1,085 matches
-
urmează ruperii prin smulgere a vaselor de calibru mic. În acest mod se adună o serozitate formată din limfă și lichid interstițial, niciodată hemoragică. Colecția se constituie lent; determină o deformare modestă, iar lichidul nu se află în tensiune. La palpare se percepe fluctuența și se pune în evidență semnul valului. Revărsatul evoluează lent spre resorbție și este bine să se aștepte deoarece puncția evacuatore poate favoriza infecția, iar după evacuare lichidul se reface rapid. 12.2.6.4. Edemul dur
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
a anevrismului pot să apară dureri sub formă de claudicație intermitentă sau dureri nevrotice persistente, chinuitoare. Semnele obiective permit un diagnostic relativ ușor. La inspecție se constată prezența unei tumefacții pulsatile cu atât mai evidentă cu cât este mai superficială. Palparea atestă prezența unei formațiuni de consistență moale, parțial reductibilă care-și modifică volumul la fiecare sistolă, constituind semnul clinic cel mai caracteristic expansiunea. Uneori se constată tril. La ascultație se percepe un suflu sistolic aspru, localizat la nivelul comunicării cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
cu proteza auditivă, cu recepția globală a vorbirii și semnificația mișcării buzelor și feței interlocutorului și cu orice mijloc posibil de comunicare verbal, gestual, tactil. La deficienții de auz vorbirea se realizează printr-o asociere între modul verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
verbal motric (prin palpare laringeală) cu modelul labiovizual și conținutul semantic al mesajului ; în cazul protezării timpurii se adaugă și anumite semnale acustice în raport cu potențialul auditiv rezidual specific fiecărui copil. Așadar, la surzi, procesul autoreglării pronunției se realizează inițial prin palparea organelor fonatorii și intuirea vizuală a mișcării buzelor, cu aprecierea verbală sau gestuală a învățătorului / profesorului . Demutizarea este o activitate complexă de înlăturare a mutității care vizează însușirea articulației și a celor trei laturi ale limbajuli: fonetică , lexicală și gramaticală
?nv??area limbajului ?i comunic?rii ?n condi?iile deficien?ei de auz by Bujdei Ileana [Corola-publishinghouse/Science/83954_a_85279]
-
corp care au nevoie de a fi reechilibrate. Se aduce astfel o îmbunătățire rapidă unor stări de disconfort sau unor blocaje, obținându-se o stare generală de bine. E bine să se maseze pe rând tălpile, căutând punctele dureroase la palpare, care indică tulburări funcționale. Se stimulează punctele reflexe, utilizând vârful degetului mare de la o mână, cu care se face o presare ușoară, urmată de o mișcare de rotație și de o vibrație fină, cu cealaltă mână ținând piciorul. Masajul, dacă
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
de dotarea secției respective. Este reprezentat de un sumar de manevre standardizate, care au rolul de a decela afecțiunile trecute și prezente ale unui bolnav în scopul formulării unui diagnostic, prognostic și schemă terapeutică; se realizează prin: anamneză (interogatoriul), inspecție, palpare, percuție și ascultație. Dezvoltarea tehnicii medicale exercită o presiune crescândă asupra examinării clinice (tinzând să excludă diverse etape, manevre); totuși, examenul clinic rămâne la baza evaluării oricărui bolnav. Concretizarea examenului clinic general este foaia de observație. Aceasta reprezintă un act
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
de debut), evoluția semiologiei, prezentările la medic, explorările paraclinice efectuate, tratamentele și rezultatele lor, eventualele acutizări și complicații etc. 4.1.2. EXAMENUL CLINIC Examenul clinic obiectiv se va realiza cu bolnavul în clino-, ortostatism și în mers, prin inspecție, palpare, percuție și ascultație; se poate efectua pe aparate și sisteme sau pe segmente ale corpului. 4.1.2.1. Examenul pe aparate și sisteme a. Starea generală, poate fi: gravă, mediocră sau bună; vom analiza aspectul bolnavului, (de ex.: un
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
explorează prin efectuarea pliului cutanat pe fața antero-laterală a abdomenului și toracelui (normal cca. 2 cm). Prezența adenopatiilor (lanțuri ganglionare superficiale) trebuie semnalată; se va nota: numărul, localizarea, consistența, mobilitatea ganglionilor și dacă sunt sau nu dureroși spontan sau la palpare. Interesează de asemenea momentul apariției și dezvoltarea lor (rapid sau lent). Obișnuit se examinează ganglionii occipitali, submandibulari, mentonieri, latero cervicali, supraclaviculari, axilari, epitrohleeni, inghinali. O adenopatie cu dezvoltare rapidă, unilateral latero-cervical, de mari dimensiuni, nedureroasă, se întâlnește în boala Hodgkin
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
carenă”, mătănii costale etc.), forma toracelui (torace globulos, cu diametrul antero-posterior mărit si spațiile intercostale lărgite, emfizem pulmonar, BPOC), deformații (cifoză, scolioză etc.); se va aprecia amplitudinea mișcărilor respiratorii, participarea mușchilor respiratorii accesori, tiraj, cornaj, tipul dispneei (inspirator, expirator, mixt). Palparea va evidenția frecvența respirațiilor, expansiunea bazei toracelui, transmiterea vibrațiilor vocale (se cere bolnavului să rostească „33”). La percuție (directă sau indirectă) se decelează: sonoritate pulmonară normală, timpanism (pneumotorax), submatitate sau matitate (pneumonie, pleurezie, hemotorace etc.). Ascultația va preciza prezența ralurilor
