KorAP: Find »[drukola/base=pantă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...309 >

7,718 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

cu un creion. Capătul conductei trebuie tras înapoi din fiting aproximativ 3 mm pentru fiecare metru de conductă întinsă de la ultima îmbinare până la noua îmbinare, dar nu mai mult de 10 mm. Montarea țevilor și fitingurilor se realizează numai în conformitate cu panta și direcția prescrisă în proiect. În tabelul 2.27 se prezintă înălțimea maximă de pozare a conductelor și fitingurilor în funcție de lungime, cazuri excepționale de montare conductelor și fitingurilor. Tăierea conductelor la lungimea care se dorește se poate realiza cu: ferăstrău

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
acesteia. În tabelul 2.28. se prezintă valorile orientative ale gradului de compactare pentru diferitele zone ale gropii de montaj. Compactarea cu utilaje de compactare grele se realizează numai pentru straturile aflate cu cel puțin un metru deasupra conductei. Când panta terenului este mare protecția împotriva alunecării patului de pozare și al conductei se poate asigura prin aplicarea unor dinți de beton. Distanțele dintre acești dinți de beton se vor aprecia funcție de 150 condițiile de teren și de prezența apelor freatice

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
conductei se poate asigura prin aplicarea unor dinți de beton. Distanțele dintre acești dinți de beton se vor aprecia funcție de 150 condițiile de teren și de prezența apelor freatice. (figura 2.67Ă Figura 2.67. Montarea țevilor pe teren cu pantă mare De exemplu: în cazul unui teren cu panta mai mare de 10% și prezența apei freatice deasupra zonei de conductă și dacă distanța dintre căminele de vizitare este mai mare de 80 m atunci este indicată realizarea dinților din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
beton. Distanțele dintre acești dinți de beton se vor aprecia funcție de 150 condițiile de teren și de prezența apelor freatice. (figura 2.67Ă Figura 2.67. Montarea țevilor pe teren cu pantă mare De exemplu: în cazul unui teren cu panta mai mare de 10% și prezența apei freatice deasupra zonei de conductă și dacă distanța dintre căminele de vizitare este mai mare de 80 m atunci este indicată realizarea dinților din beton din 50 în 50 m. Tuburi din RAU

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mică decât 3,5 m/s pentru conducte din beton, iar pentru conducte din alte materiale . Atunci când viteza efectivă vef are valori cuprinse între 0,5 și 0,7 m/s este necesar introducerea căminelor de spălare, în această situație panta colectorului trebuie mărită, refăcându-se calculul de dimensionare (în general pentru tronsoanele cu lungimi mariă, iar dacă viteza maximă vmax are valori mai mari decât viteza maximă admisibilă, este necesar introducerea căminelor de rupere de pantă, adică de data aceasta

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
spălare, în această situație panta colectorului trebuie mărită, refăcându-se calculul de dimensionare (în general pentru tronsoanele cu lungimi mariă, iar dacă viteza maximă vmax are valori mai mari decât viteza maximă admisibilă, este necesar introducerea căminelor de rupere de pantă, adică de data aceasta panta colectorului trebuie micșorată, redimensionându-se colectorul. 2.5.2. Verificarea dimensionării pe timp secetos Modul de calcul al verificării dimensionării pe timp secetos este identic cu cel de la punctul 2.5.1 cu o singură excepție

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
colectorului trebuie mărită, refăcându-se calculul de dimensionare (în general pentru tronsoanele cu lungimi mariă, iar dacă viteza maximă vmax are valori mai mari decât viteza maximă admisibilă, este necesar introducerea căminelor de rupere de pantă, adică de data aceasta panta colectorului trebuie micșorată, redimensionându-se colectorul. 2.5.2. Verificarea dimensionării pe timp secetos Modul de calcul al verificării dimensionării pe timp secetos este identic cu cel de la punctul 2.5.1 cu o singură excepție: raportul cu care se intră

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
88) Legendă: Qpl k - debit de ploaie (l/s); Quztot - debitul total uzat (l/s); w - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere geometric; x - coeficient adimensional ce caracterizează forma secțiunii din punct de vedere hidraulic; ick - panta colectoarelor (% sau ‰); Ħ - înălțimea necesară pentru transportul debitului (la secțiune plină) - valoare nestandardizată; Hstd - valoarea standardizată a înălțimii (ovoid, clopot) sau a diametrului (secțiune circulară) pentru conducte (Ħ = 110,2 mm à Hstd = 125 mm); R - raza hidraulică; bcoeficient de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
profilului se poate efectua un calcul tabelar (2.33). 2.7. Construcții accesorii pe rețeaua de canalizare publică Rețeaua de canalizare cuprinde o serie de construcții accesorii, cum ar fi: cămine de racord, cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, cămine de spălare, guri de scurgere amplasate la rigole. Aceste construcții accesorii au rolul de a asigura evacuarea fără dificultăți a apelor uzate, în condițiile unor debite variabile și ale regimului de curgere cu nivel liber. /9, 19, 30, 47

