628 matches
-
acești ani „obsedantul deceniu“, pentru că au marcat marea cotitură făcută de istorie, momentul asfințitului, când trecutul nu dispăruse încă de tot la orizont, când oamenii, locurile, atmosfera lumii românești, așa cum o cunoscusem până când regimul comunist a pus mâna pe putere, palpitau încă sub violența evenimentelor destinate să transforme trecutul într-un morman de ruine. Iată de ce această experiență rămâne neștearsă în memoria celor care au trăit-o. Anii ’50 au contribuit în mod decisiv la faptul că am devenit emigranți, apoi
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
interviuri publică în „Cronica”, „Convorbiri literare”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Argeș”, „Pagini bucovinene”, „Literatura și arta” ș.a. Ceea ce individualizează, de la bun început, lirica lui T. este o necontenită „foame de forme”. Dorind a capta, în toate datele ei, „viața care palpită”, încercând o raționalizare a ei în „gramatica străzii” (a orașului, a țării, a lumii întregi), poetul este în permanență dublat de un reporter deloc blazat, ba chiar frenetic și, de multe ori, patetic. Versul său, mereu la persoana întâi, are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290148_a_291477]
-
Imobil arde focul/ Cel invincibil// Singura mișcare/ Sunt marile păsări/ Născute din alb orbitor/ Și din multă grație.../ Extaz înflorit/ Din supremă lumină” (Soarele). Ca la Lucian Blaga, văzduhul se populează de păsări și de zboruri diafane, de îngeri care palpită în eter, de luceferi hieratici, sub un cer tainic, scăldat de iubire. Erosul, dominant în poemele de-acum, se înfățișează sub varii motive incantatorii, într-un metaforism concentrat până la esență. Solaritatea registrului liric, neexcluzând dialogul cu nocturnul, este tulburată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288499_a_289828]
-
formei, P. este un îndemânatec meșteșugar al versului cizelat cu migală, ca în lirica parnasiană din care și-a făcut un model. Dincolo de trufașa profesiune de credință („Pe vecinicia prinsă într-un vers,/ Trufaș am pus sigiliul meu de aur”), palpită în stanțele din volumul Sigilii de aur (1916) un „cald fior”, tremură o „lacrimă”, tresaltă porniri de „voluptate”. Iubirea îi inspiră trubadurului reverii de „cioplitor de stele”, îi dăruiește „fiorul unei clipe” de vrajă în plimbările sub „clar de lună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
prezent e aproape ora 9. E 9 fără 10 minute. Vântul bate cu furie în horn și sfidează cu trufie focul din sobă. La mine în cameră e o căldură plăcută, numai că nu e la fel cu căldura ce palpită din noi atunci când ne găseam unul în brațele celuilalt. Lucru curios, am început să scriu pe hârtie cum n-am scris niciodată. Am început pe pagina pe care ar fi trebuit să termin, întocmai ca și dragostea noastră care în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mândria Și conștiința trează luminând Partidul, Ceaușescu, România E tot ce-avem mai scump pe-acest pământ.“ („Partidul, Ceaușescu, România“, Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Partidul meu, lumina lui zenită Cuprinsu-mi-te-au ca în cerc de foc Drept care n tine țara mea palpită Un sânge cu luceafăr la mijloc.“ („Cântând în august“, Familia, august 1975) „Este meritul acestor ani de renaștere națională și socială, al tovarășului Nicolae Ceaușescu în primul rând, că, încă începând cu procesul formării poporului român (și chiar, mai departe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ochii și se lăsă să alunece. Sleiți și goi, rămaseră mult timp îmbrățișați pe pardoseală. Ahile se ridică cel dintâi, șchiopătând, piciorul continua să-l doară: "Știam eu că sunt vulnerabil la călcâi!" Sprâncenele Margaretei, împreunate deasupra nasului, începură să palpite ca o pasăre prinsă de furtună. Urlă: "Dar eu nu știam asta? Eu, nu?" Acesta a fost începutul unui lung calvar. Margareta descoperi cu spaimă că iubea concomitent doi bărbați și că dragostea pentru Ahile îi făcea cu atât mai
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
imaginezi orice. Nu costă nimic. După excursia revelatoare prin zona veche, privim cu alți ochi - mai îmblânziți, mai receptivi - și restul orașului. Piața Charles de Gaulle și Piața Operei, din centru, alcătuiesc, în paralelismul lor complice, cotiledoanele unei placente urbane, palpitând de o viață intensă, nucleul de unde țâșnesc mai multe străzi în toate direcțiile. De acum încolo și stilul minimalist, „industrial” al unor clădiri din rue de Paris - strada hotelului nostru - nu-mi pare lipsit de o anume frumusețe specifică, austeră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ideea că moartea îi dăduse târcoale mă bloca, pur și simplu: nu îmi pot imagina moartea cuiva din jurul meu. Mintea mea e plină de viață, gândurile mele colcăie de viață, de idei vii, până și obiectele din jurul meu au viață, palpită, trăiesc. Bățul de chibrit are viața lui, și dacă se stinge prea repede, în mod necugetat, îl reaprind eu, ca să-i mai dau o șansă să ardă până la capăt, să-și îndeplinească menirea. Viața e un băț de chibrit care
