328 matches
-
una dintre cele mai eficiente intervenții medicale profilactice. Screening-ul începe în primii trei ani după debutul vieții sexuale și se repetă la fiecare 3 ani până la 65 ani. Noile procedee citologice nu aduc avantaje semnificative în raport cu performanțele screeningului cu testul Pap. Figura 33. Intervalul între examenele citologice este în prezent un factor critic în prevenirea cancerului de col. Numărul cazurilor de cancer, pe grupe de vârstă, este de 6-10 ori mai mic în cazul screening-ului la 3 ani decât în absența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Intervalul între examenele citologice este în prezent un factor critic în prevenirea cancerului de col. Numărul cazurilor de cancer, pe grupe de vârstă, este de 6-10 ori mai mic în cazul screening-ului la 3 ani decât în absența screening-ului. Examenul Pap la fiecare 3 ani detectează de trei ori mai puține cazuri de cancer decât Pap anual. SCREENING-UL VIRUSOLOGIC SAU DUBLU Se știe că, odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare lună sporește riscul achiziției infecției HPV cu genotipuri cu risc
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Numărul cazurilor de cancer, pe grupe de vârstă, este de 6-10 ori mai mic în cazul screening-ului la 3 ani decât în absența screening-ului. Examenul Pap la fiecare 3 ani detectează de trei ori mai puține cazuri de cancer decât Pap anual. SCREENING-UL VIRUSOLOGIC SAU DUBLU Se știe că, odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare lună sporește riscul achiziției infecției HPV cu genotipuri cu risc înalt - hr - (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 61
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
mai mare, iar criteriile de apreciere a pacientelor care necesită o monitorizare complementară vizează leziunile HSIL și nu ASCUS sau LSIL. Descreșterea proporției între leziuni cu potențial oncogen și cele inflamatorii sau reactive va face și mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. În acest context, screening-ul inițial pentru ADN HPV are toate atributele de sensibilitate și specificitate pentru a fi recomandat ca test primar de screening. Posibilitatea genotipării și, eventual, a determinării încărcării virale va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
adăugarea unei componente majore la acțiunile destinate prevenției cancerului de col. Mulți autori subliniază impactul vaccinării asupra performanțelor screening-ului citologic sau a screening-ului dublu citologic și virusologic. Reducerea preconizată a leziunilor HSIL sau CIN va face mai dificilă interpretarea frotiurilor Pap. Totuși, este posibil ca screeningul dublu - virusologic și citologic - să poată fi făcut la intervale mai lungi de 3-5 ani (Dillner J., și colab., 2008; Cuzick J. și colab., 2008), fără a afecta sensibilitatea detectării la timp a leziunilor precanceroase
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
HPV în raport cu citologia sau împreună cu citologia în eficiența screeningului leziunilor precanceroase. Deși rezultatele variază în raport cu tehnica moleculară folosită și în raport cu prevalența infecției se poate spune că screening-ul cu HC2 are o sensibilitate de 96% și specificitate de 92%, iar screening-ul Pap are sensibilitatea 63% și specificitatea 96%. Principala indicație clinică a detecției ADN HPV este de a diferenția femeile cu risc oncogen mic de cele cu risc relativ consistent. Utilizarea unui singur set de primeri cu spectru larg poate eșua în
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sau hiperreacționează este analizat pornind de la studiul de caz al implementării vaccinurilor HPV în România. Cancerul de col uterin este o boală care poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinarea nu este însă singura strategie disponibilă. Screening-ul prin citologie exfoliativă (testul Pap) sau prin dublarea acestuia cu screeningul virusologic (detecția ADN HPV) sunt opțiuni alternative care asigură diagnosticul precoce al leziunilor precanceroase și orientează asupra oportunității tratamentului acestora. Deoarece durata procesului cancerigen este lungă, vârful incidenței cancerului de col uterin este situat
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
situație există și în privința screening-ului, fapt cu atât mai regretabil cu cât citologia exfoliativă (metodă cunoscută azi ca testul Papanicolau, 1942) a fost inițiată în România, de Daniel și Aurel Babeș încă din 1927 (Babeș LM., 1963). Utilitatea testului Papanicolau (Pap) în ginecologie și expansiunea lui în alte specialități (endocrinologie, oncologie etc.) a fost demonstrată deplin în ultimele decade. Testul Papanicolau a devenit nu numai un instrument de diagnostic dar și pentru monitorizarea evoluției cancerului de col, a răspunsului la tratament
