445 matches
-
tot ce putea fi mai fistichiu, fuste care atârnau aiurea pe ele, bluze transparente prin care se vedea câte un sutien alb cu găurele, ciorapi de-ai mamelor, își împletiseră părul cu o fantezie înduioșătoare, dar, chiar gătite ca niște paparude, le stătea într-un fel bine, datorită prospețimii fețelor. Unele își făcuseră unghiile, iar vreo două, pe care de altfel directoarea le-a trimis acasă, se fardaseră ca niște papagalițe. Erau surescitate, se simțeau niște adevărate domnișoare. Gândul că nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și ținând mâinile întinse înainte, de parcă ar fi vrut să țintească ceva, se lăsă în voia iadeșului. Acesta o târa ca un câine pe care l-ai purta în lesă. Noi ne țineam după grasa în mov, înzorzonată ca o paparudă. Era aproape de ora unu și în lume era o tăcere scânteietoare, sub cerul calm care avea să fie toată săptămâna bun cu noi. Iadeșul trăgea spre poartă, așa că am ieșit în strada pustie. Am cotit-o la stânga, spre câmp. Abia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și, pentru prima oară de când jucam Reginele, ni s-a întîmplat să întîlnim trecători sau oameni ieșiți pe la porți, căci era aproape ora unsprezece. Se holbau după noi și chiar, mahalagioaicele, ne făceau în toate felurile, căci eram ca niște paparude. Băieții de vârsta noastră și chiar țângăii de câțiva anișori, murdari ca naiba, aruncau cu pietricele după noi și făceau gesturi de neînțeles. Calvarul ăsta a durat însă doar vreo cinci minute, până am ajuns la gardul verde, cu flori
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Bucureștiu. De la mă-sa lu Cristide, de la soacră-sa, ar ști astea, că la noi toate se știe și nimic nu se uită. Da gura lumii cin’ s-o astupe ? Și când o vezi pe madam Cristide, vopsită ca o paparudă, cum să pui bază pe vorbele la o stricată ? Un lucru e drept, că nu prea vorbea madam Ioaniu de bărba-su dintâi, rar, cine știe când, cine știe cum... O dată numa a scăpat-o gura : — N-am avut plăcere cu el, Vica
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
232 Ca apele, ce după ce se varsă, s-adună iarăși la matca lor. 233 Ca o viitură de apă, ce repede se varsă, când norii cad pe munți. 234 Ca pe marginea apei stă, se plimbă, se vede. 235 Ca paparuda cu apa-n cap. 236 Ca rața pe apă. 237 Ca cel ce se călătorește pe mare, moare de sete pe apă, fără apă în urcior. 238 Ca cerbul la apă dorește. 239 Ca cânele turbat, ce de apă rău
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fost cu o catastrofă pe capul ei. Cam atunci s-a întâlnit cu Eliza, pe care n-o mai văzuse de un an. Era și ea schimbată, ca și fratele ei, își vopsise părul roșcat și era îmbrăcată ca o paparudă, cu fustă de mușama roșie, scurtă și parcă violentată de șoldurile mari, încât arăta mai degrabă ca un gogoșar decât ca o fustă. Întâlnirea cu ea, chiar și în halul în care era îmbrăcată, a fost ca o luminare. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
și, ce te miră, atât de tare și de mult? Cum să nu mă mire, dacă e femeie măritată. Și cu copil, adaugă, o alta Da. Și cu copil, Întări Încă una, mai de dincolo de primele două. Mai tăceți odată, paparudelor, să fim cu multă băgare de seamă, acum, uite, acum, că a prins a se Înamurgi. Acum, cât Încă Întârzie să se aprindă becurile. Că acum e mai cu foc. Așa! Pe semiîntuneric. Hai! Gata! Pliscul! Uite. Ea se ridică
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vrea mușchii noștri, numai să nu le vârâm în flăcări. Și să le scoatem din atentat. "Bă, dacă tot tânjiți să ne fiți utile și dulci, ia luați-o voi în gură de Mălineanu", ne-am supărat și noi pe paparudele forestiere, întrucît, cu cât înaintam mai dihai, cu atât se zvârcoleau ca niște cozi de șarpe și scândurelele. Am ajuns în față, la focuri, de abia pe la două noaptea, într-o linie de cinci bandiți: eu, Cordaci, Marafete, Cârpeală și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bătut din nou miezul nopții, s-a așternut liniște și ne-au ieșit ochii din cap, ca la melc. S-a produs fenomene de se încrețea, de spaimă, pielea pe tine. Crăcile zarzărilor a prins a se clătina ca niște paparude. Prin ogrăzi, după uluci, s-a prins a se foi arătări cu coarne și furci, ce seamănau cu niște draci mâzgăliți. Iar când s-a mai apucat de răcnit și chiohordoaica... Că de răcnit, musai cică să răcnească... a înghețat