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Mișcările bilelor care se târau pe pământul pivniței, ca și sunetele ascuțite, ca niște chițcăieli îndepărtate, îl speriaseră instantaneu. Pe măsură ce armata de cocoloașe se apropia, începuse să înțeleagă. Era un grai cunoscut și atât de cald, încât își simțea inima palpitând și creierul invadat de amintiri imposibil de legat într-o poveste. Și imediat știuse că sunt glole. Îi înconjuraseră capul și îi povesteau tot felul de lucruri că abia a răsărit luna, că la nici trei metri sub el trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
măriți cu mine și plecăm în Olanda. Și ce să facem acolo? Vedem noi: învârtim afaceri, mai ne plimbăm, mai facem copii. Discuția aceasta o emoționase și se fâstâcise pe neașteptate. Topul ei negru, pe care scria cu auriu Firenze, palpita în ritmul inimii. Pentru ea a fost o propunere serioasă și definitivă. Vara lui 2000 și-a petrecut-o cu Cristi, nici măcar în Italia n-a mai plecat și nici ai ei n-au putut să vină. Mergeau împreună peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și asigurându-l că accidentul fusese minor, dar dureros și că spera să se întoarcă în Singapore curând. Telefonul sună din nou. Era Douglas Lomax. —Ești în stare să treci pe la mine la birou? întrebă el. Darcey își simți inima palpitând. Să fii chemat de directorul general era întotdeauna o experiență grea pentru nervii ei, deși știa că se descurcase bine și că nu avea nimic să-i reproșeze. Cinci minute mai târziu se afla în fața lui în birou. N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
spre geam. Ți se va părea că dacă Șaman 151 nu-l deschizi, te sufoci, vei da perdeaua la o parte și vei respira aerul nopții, iar lumina lunii va năvĂli În cameră, Îmbrăcând În argint corpul gol care a palpitat alături de tine În pat până adineaori, când l-a furat somnul. Vei simți că trebuie să ieși afară, să te urci În mașină și să gonești În necunoscut. SĂ parcurgi sute de kilometri și să te oprești doar undeva sus
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
defilat un fel de nălucă de abur care a rămas suspendată În fața ochilor mei până am clipit. Era ca o țesătură foarte delicată de abur, rotund, cu niște imprefecțiuni, găuri, adâncituri și excrescențe, unele mai luminoase, altele mai Întunecate, care palpita În jurul unei lumini. Pentru o secundă, mi-a fost dat să-mi văd forma sufle- tului. În același moment năluca s-a tradus instantaneu În limbaj senzorial, arătându-mi-se pe dinăuntru și pe dinafară În același timp. m-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
spre hotel, În grup, gândindu-mă la aceste lucruri, mai dezorientată ca oricând, când ivan mă prinse deodată de braț : — Hai să stăm de vorbă. rusul avea aspectul unui mic șobolan, din cauza staturii mici și a ochilor curioși și scormonitori, palpitând de un foc rece, albastru. Semăna mai degrabă cu un spiriduș sau cu un elf, poate și din cauza urechilor clăpĂuge. mă așteptam din clipă În clipă să scoată o butelcuță de vodcă din care să se alimen- teze, În stilul
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
că știi că urmările deciziei tale sunt irevocabile. De ce? — Răul renume pe care-l vei căpăta pentru a te fi Întors Împotriva unui senior din partea căruia ai primit atâtea favoruri nu va pieri generații Întregi. Murashige tăcu. Venele care-i palpitau la tâmple arătau că era cuprins de emoție, dar nu avea elocvența necesară pentru a-l contrazice. — Sake-ul e gata, anunță un vasal. Părând ușurat, Murashige se ridică: — Kanbei, poftește Înăuntru. Dincolo de toate, nu ne-am mai văzut de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
diplomă; dor; dorință; dovleac; dragoste; dubii; Dumnezeu; eveniment; evlavie; fachel; faclă; fitil; frige; frumoasă; groasă; iluminare; incendiu; indiferență; istoric; înmormîntare; jertfă; lampă; lume; luminat; luminoasă; meditare; meditație; melancolie; miros plăcut; mirositoare; mîndrie; moment; nădejde; necaz; noapte, lumină, mort; noapte; nuntă; palpitînd; pană de curent; parfum; parfumată; pat de moarte; portocaliu; preot; priveghi; promite; repulsie; seu; sicriu; simbol; slab; solemnitate; stinge; suferință; teamă; topire; topit; vechi; viață; a vieții (1); 774/126/49/77/0 lună: noapte(115); plină(94); soare(62
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