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ani cu condiția demonstrării prin teste virusologice a absenței infecției prealabile cu genotipurile din vaccin. Ideal, vaccinul trebuie administrat înainte de debutul vieții sexuale. Vaccinul nu este contraindicat pentru femeile active sexual dar trebuie demonstrată absența infecției prealabile. Screening-ul citologic (testul Pap) sau virusologic (ADN HPV) nu este recomandat înainte de vaccinare sau pentru aprecierea oprtunității ei. Vaccinul poate fi administrat simultan cu alte vaccinuri inactivate care sunt indicate pentru același segment de vârstă: hepatită B, meningocic, pneumococic. Fiecare vaccin trebuie administrat însă
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
femeile vaccinate. 8. În România, programele de screening nu sunt utilizate suficient, multe femei nu beneficiază de detecția precoce a leziunilor precanceroase. 9. Testarea pentru infecția HPV după vârsta de 30 ani poate preciza riscul de cancer ignorat de testele Pap. 10. Dacă un test Pap este pozitiv nu înseamnă că partenerul sexual este infidel. Infecția HPV este de lungă durată și poate persista decade. 11. Dacă un test Pap este pozitiv nu se poate preciza momentul achiziției infecției. 12. Țările
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
programele de screening nu sunt utilizate suficient, multe femei nu beneficiază de detecția precoce a leziunilor precanceroase. 9. Testarea pentru infecția HPV după vârsta de 30 ani poate preciza riscul de cancer ignorat de testele Pap. 10. Dacă un test Pap este pozitiv nu înseamnă că partenerul sexual este infidel. Infecția HPV este de lungă durată și poate persista decade. 11. Dacă un test Pap este pozitiv nu se poate preciza momentul achiziției infecției. 12. Țările emergente precum România trebuie să
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de 30 ani poate preciza riscul de cancer ignorat de testele Pap. 10. Dacă un test Pap este pozitiv nu înseamnă că partenerul sexual este infidel. Infecția HPV este de lungă durată și poate persista decade. 11. Dacă un test Pap este pozitiv nu se poate preciza momentul achiziției infecției. 12. Țările emergente precum România trebuie să-și concentreze programele de prevenție pe screening așteptând ca vaccinurile să devină mai ieftine. Femeile care cunosc aceste aspecte vor accepta vaccinarea fiicelor lor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Singapore Democratic Party), Alianța Democratică din Singapore (Singapore Democratic Alliance), formațiuni politice de opoziție 620 Mulți analiști consideră Singapore ca mai mult o democrație neliberală sau o democrație procedurală decât o democrație adevărată, un hibrid cu elemente democratice și totalitare. PAP a fost acuzat că manipulează sistemul politic prin folosirea cenzurii, gerrymandering și procese civile ostile Împotriva politicienilor din opoziție. 621 H.Matei, S.Negruț, I.Nicolae, Enciclopedia statelor lumii, p. 434; Marea Enciclopedie a statelo r lumii, p. 62. 465
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu care își controlează sânii pentru a depista existența unor noduli; * anul în care s-au prezentat ultima dată la medic pentru efectuarea unei termografii mamare și a unei mamografii (MM), unui control ginecologic de rutină, a unui test Babeș-Papanicolau (PAP); * motivul pentru care nu au făcut un test PAP în utimii doi ani (2004-2006). Așa cum am semnalat cu prilejul unei lucrări prezentate la Arad, în anul 2006, la Conferința internațională de gerontologie, ponderea femeilor care au beneficiat de un control
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
unor noduli; * anul în care s-au prezentat ultima dată la medic pentru efectuarea unei termografii mamare și a unei mamografii (MM), unui control ginecologic de rutină, a unui test Babeș-Papanicolau (PAP); * motivul pentru care nu au făcut un test PAP în utimii doi ani (2004-2006). Așa cum am semnalat cu prilejul unei lucrări prezentate la Arad, în anul 2006, la Conferința internațională de gerontologie, ponderea femeilor care au beneficiat de un control pentru prevenirea patologiei oncologice a colului uterin și a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
consult ginecologic cu scopuri preventive. De asemenea, s-a evidențiat că dintre femeile până în 44 de ani care nu au efectuat un consult ginecologic cele mai multe sunt cu vârsta între 15-24 de ani, aflate la debutul vieții sexuale. Testul citologic Babeș-Papanicolau (PAP) Carcinomul invaziv al colulului este precedat de boala preinvazivă ce poate fi decelată prin frotiul PAP. Riscul mortalității prin cancer cervical la populația neexaminată poate fi de 10 ori mai mare. Screening-ul trebuie început la debutul vieții sexuale sau la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ani care nu au efectuat un consult ginecologic cele mai multe sunt cu vârsta între 15-24 de ani, aflate la debutul vieții sexuale. Testul citologic Babeș-Papanicolau (PAP) Carcinomul invaziv al colulului este precedat de boala preinvazivă ce poate fi decelată prin frotiul PAP. Riscul mortalității prin cancer cervical la populația neexaminată poate fi de 10 ori mai mare. Screening-ul trebuie început la debutul vieții sexuale sau la 18 ani, iar femeile cu risc crescut trebuie examinate o dată pe an. Procentul de vindecare în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
