1,756 matches
-
s-a limitat doar la spațiul sud-dunărean, întrucât papa Inocențiu III și urmașii săi, Honoriu III și Grigore IX, au urmărit să aducă sub supremație romană întregul Răsărit ortodox. Astfel, între 1204-1241, asistăm la ofensiva puterilor catolice și a prozelitismului papal în partea răsăriteană a Europei. La începutul secolului al XIII-lea, cele două regate catolice, Ungaria și Polonia, desfășurau în teritoriile ruse apusene o politică expansivă, cu puternică coloratură confesională. Între 1204-1235, expedițiile ungare s-au succedat fără întrerupere în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sens, credea el. Ca o consecință a acestui fapt, papa îi invita pe conducătorii lumii ruse să accepte supremația Romei și să se integreze în unitatea catolică-el făcea aluzie la soarta Constantinopolului pentru cei care ar persista în schismă. Demersul papal nu a avut rezultatul sperat, iar avansul catolicismului în teritoriile răsăritene a fost anevoios. Dar șocul primei invazii mongole în teritoriile rusești, în 1223, ca și succesele cruciatei, între 1211-1227, în aria de dominație cumană, la sud și est de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fortificare teritorială, preconizate de conciliu, ale forțelor catolice din Europa Centrală urmăreau organizarea unui baraj împotriva primejdiei mongole de la Marea Baltică până pe cursul inferior al Dunării. Sprijinindu-se pe puterile catolice estice, Ordinul (statul) teuton, regatul polon și cel ungar, diplomația papală a reușit să constituie un bloc de forțe puternice în spațiul ruso-baltic. Cneazul rus Daniel al Haliciului a recunoscut primatul Romei, în 1247, dar Alexandru al Vladimirului nu l-a recunoscut, ba mai mult, a încheiat alianță cu mongolii. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Esztergom de a-l învesti ca legat apostolic în "Cumania" și în "țara vecină a brodnicilor". Mai concret, mandatul de legat apostolic presupunea "dreptul de a predica, boteza și construi biserici, a orândui preoți și a hirotoni episcopi". Hotărârea papală a fost precedată de convertirea unei însemnate căpetenii cumane, Boricius, în textele latine, de fapt Bortz Membrok, care trecuse cu toți supușii săi (15.000, după izvoare), în Transilvania. Acțiunile predicatorilor catolici au înregistrat succese în rândul cumanilor-este vorba, subliniază
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al evlaviei...Ne bucurăm când ne gândim la faptele tale cele pline de laudă (...) pentru nimicirea neamurilor păgâne" (DRH D, I, p. 39-40). Păgânii erau, în acest context, tătarii și despre învingerea lor de către Basarab a mers vestea până la curtea papală. Învingător în lupta cu tătarii, în relații bune cu suzeranul său, Basarab de la Argeș era cel mai bogat și mai puternic voievod din regiune, înrudit cu țarii bulgari și regii unguri-soția sa, Marghita, era catolică. În urma luptelor victorioase cu tătarii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
mongolilor și presiunea regatului ungar, au dus la unificarea formațiunilor în jurul celei mai puternice. Mișcările "schismaticilor" din vecinătatea Ungariei, amintite între 1319-1325, se referă la evenimentele petrecute în Moldova (DIR C, sec. XIV, II, p. 159). Un act al cancelariei papale, din 4 octombrie 1332, atestă existența la răsărit de Carpați a unor căpetenii (fruntași) locale, care preluaseră drepturile Episcopiei cumanilor, bunurile și drepturile Episcopiei Milcoviei fuseseră cotropite de "puternicii acelor părți" (DRH D, I, p. 45). În 1325, o oaste
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
înființat la Siret, în 1371), cu atât mai mult cu cât aceasta însemna și o recunoaștere politică din partea Poloniei sau Ungariei. Episcopia de Milcov, în sudul țării, activată încă la sfârșitul secolului al XIII-lea, era în atenția Sf. Scaun-actul papal spune: pentru "partea numeroasei nații românești care locuiește la hotarele regatului ungar de către tătari", aceasta fiind Moldova. La 1374, este numit un episcop franciscan, Antoniu de Spoleto, care urma să locuiască în Siret, noua capitală a Moldovei, iar în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o stare de revoltă muta în rândurile unei populații deja afectate moral de lipsurile economice. Coaliția parlamentară, alcătuită pe baza unor înțelegeri relativ secrete dintre calviniști și puritani, a început să se clatine. Lordul Protector Cromwel încerca să submineze autoritatea papala. Calviniștii pledau pentru neimplicarea altor culte creștine în păstorirea cetățenilor britanici, iar puritanii încercau o reinstaurare a doctrinelor catolice. Astfel, interregnum-ul a condus la un haos general în privința stabilirii bisericii oficiale a proaspetei republici intitulată Commonwealth. De asemenea, Cromwell era