arta: "Obiectul artei și al teoriei lui despre artă este (...Ă nuditatea psihologică, cultivată până la voința de anulare a stilului. El scrie cum ar sfâșia bluza de pe un sân tânăr, ca să divulge de sub vestmântul istoric nudul etern; (...Ă scrisul lui palpită ca gușa unei șopârle speriate." Scriind despre proza lui Mateiu I. Caragiale, Vladimir Streinu observă ritos: "Prin niciuna din liniile literaturii sale, Mateiu Caragiale nu se dovedește fiul lui I. L. Caragiale." Propoziție discutabilă, ca orice judecată estetică, ceea ce nu ne
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
apt să se ridice adesea la sinteze istorico-literare de referință. Fie că scrie despre Eminescu sau despre cel mai proaspăt Sorescu, despre Sadoveanu sau D.R.Popescu, Vladimir Streinu se plasează cu eleganță și firesc înlăuntrul esteticului, în nucleul vibrant și palpitând al operelor literare, descifrându-le structura intimă, reliefându-le frumusețile expresive, plasându-le cu rigurozitate în contextul istorico-literar cuvenit, în serii axiologice. Examenul critic se organizează în funcție de notele originale ale creațiilor comentate, subliniindu-li-se unicitatea și valoarea. La fel
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
pe jumătate, și-l înfipse alături, cu o mai îndîrjită furie". Într-un act încărcat de valențe falice, Pașchevici își continuă penetrarea metalică: Își lăsă toată greutatea pe drug, urlând, strângând pleoapele. Simțea cum fierul pătrunde în carne și cum palpită drugul despicând. [...] Mai adânc, mai departe, până în inima ei, până în miezul vieții ei vrăjite!...". După ce Egor ucide strigoiul, focul se intensifică. Doina Ruști afirmă sec: "Imaginea sugerează starea hipnotică în care intră personajul copleșit de o dureroasă deznădejde și apoi
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
floricelele de stil", după spusă lui Miron Radu Paraschivescu 89), ci expresia unui preaplin de sentimente, de emoții și meditații iscate în mijlocul experiențelor reale de viață, asumate de artist în spiritul pasiunilor și aspirațiilor Omului. Dacă "în măruntaiele" poetului nu palpita "legea de fier și de foc" a artei, cum scrie autorul Declarației patetice, daca nu vuiește în el nici un torent de trăiri, de impresii și de idei, cuvintele singure "nu pot face să izvorască apă din piatră"90, în ciuda recunoscutului
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
așa cum este: voios, ahtiat de prietenie, doritor să vadă mulțumirea altuia, incapabil de a se bucura de unul singur...Straturile mai adânci ale nuvelei lui Brătescu-Voinești ne dezvăluie străfundurile unui loc de o mare limpezime, ca și balada Mioriței, unde palpită aceeași putere de transfigurare..."3. Cu superlative îi gratulează Steinhardt și pe Eminescu și opera sa, pe Blaga de asemenea. Și în creațiile acestora intuiește particularități ale "specificului național", ale sufletului românesc, pe care-l iubește și din care se
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
unanimă, în cimitirul mediocru al inutilului. Rămâne esența spiritualizată. Acesta e Th. Pallady, în florile sale imateriale, în femeile sale care nu plac tuturor (fiindcă din femeile goale ale lui Pallady s-a topit orice notă de sensualism: nu mai palpită rozul cald și impudic al cărnii: s-a prefăcut în flăcăruia spectrală de dincolo de viața materială) în peisagiile diafan-catifelate, în naturile sale moarte, strofe din Baudelaire. Esența spiritualizată. Th. Pallady nu este numai pictorul nostru cel mai rafinat, dar unul
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
să nu-l mai pomenească pe Whitman. Amicul său candid nu pare să priceapă manevra. Oricum, asta nu compromite discuția lor. Vorbesc despre Mallarmé și poezia pură, Valéry, ŤCimitirul marinť, Ce toit tranquille ou marchent les colombes / entre les pins palpite, entre les tombes. Coboară în timp, până la Maurice Scčve, Louise Labbé ( ,Agrippa d'Aubigné e prea marțial"). Un octombrie senin se prelungește nespus. Diminețile palide și prealuminoase predispun la mărturisiri. Nu vor ieși din sufletul prematur împietrit al lui Vladimir
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
mereu întreg. Mai mult, cu fiecare ieșire la rampă, sufletul lui sporește, iar setea spiritului este mai puternică. O sete potolită cu măsură, căci, nu-i așa, doar sorbind încet, își stinge setea cel însetoșat. Poate că firescul este ceea ce palpită cel mai puternic la Valentin Gheorghiu: tușeul prin care mâinile îmbracă tastele pianului aidoma unor mânuși; frazarea țâșnită parcă din raporturile frecvențiale și funcționale ale celei mai severe fenomenologii sonore; compozițiile ivite din elanul spontan, ca un punct de sprijin
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]