacientului palpând cu vârfurile degetelor, în șanțul bicipital medial traiectul arterei brahiale. 7. Artera ulnară se palpează deasupra articulațiilor radiocarpiene într-un mod similar cu artera brahială. 8. Artera radială se palpează la același nivel cu artera ulnară. Policele stâng al examinatorului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
de corp; policele stâng este fixat pe capătul inferior al mușchiului deltoid al pacientului, iar cu degetele I-IV înconjoară fața posterioară a brațului pacientului palpând cu vârfurile degetelor, în șanțul bicipital medial traiectul arterei brahiale. 7. Artera ulnară se palpează deasupra articulațiilor radiocarpiene într-un mod similar cu artera brahială. 8. Artera radială se palpează la același nivel cu artera ulnară. Policele stâng al examinatorului se fixează pe extremitatea distală a radiusului bolnavului, iar cu degetele II-IV înconjoară radiusul pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
cu degetele I-IV înconjoară fața posterioară a brațului pacientului palpând cu vârfurile degetelor, în șanțul bicipital medial traiectul arterei brahiale. 7. Artera ulnară se palpează deasupra articulațiilor radiocarpiene într-un mod similar cu artera brahială. 8. Artera radială se palpează la același nivel cu artera ulnară. Policele stâng al examinatorului se fixează pe extremitatea distală a radiusului bolnavului, iar cu degetele II-IV înconjoară radiusul pentru a palpa artera radială. Absența pulsului la arterele antebrațului denotă o ocluzie la nivelul arterei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
articulațiilor radiocarpiene într-un mod similar cu artera brahială. 8. Artera radială se palpează la același nivel cu artera ulnară. Policele stâng al examinatorului se fixează pe extremitatea distală a radiusului bolnavului, iar cu degetele II-IV înconjoară radiusul pentru a palpa artera radială. Absența pulsului la arterele antebrațului denotă o ocluzie la nivelul arterei humerale omolaterale deasupra bifurcației, iar lipsa pulsațiilor la doar una din artere, este întâlnită în: trombangeita obliterantă, arterite reumatismale, rickettsiene, boala Takayasu etc. 9. Aorta abdominală se
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
artera radială. Absența pulsului la arterele antebrațului denotă o ocluzie la nivelul arterei humerale omolaterale deasupra bifurcației, iar lipsa pulsațiilor la doar una din artere, este întâlnită în: trombangeita obliterantă, arterite reumatismale, rickettsiene, boala Takayasu etc. 9. Aorta abdominală se palpează cu bolnavul în decubit dorsal în expir și cu membrele inferioare flectate. Se aplică o presiune blândă cu vârful degetelor în treimea superioară a regiunii epigastrice, paraombilical stânga. Prin palpare se simt pulsațiile sistolice, un eventual tril sau se poate
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
presiune blândă cu vârful degetelor în treimea superioară a regiunii epigastrice, paraombilical stânga. Prin palpare se simt pulsațiile sistolice, un eventual tril sau se poate evidenția o dilatare anevrismală a aortei abdominale. 10. Artera carotidă dreaptă (fig. 21.7) se palpează cu vârfurile degetelor mâinii stângi ale examinatorului plasate în regiunea cefei, iar cu policele se palpează artera, care poate fi comprimată pe corpii vertebrelor cervicale. Lipsa pulsațiilor este întâlnită în sindromul de arc aortic, ocluzia carotidiană. Menționăm că o palpare
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
simt pulsațiile sistolice, un eventual tril sau se poate evidenția o dilatare anevrismală a aortei abdominale. 10. Artera carotidă dreaptă (fig. 21.7) se palpează cu vârfurile degetelor mâinii stângi ale examinatorului plasate în regiunea cefei, iar cu policele se palpează artera, care poate fi comprimată pe corpii vertebrelor cervicale. Lipsa pulsațiilor este întâlnită în sindromul de arc aortic, ocluzia carotidiană. Menționăm că o palpare brutală a arterei carotide poate provoca efecte nedorite prin declanșarea unui reflex Valsalva (bradicardii extreme, blocuri
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]