examinate o dată pe an. Procentul de vindecare în stadiul I ajunge la 85%-90% din paciente, pentru ca în stadiul IV (cel mai avansat) să se reducă la 5-15% [6, 2]. Pe ansamblul eșantionului supus cercetării semnalăm că de testul citologic PAP beneficiaseră în ultimii 2 ani doar 17,9% și că 67% din femeile care au început viața sexuală nu au beneficiat de acest test. Nicio vârstă nu este scutită de apariția cancerului de col uterin, dar majoritatea cazurilor sunt între
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sunt active sexual (7,65%). 15,3% nu au cunoștințe despre acest test (Figura 79). Figura 79. Motivele pentru care nu au beneficiat în ultimii doi ani de testul Babeș-Papanicolau 15.3. Identificarea femeilor cu grad scăzut de adresabilitate pentru PAP modelare statistică În România, cancerul de col ucide cinci femei în fiecare zi, iar în Europa 40. Țara noastră se situează pe primul loc pe continent în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin. În România, cazurile de cancer de col
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de cancer invaziv. Știind că România are, între țările Uniunii Europene, cea mai înaltă rată de mortalitate prin cancer de col uterin, ne propunem să identificăm din rândul căror femei se recrutează cele care au grad scăzut de adresabilitate pentru PAP și, în consecință, care prezintă risc al patologiei oncologice a colului uterin. Am folosit analiza prin clasificare arborescentă și regresia logistică din SPSS. Variabila dependentă utilizată a fost efectuarea testului în ultimii trei ani [4]. Situația expusă mai sus a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 Tabelul 109. Frecvențele și ponderile variabilelor analizate Pentru această analiză exploratorie am folosit trei metode statistice: * regresia logistică binară; * analiza în clase latente analiza de clusteri; * analiza arborescentă de clasificare. Regresia logistică binară indică faptul că atitudinea față de testul PAP poate fi statistic explicată prin contribuția factorilor independenți menționați. Ecuația modelului propus este: În (odds(PAPTEST)) = B0 + B1 x INFORMARE + B2 x VENIT + B3 x AVORTURI + B4 x EDUCAȚIE Variabilele independente Coeficienții B Eroarea Standard Wald df p Exp(B
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1 ,020 1,922 1,107 3,335 Constanța -2,413 ,268 80,798 1 ,000 ,090 Tabelul 110. Testarea statistică a coeficienților B din modelul logistic * Modelul logistic indică factorii semnificativi care influențează șansa de a face un test PAP (Tabelul 110). 1. Cu cât sursele de informare utilizate sunt mai de încredere (cadre medicale, publicații de specialitate) șansa ca persoana să fi făcut un test PAP este de 1,632 ori mai mare în intervalul de încredere 95% (1
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Modelul logistic indică factorii semnificativi care influențează șansa de a face un test PAP (Tabelul 110). 1. Cu cât sursele de informare utilizate sunt mai de încredere (cadre medicale, publicații de specialitate) șansa ca persoana să fi făcut un test PAP este de 1,632 ori mai mare în intervalul de încredere 95% (1,134; 2,348) comparativ cu persoanele informate din surse discutabile (rude, prieteni). 2. Șanse mai crescute de 1,477 ori au femeile care au făcut avorturi. 3
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
3 clusteri (BIC = 834,16, p = 0,25). 1. Primii doi clusteri sunt caracterizați de probabilități mici (0,23 pentru primul cluster și respectiv 0,02 pentru al doilea cluster) ca persoanele care le aparțin să fi făcut un test PAP. 2. În al treilea cluster, care cuprinde cam 25% din respondenții care au dat răspunsuri valide, persoanele au o probabilitate mai ridicată, de 0,75, să fi făcut un test PAP. Acest cluster este specific persoanelor cu venit mediu sau
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
persoanele care le aparțin să fi făcut un test PAP. 2. În al treilea cluster, care cuprinde cam 25% din respondenții care au dat răspunsuri valide, persoanele au o probabilitate mai ridicată, de 0,75, să fi făcut un test PAP. Acest cluster este specific persoanelor cu venit mediu sau ridicat și nivel de instruire ridicat. Figura 80. Testul Babeș-Papanicolau clasificarea arborescentă * Analiza de clasificare arborescentă reconfirmă modelul logistic (vezi Figura 80). Riscul cel mai mare pentru ca o persoană să nu
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]