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
dispneea de efort, dispneea nocturnă, ortopneea, toate sugerând o insuficiență a cordului stâng. Inspecția va decela culoarea tegumentelor și mucoaselor (cianoza, paliditatea etc.), temperatura extremităților, sistemul venos (varice membre inferioare, turgescența jugularelor), prezența semnului Harzer (insuficiență ventriculară dreaptă), edeme, ateroscleroza. Palparea va constata bătaia vârfului cordului șocul apexian (normal spațiul V intercostal stâng pe linia medio claviculară), pulsul periferic (aritmii, fibrilație atrială), freamăt sistolic (stenoză aortică), etc. Pulsul la pedioasă și tibiala posterioară poate fi redus ca amplitudine sau absent în
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
abdomenului i se va preciza: participarea la mișcările respiratorii (absentă în sindromul peritonitic cu contractură musculară sau în ocluzii când abdomenul este extrem de destins), prezența cicatricelor (traumatice sau postoperatorii), eventualele echimoze, peteșii, prezența tuburilor de dren, a pansamentelor sau plăgilor. Palparea poate fi superficială (decelează hiperestezia cutanată din sindromul peritonitic) sau profundă (pentru evidențierea limitelor ficatului, splinei,uterului sau a formațiunilor tumorale). De asemenea, în stenozele pilorice/ duodenale poate fi prezent capotajul à jeun. Nu trebuie uitată explorarea zonelor „slabe” abdominale
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
antecedentelor de disurie, polakiurie, colici reno-uretrale. Nicturia, în a doua jumătate a nopții, la bărbații peste 60-65 de ani, este sugestivă pentru adenomul de prostată; inspecția regiunii lombare poate detecta prezența unor cicatrici (lombotomie) sau o deformare (tumoră renală). La palpare se vor aprecia zonele și punctele ureterale dureroase, precum și eventuala ptoză renală sau formațiune tumorală în loja renală. Manevra Giordano durere la percuția lombelor poate evidenția o suferință acută renoureterală. Se va nota aspectul urinii, diureza, micțiunile, precum și conformația organelor
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
mobilitate, sensibilitate); examenul toracelui: aparat respirator, ascultația cordului, explorarea glandei mamare, căutarea adenopatiei axilare, supraclaviculare, percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
percuția coloanei vertebrale; examenul lombelor: aparatul urogenital (percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal. c. în ortostatism se explorează: echilibrul (proba Romberg); mersul; prezența varicelor membrelor inferioare (cu probele
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
percuție, puncte ureterale dureroase), examinarea coloanei vertebrale lombare etc. b. în clinostatism se efectuează: examenul toracelui: aparat cardio-vascular (palpare, percuție, ascultație cord și vase periferice); examenul abdomenului: aparat digestiv, examinarea punctelor slabe abdominale, palparea adenopatiilor inghinale etc.; explorarea regiunii lombare: palparea lojelor renale, puncte ureterale; examenul membrelor: mobilitate pasivă, activă, reflexe osteo-tendenoase, pulsul arterial (bilateral); tușeul rectal; examenul vaginal. c. în ortostatism se explorează: echilibrul (proba Romberg); mersul; prezența varicelor membrelor inferioare (cu probele clinice: Perthes, Trendelenburg etc.); regiunile herniare. 4
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
mersul; prezența varicelor membrelor inferioare (cu probele clinice: Perthes, Trendelenburg etc.); regiunile herniare. 4.1.2.3. Examenul local Este deosebit de important și se axează pe aparatul/sistemul/regiunea cu afecțiune chirurgicală. Se efectuează prin anamneză (precizarea datelor subiective), inspecție, palpare, percuție și ascultație. 4.1.3. EXPLORARI PARACLINICE Sunt extrem de numeroase și sunt limitate numai de tehnologie și costuri. Putem să le clasificăm în: explorări biologice: sânge și urină; explorări imagistice și funcționale. Atât cele biologice cât și imagistice și
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
țesuturilor moi și este determinată de acumularea de lichide în interstițiu. Căldura locală rezultă din hiperemie și poate fi întâlnită și în cazurile în care roșeața lipsește. Durerea este semnul constant al infecției. Odată cu durerea apare și sensibilitatea pielii la palpare, care este maximă în zona afectată. Functio laesa (perturbarea funcției) este un alt semn de infecție, produsă prin imobilizarea reflexă sau voluntară (antalgică). Pacientul tinde să imobilizeze partea dureroasă în cea mai confortabilă poziție. De exemplu, un tendon infectat este
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