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
nouă ani. Deși ar fi preferat carieră militară, asemeni tatălui său, problemele financiare ale familiei l-au forțat să accepte drumul vieții bisericești. Datorită seriozității sale a devenit cel mai tânăr episcop din Franța, numit în această funcție prin dispensa papala. Geniul lui Richelieu nu se manifestă numai în modul în care a structurat și pus în practică principiile guvernării unui regat, ci mai ales in ambiția cu care, pe perioada cât a fost prim ministru, a reușit să-și ducă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
aștepte circumstanțele favorabile care i-ar fi permis să se mute de la Romă, fără a da mult de bănuit și fără a-și dezvălui planurile. Nu a avut mult de așteptat pentru că, incepand cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând că un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decat poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
a avut mult de așteptat pentru că, incepand cu anul 1632, a devenit vice delegat papal la Avignon, apoi nunțiu extraordinar, acționând că un mediator între Franța, Spania și Vatican. Cu toate acestea, visa mult mai mult decat poziția de nunțiu papal. Victor Cousin, în lucrarea Secret History of the French Court under Richelieu and Mazarin scria:"se simte ca este disperat pentru că este înconjurat doar de persoane timide și mediocre: găsește energie, fermitate și consistentă numai în Franța".<footnote Victor Cousin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
Delisser and Procter, Londra, 1859 footnote> De asemenea, un alt nume vehiculat adesea în acest episod este cel al lui Mazarin, mai ales că despre perioada noiembrie-decembrie există date contradictorii, care ni-l prezintă fie prezent în Paris, ca delegat papal, fie la Romă. Richard Wilkinson, în lucrarea să Louis XIV preia teoria lui Anthony Levi, unul dintre biografii moderni ai lui Ludovic al XIV-lea."[...] Levi este convins că Mazarin, amantul Anei, viitorul prim ministru și prezumtiv soț, a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
LOR NEATÎRNATĂ CAPITOLUL I ÎNCEPUTURILE ȘI SUCCESELE PROZELITISMULUI ROMANO-CATOLIC ÎNTRE ROMÎNI ÎN GENERE ȘI ANUME ÎN REGATUL UNGARIEI ȘI-N ÎMPĂRĂȚIA BIZANTINĂ Considerație generală. Convertiri în Slavonia, Sirmia, Bosnia și-n alte părți ale Ungariei. Curând după creștinarea ungurilor Scaunul papal începu a se sili să-și întinză supremația și asupra poporului românesc, iar silințele lui prinseră greutate și succes în măsura. În care sporea puterea și însemnătatea primatului roman, se-ntăriră îndeosebi după ruptura deplină cu biserica grecească (1054) și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lumești ale Ungariei și cele religioase ale Romei se acordară, nu o dată, pacinic și prin bună înțelegere, potrivindu-se spre mulțumirea amânduror părților. Materia sau compensația acestei bune învoieli era adesea supunerea sârbilor și românilor de lege grecească sub supremația papală și sub jugul bisericei romano-catolice. Astfel se-ntîmplă cu Sirmia, țară care după migrațiunea popoarelor rămăsese la împărăția bizantină, din care cu trecerea vremii căzuse o parte la coroana Ungariei și în sânul catolicismului, pe când cealaltă parte, situată pe malul drept
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alesese soție de legea grecească și anume pe prințesa Maria, fiica împăratului bizantin Theodoros Laskaris I. După insistența tătîne-său, Bela IV își părăsi soția, după ce trăise doi ani cu. ea, dar trebui s-o reprimească în căsătorie în urma unei porunci papale, ceea ce și făcu {EminescuOpXIV 77} într-adevăr și fără stinghereală, după ce s-a-ntors din arhiducatul Austriei, unde pribegise mai multă vreme ca fugariu. Totuși scaunul roman avea multe Scrupule în privirea tăriei credinței sale, espuse unei soții răsăritene, din care cauză
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ca fugariu. Totuși scaunul roman avea multe Scrupule în privirea tăriei credinței sale, espuse unei soții răsăritene, din care cauză Scaunul căuta să s-asigure în alt mod mai temeinic de acea credință. Astfel Bela IV intră în voia legatului papal Iacobus Praenestinus (numit și Pecorarius Placentinus), în mînile căruia depuse un jurământ în toată forma, pe care-l întări eliberând un document prevăzut cu pecetea cea mare, prin care se lega ca înlăuntrul teritoriului său regesc cât era pe atunci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
le și trimitea dese aduceri aminte ca să-și împlinească riguros această datorie, lucru ce i se impunea și repeta cu aceeași rigoare și clerului catolic. În an[ul] 1221 papa Onorie III trimise pe capelanul său, magistrul Accontius, în calitate de legat papal în Ungaria pentru ca, atât în țara ungurească principală cât și în provinciile ei laterale, să surpe nu numai pe eretici și pe apostați, ci să strice totodată cuiburile lor și să pedepsească pe dositorii și patronii lor. Mai cu seamă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