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și așa, pe orbecăială, sperietoarea izbutea să scormonească câțiva metri în apropiere cu privirile, atingîndu-și-le aproape de creștetul nostru. Izbutisem să ne refugiem, tuspatru, două ziduri către sud-vest, în vestiarele și cabina de machiaj ale trupei studențești de teatru "Podul". Fornăind, paparuda în raglan putrezit dădea semne totuși că ne mirosise. O vârâsem pe mânecă. Derutat însă de absența clătinărilor luminoase ale cubului, deșiratul nu izbutea încă să se decidă în ce direcție să-și declanșeze atacul. Își extrase ușurel pumnalul de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
după-amiază, zeci de femei. În fine, omul mediu cade pradă celor mai întortocheate raționamente: oare în spatele asasinatelor nu s-ar putea ascunde tocmai Societățile pentru Emanciparea Femeii? Chiar plătind acest preț, de a-și pune pielea pe băț, multe dintre paparudele pe care omul mediu le cunoaște n-ar ezita să se lase mărunțite cu toporiștele, bănuind cât de galben invidios ar fi bârfite apoi de către surate. Nu e frumos. Și mai întîi de toate, prea cald. Ulpiu este cam plictisit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ați zis? întreba Lixandra, care era cam surdă. - Ce să zicem? Trage-n biserică! - Așa e. - Da p-a lui Țuluc o văzurăți? se învenina Aglaia. - O văzurăm. - Nu-și mai găsea locul. - Ca șarpele... - O mînca-o! - Îmbrăcată ca o paparudă și cu ochii-n toate părțile... - Tăceți, fă, dracului, ce v-a apucat? Tii, iar luai pe Necuratu-n gură! - Și abia te spovediși! - Ce spuneți? - Ce să spunem? Iar dădui dracului! - Da-i a dracului. Ce, n-am văzut-o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se așeze la casele lor, nu să umble teleleu. Nu de tine vorbeam, ce-ți veni ? Tu o ai pe maică-ta, care te ține ca pe un prinț. Care femeie te-ar îngriji cum te îngrijesc eu, mai ales paparudele din ziua de azi, numai cu dichisuri și fasoane ? Le iei apărarea ! În fața mamei tale, care te-a crescut și care și-ar da și viața pentru tine... Să-i spui tu una ca asta mamei tale... Se așeză la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe cel pe care îl găsesc pe câmp. SĂRBĂTORI DE VARĂ De Înălțare se organizează „hramul eroilor”, pentru cei căzuți pentru patrie, iar cu ocazia „Moșilor de var㔂 se pun la uși și porți frunze de tei. Alte practici sunt „Paparudele”, aruncarea în fântână sau în apele curgătoare a toacei sau icoanelor pentru aducerea ploii pe timp de secetă. Tot vara, pe timp de secetă, preoții fac slujbe cunoscute sub numele de „maslu”, cu care ocazie se scoate icoana făcătoare de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de bucurii pentru cei mici și chiar și pentru cei mari. Băștinașii răzeși au păstrat tradiționalele obiceiuri strămoșești: colindele, Plugușorul, capra, Sorcova. După anul 1744, clăcașii veniți din nordul Moldovei au mai completat obiceiurile prin: Jocul cu ursul, Căluții și Paparudele care sunt moșteniri ale urmașilor ca niște documente ale vremurilor trecute. Oamenii așteaptă Crăciunul și Anul Nou cu bucurie și își urează unul altuia împlinirea dorințelor, sănătate și roade bogate. Colindele Colindele sunt cântece tradiționale de Crăciun care predomină în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
său am fost luați în seamă ca popor demn, că doar pe timpul său steagul nostru flutura liber laolaltă cu drapelele lumii. Sper ca odată și odată să le vină și românilor mintea la cap, și în loc să ridice statui unor paparude ca nelegiuitul de Coposu, acea scrumbie afumată plină de fiere și venin, ce a propovăduit doar distrugerea și pierzania țării noastre, să ridicăm cuvenitele statui unor mari patrioți români cum au fost mareșalul Antonescu și nu în ultimul rând marelui