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
acestora, pentru curățirea și evacuarea depunerilor sau pentru controlul cantitativ și calitativ al apelor, având dimensiuni care să permită introducerea uneltelor și utilajelor specifice. Căminele de vizitare, după funcționare, pot fi: - de trecere: se folosesc la schimbarea diametrului, la schimbarea pantelor, la schimbarea direcției de curgere în plan orizontal la traseele drepte ale canalizărilor; - de intersecție: se amplasează la întâlnirea a maximum trei colectoare nevizitabile; la cele semivizitabile și vizitabile se prevăd cămine de racord; - de racord: se amplasează la racordarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
are dezavantajul că, la ploi mari, când apa de ploaie deversează peste peretele despărțitor dintre conducte, poate da naștere la un remuu în conducta de ape uzate, producând unele deranjamente în rețea. 2.7.1.2. Căminele de rupere de pantă Sunt construcții anexe care permit disiparea energiei apei, astfel încât viteza în conductă să nu depășească valorile maxime admise, corespunzătoare materialului din care este executată conducta. Aceste cămine realizează coborârea nivelului canalizării exterioare cu o cotă h variabilă în funcție de cota radierului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
nivelului canalizării exterioare cu o cotă h variabilă în funcție de cota radierului canalizării din aval, cotele terenului 178 etc. În interiorul căminului se montează elemente pentru intensificarea disipării energiei apei uzate. În figura 2.91. este prezentat un cămin de rupere de pantă pentru conductă cu diametrul până la 500 mm și diferențe de nivel, între intrare și ieșire, sub 1,5 m. Construcția constă dintr-un cămin asemănător căminelor de vizitare, în fața căruia se plasează o conductă verticală din oțel, fontă sau alt

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sub 300 mm, diametrul tubului vertical trebuie să fie de cel puțin 150 mm; pentru conducte cu diametre mai mari, se vor alege diametre de cel puțin 200 mm. În figura 2.92. este prezentat un cămin de rupere de pantă cu disipare de energie. Pentru conducte cu diametre mai mari de 500 mm și diferențe de nivel sub 2,0 m se construiesc camere de rupere de pantă de tipul celui din figura 2.93. Profilul și dimensiunile acestor construcții

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mm. În figura 2.92. este prezentat un cămin de rupere de pantă cu disipare de energie. Pentru conducte cu diametre mai mari de 500 mm și diferențe de nivel sub 2,0 m se construiesc camere de rupere de pantă de tipul celui din figura 2.93. Profilul și dimensiunile acestor construcții sunt în funcție de înălțimea de cădere și diametrul conductei din amonte și din aval. Conducerea apei din amonte spre aval se face printr-un jgheab cu secțiune parabolică. Pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
minimă a radierului este de 20 cm, pentru căderi de 75 cm; peste această valoare, grosimea radierului este de cel puțin 25 cm. Capacul de acces se așează deasupra punctului cel mai coborât al jgheabului. Aceste cămine de rupere de pantă sunt numite rapiduri (fără disipator de energie). Pentru conducte cu diametre mari sunt folosite camere de rupere de pantă, ca cea din figura 2.94, cu saltea de apă. Pentru a nu stânjeni activitatea muncitorilor din exploatare, în fața zonei de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cel puțin 25 cm. Capacul de acces se așează deasupra punctului cel mai coborât al jgheabului. Aceste cămine de rupere de pantă sunt numite rapiduri (fără disipator de energie). Pentru conducte cu diametre mari sunt folosite camere de rupere de pantă, ca cea din figura 2.94, cu saltea de apă. Pentru a nu stânjeni activitatea muncitorilor din exploatare, în fața zonei de cădere a apei se construiește un paravan. Pentru diferențe de nivel mari, peste 5m, se execută cămine de rupere