în formele cele mai agresive, infiltra întreaga sau cea mai mare parte a submucoasei gastrice, producând linita plastică. Prin limfaticele intramurale pot fi infiltrate esofagul și duodenul, inițial prin canalele submucoase și apoi prin cele subseroase. Trebuie apreciate intraoperator, prin palpare, limitele infiltrației tumorale în peretele gastric. S-a considerat că tipul difuz de cancer gastric ar necesita o rezecție mai largă decât tipul intestinal, până la o gastrectomie totală principiu. Totuși, prin examinarea marginilor rezecției, se acceptă că pentru ambele tipuri
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
imagisticăă și care adesea modifică încadrarea stadiului clinic al bolii și astfel decizia tratamentului individual al pacientului. Laparoscopia oferă adesea argumentele protecției chirurgicale la unii pacienți. Există două mari limite ale laparoscopiei: inspecția redusă la aspectul suprafeței organului și imposibilitatea palpării structurilor, ceea ce face ca interpretarea să fie mai dificilă. Laparoscopia permite și aplicarea perfuziei citotoxice în cavitatea peritoneală. Datorită evoluției naturale a bolii, riscul depistării implantării peritoneale (M1Ă în timpul laparoscopiei este de 25-37%, neremarcate la CT. Având în vedere că
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
depistarea eventualelor metastaze. 2. Secțiunea ligamentului gastrohepatic și moblizarea esofagului distal. Lobul stâng hepatic este mobilizat prin secțiunea ligamentului triunghiular și menținut la dreapta printr-un câmp abdominal umed. Se secționează apoi ligamentul gastrohepatic și peritoneul de pe pilierul drept. După palparea și pătrunderea prin hiatus se apreciază întinderea și mobilitatea tumorii. Se încercuiește esofagul cu o meșă sau lamă de dren și se tracționează cu blândețe pentru ridicarea spre dreapta a joncțiunii esofago gastrice. 3. Mobilizarea duodenului și piloromiotomia. Mobilizarea duodenului
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
se caracterizează prin cianoză, puls mic și tahicardic, tahipnee superficială, jugulare turgescente, scăderea tensiunii arteriale, creșterea presiunii venoase, mărirea matității cardiace, asurzirea zgomotelor inimii; hemoperitoneul se manifestă clinic prin dureri abdominale difuze, distensie abdominală moderată, însoțită de sensibilitate dureroasă la palpare și uneori apărare musculară, sensibilitatea fundului de sac Douglas, matitate deplasabilă pe flancuri; în hemartroză apar: durere, impotență funcțională, articulație globuloasă, roșeață. În diagnosticul acestor hemoragii interne, un rol important este ocupat de examenele imagistice: radiografia, echografia, computer-tomografia, rezonanța magnetică
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
necroze profunde. Gradul III: tegumente grialbastrui, edem, durere sau parestezii, prurit, amorțeli, flictene care pot să se transforme în zone de necroză, pot apare gangrene ale pielii într-un interval de câteva zile. Gradul IV: tegumente alb ceroase, dure la palpare, cianoză intensă după încălzire. Tegumentele sunt înghețate, fără semne circulatorii iar sensibilitatea este absentă; în câteva ore se instalează gangrena. 16.4. FORME CLINICE Tulburări vasomotorii ale regiunilor expuse la frig, prin deficiențe de adaptare la temperaturi scăzute, apar în
Capitolul 16: DEGERĂTURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1224]
-
suspiciunea unui hematom intracranian, situație ce impune diagnostic imagistic de urgență și tratament neurochirurgical. Examenul extremității cefalice va trebui completat cu examenul leziunilor bucomaxilofaciale, unele leziuni putând antrena obstrucții ale CARS. b. Examenul coloanei cervicale: Aprecierea clinică, se face prin palpare, căutarea redorii sau a mobilităților anormale fiind contraindicată. Radiografiile efectuate vor trebui să evidențieze vertebrele C-II și C-VI care sunt cel mai frecvent interesate în leziunile prin decelerație. Leziunea medulară poate fi suspicionată la un pacient inconștient, comatos
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
unui fagure, dedesubtul căruia se formează un proces flegmonos masiv, destul de întins. Apare mai frecvent la diabetici, vârstnici, tarați (fig. 6.1). Simptomatologie. La început, carbunculul apare ca o tumefacție mică, roșie-violacee, de consistență fermă, foarte dureroasă spontan și la palpare, care crește progresiv în volum, devenind apoi fluctuentă. După 3-4 zile, tumefacția fistulizează prin mai multe orificii, cu eliminarea unor dopuri necrotice. Semnele generale se manifestă prin febră, frison, anorexie. La diabetici, furunculul antracoid are un prognostic grav, datorită caracterului
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
perioada de debut, predomină semnele generale: febra ridicată (39 40°C), frisoane, alterarea stării generale, insomnii, vărsături. Examenul local, constată o tumefacție difuză și dureroasă, la început în jurul porții de intrare a germenilor, un edem difuz dureros spontan și la palpare, cu piele întinsă, lucioasă, sub tensiune, cu numeroase placarde livide, verzui. Epidermul este uneori decolat de o secreție sero-sanguinolentă. Între ziua a 3-a și a 8-a fenomenele locale scad în intensitate, conturându-se fluctuența. În cazurile netratate, se
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]