canoane în cazul unui asemenea sperjuriu. Ca și regele Bela IV sub Grigorie IX, tot astfel Vladislav IV se văzu silit în anul 1279, în zilele papei Nicolae III, să rostească public și solemn prin jurământ supunerea sa cătră scaunul papal și împlinirea exigințelor bisericești ce i se propuneau, pe care le și întări în mod dăinuitor prin anume hrisov. În ființa de față a episcopului de Fermo, care era legat apostolic, anume Filip, apoi a tuturor demnitarilor bisericești și mireni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndemînatecă ca, prin mijlocirea prințeselor măritate, să exerciteze în țară străină în favorul religiei catolice o propagandă pe cât de ascunsă pe atât de spornică. Maria, soția bizantină a lui Bela IV, trimise în anul 1247 pe doi minoriți la scaunul papal, dîndu-i știre că plănuiește și se va sili de-a readuce pe greci și pe împăratul lor Vatatzes (Ioannes III Ducas) în sânul bisericii romano-catolice. Inocențiu III, cu mare părere de bine pentru intenția zeloasă și folositoare, lăudă pe regina
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Granului, să aibă asprime necurmată, vegheare și precauțiune în tot cuprinsul Ungariei contra ereticilor, schismaticilor și păgânilor, precum și contra patronilor, protectorilor, dositorilor și apărătorilor lor, să-i tragă la răspundere și la pedeapsă în temeiul postulatelor canonice și a dispozițiilor papale pe calea inchiziției și să se serve ca de proxime organe executive de ordinul predicanților (dominicani) și al minoriților (fratres ordinum praedicatorum et minorum ). Cu mai mult rezultat luă Benedict XII acest lucru în mînile lui când văzu că, prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de-a ridica și răspândi catolicismul. Neizbutite încercări de uniune în Bulgaria și Macedonia. Înfrățirea politică a românilor cu bulgarii. În acest chip, puind în cumpănă toată autoritatea regală și bisericească și întrebuințînd fără cruțare focul și sabia, scaunul papal izbuti într-adevăr să facă intrare legei și primatului catolic în Slavonia, Sirmia și Bosnia, intrare deși nu esclusivă dar durabilă, căci a înstrăinat de la biserica răsăriteană atât majoritatea populației, în mare parte slavă, cât și fragmentele de populațiune română
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se referă la originea romană a românilor și prin urmare la înclinația pentru scaunul apostolic, moștenită cu înrudirea prin sânge; deci papa-i adresează lui Ioannițiu admoniarea, ba chiar ordin formal ca să primească în mod demn și reverențios pe delegatul papal, puindu-i în perspectivă trimiterea-n curând a unui împuternicit mai înalt sau adecă a unui legat în toată forma numai daca acest domnitor va fi dovedit îndestul seriozitatea intenției și adâncimea sumisiunii sale. Cea dentîi solie papală care, vorbind
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe delegatul papal, puindu-i în perspectivă trimiterea-n curând a unui împuternicit mai înalt sau adecă a unui legat în toată forma numai daca acest domnitor va fi dovedit îndestul seriozitatea intenției și adâncimea sumisiunii sale. Cea dentîi solie papală care, vorbind în treacăt, a ajuns la locul destinației ei într-o vreme când cruciații apusului stăteau deja înaintea zidurilor Constantinopolei, începu tratările ei foarte bine, își ajunse scopul repede și pe deplin și știu să prinză cu nada în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în treacăt, a ajuns la locul destinației ei într-o vreme când cruciații apusului stăteau deja înaintea zidurilor Constantinopolei, începu tratările ei foarte bine, își ajunse scopul repede și pe deplin și știu să prinză cu nada în favorul scaunului papal pe principii bulgaro-romîni, pre cât de puternici pre atât de ambițioși. Ioannițiu primi cu mare bucurie pe trimisul și scrisoarea papei și declară că această din urmă e pentru dânsul mult mai prețioasă decât tot aurul și pietrele scumpe din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și spre onoarea bisericei romane. Pentru a trata verbal, deci mai cu de-amăruntul cestiunea, Ioannițiu delegă pre un sol propriu al lui, pe preotul Blasiu, episcop ales din Brandizuber, pe care-l trimise la scaunul roman împreună cu Dominic, internunțiul papal care se-ntorcea, și rugă să i se trimiță o ambasadă, mai înaltă prin rang precum i se și promisese din partea papei, de care apoi avea să se atașeze și preotul Blasiu, trimis îndărăt. Innocențiu III continuă cu succes o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]