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cea din figura 2.94, cu saltea de apă. Pentru a nu stânjeni activitatea muncitorilor din exploatare, în fața zonei de cădere a apei se construiește un paravan. Pentru diferențe de nivel mari, peste 5m, se execută cămine de rupere de pantă cu trepte multiple (figura 2.95), sau de tipul celor utilizate la canalizările localităților unde nivelul de cădere este de 16-18 m (fig.2.96). 1 - beton; 2 - plăci (calupuri de granit) Căminele de rupere de pantă se mai prevăd

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de rupere de pantă cu trepte multiple (figura 2.95), sau de tipul celor utilizate la canalizările localităților unde nivelul de cădere este de 16-18 m (fig.2.96). 1 - beton; 2 - plăci (calupuri de granit) Căminele de rupere de pantă se mai prevăd și în cazul când se urmărește ocolirea unui obstacol suprateran sau subteran. din punct de vedere constructiv. Amplasarea căminelor de rupere de pantă se face cu un tronson înainte de vărsarea în colector și la limita adâncimii minime

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
fig.2.96). 1 - beton; 2 - plăci (calupuri de granit) Căminele de rupere de pantă se mai prevăd și în cazul când se urmărește ocolirea unui obstacol suprateran sau subteran. din punct de vedere constructiv. Amplasarea căminelor de rupere de pantă se face cu un tronson înainte de vărsarea în colector și la limita adâncimii minime de pozare a conductei. 2.7.1.3. Căminele de spălare Căminele de spălare (figura 2.97) sunt necesare pe porțiunile din amonte ale rețelei de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
colector și la limita adâncimii minime de pozare a conductei. 2.7.1.3. Căminele de spălare Căminele de spălare (figura 2.97) sunt necesare pe porțiunile din amonte ale rețelei de canalizare unde fie din cauza debitului mic, fie din cauza pantei reduse viteza minimă nu poate fi asigurată. Ca urmare în conductă au loc depuneri care în timp duc la înfundarea ei și se impune deci spălarea artificială la anumite intervale de timp. Din punct de vedere constructiv căminele de spălare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prevăzut cu fante longitudinale. În interiorul unor platforme industriale și pe căile mai puțin circulate, apele meteorice sunt canalizate prin rigole acoperite cu plăci perforate din beton. În tabelul 2.34. sunt arătate distanțele între gurile de scurgere, care depind de panta longitudinală a străzii. Pentru a se reduce cât mai mult numărul gurilor de scurgere, se recomandă ca acestea să fie instalate la încrucișarea străzilor, în așa fel încât să deservească rigolele de pe ambele străzi; trebuie, însă, amplasate în afara benzilor pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la colector, dacă se îndeplinește cel puțin una din condițiile:are înălțimea mai mare de 1,5 m; - viteza de scurgere pe racord la debitul de calcul este mai mare de 1,5 m/s. - prin intermediul unui cămin de vizitare; panta racordului va trebui să realizeze vitezele de 0,7 ... 5 m/s. Pentru racorduri cu Dn 150 panta minimă se determină în funcție de debitele de calcul, astfel încât viteza minimă să fie de 1 m/s. La amplasarea gurilor de scurgere pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
viteza de scurgere pe racord la debitul de calcul este mai mare de 1,5 m/s. - prin intermediul unui cămin de vizitare; panta racordului va trebui să realizeze vitezele de 0,7 ... 5 m/s. Pentru racorduri cu Dn 150 panta minimă se determină în funcție de debitele de calcul, astfel încât viteza minimă să fie de 1 m/s. La amplasarea gurilor de scurgere pe traseul unei rețele de canalizare trebuie ținut cont de o serie de aspecte legate de tipul terenului pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
trotuarului, cu balamaua către acesta. La intersecțiile de rigole (colțuri de stradăă gurile de scurgere se amplasează de regulă în amonte de trecerile de pietoni. Dacă accesul apei se realizează din toate direcțiile, gurile de scurgere se amplasează la convergența pantelor de colectare. Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticală încât oglinda apei reținută de sifon să fie la o adâncime H cel puțin egală cu adâncimea de îngheț. 2.7.1.5. Deversoare Deversoarele sunt construcții folosite

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalizare pentru ape meteorice poate fi alcătuită din rețea de conducte (rețea subteranăă sau canale deschise (rigole) 3.2.1. Determinarea debitului pluvial (Qplă Debitul pluvial se obține prin aceeași metodă ca la sistemul unitar se va ține cont de panta terenului „it” pentru determinarea „Qpl”. 3.2.3. Verificarea dimensionării Datorită faptului că în acest caz există numai debitul pluvial, Qpl, verificarea dimensionării se realizează ca la punctul 2.5.1, utilizând aceleași nomograme ca la sistemul unitar și același

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]