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
la ele."383 Fie că este antropomorfică sau cadru al inițierii, apa se supune, ritualic, unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt Paparuda și Caloianul, ambele fiind rituri de invocare a ploii. Paparuda, "Muma ploii", este o datină care se practică a treia zi după Paști, așa-numita Joia verde, iar, în caz de secetă, acest rit se reia peste an. Dimitrie Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inițierii, apa se supune, ritualic, unor metamorfoze continue, devenind, uneori, "divinitate" a lumii arhaice căreia i se aduc ofrande pentru a putea fi îmblânzită. Astfel de rituri închinate apei sunt Paparuda și Caloianul, ambele fiind rituri de invocare a ploii. Paparuda, "Muma ploii", este o datină care se practică a treia zi după Paști, așa-numita Joia verde, iar, în caz de secetă, acest rit se reia peste an. Dimitrie Cantemir descrie astfel acest rit al ploii: "Vara, când pentru secetă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nou, Noaptea Strigoilor), cu durată de o zi (Dragobetele) sau mai multe zile (Zilele Babei, Filipii), patronate de sfinți creștini (Sântoader, Sângiorz, Sântilie, Sâmedru, Foca, Moș Alexie, Lăzărelul, Dochia) sau fără a avea vreo legătură directă cu creștinismul Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Joimărița, Marțolea, Martinii, Filipii, Circovii, Bestecarii.48 Calendarul popular, privit în concepția unitară asupra lumii, are rolul unui orologiu cosmic, biologic și social. Unitățile de măsură proprii anului anotimpul, lunile, zilele săptămânii, ceasul bun sau ceasul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vara și se ține pentru boală; Sfântul Andrei este ziua lupilor și a strigoilor și trebuie ținută. Există, însă, și sărbători "fără calendar", dar vii în mentalitatea populară: "Sărbătoarea dinților" (11 aprilie), "Sărbătoarea tâlharilor" (11 noiembrie), Sărbătoarea oilor, Sărbătoarea lupilor, Paparudele, Marțolea sau Marțiseara, Filipii, etc.220 Timpul sărbătorii transformă cadrul evenimențial al trăirilor zilnice în spațiu sacru în care obiectualul devine co-participant la actul ritualic. Sărbătorile echinocțiale și solstițiale erau celebrate în mod egal, la începuturi de an, timpul astronomic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
beți, alcoolici care îi scutură de roadă; copacii sunt lucizi și beți ca oamenii ce vin la nuntă. Florica Mitroi "Rugăciune către Efemera", Editura Tineretului, 1969; "Diapazon", Editura Cartea Românească, 1973. Ca și Ileana Mălăncioiu, încearcă îmbinarea tradiționalului cu modernul; paparudele, priculicii, șerpii, florile de câmp, combinate cu motive livrești, compun climatul satului și al copilăriei. Imaginile sunt neobișnuite și stridente: "Începe toamna, dantură de cal, crizantemă cețoasă/ Un cort de duh torid alienat/ Îmi place miezul dulce al pământului de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
palma. cei mai bătrâni mă-ntreabă dacă-s bine. la rândul meu i-ntreb de sănătate și ce mai știe Tuzla despre mine... de mult mă poleiseră-n legendă. cine să stea cu timpul la taifase când ciuma se perindă paparudă prin Țara mea brăzdată de crevase... îi spun și eu că știu că geme Țara. că au secătuit-o șarlatanii și știe toată lumea, lumea mare că la destine trîndăvesc golanii. ...mă tângui lângă Marea mea cea Neagră. de după nori a
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
Art Nouveau-ului în pagina 1, înfățișând o tânără culcată printre flori, transformate în motiv decorativ, un hors-text, Pe gânduri, "litografie originală în trei culori", un autoportret din profil, în aceeași manieră Art Nouveau, însoțind poezia lui Mircea Demetriad, "Unicei", o Paparudă, portretul lui L. Bachelin, plasat într-un chenar floral, un profil de fată și un alt chenar cu un pustnic visând siluete feminine vaporoase, evanescente, iar în fundal, departe, dublând parcă insolitarea, un turn. Hors-text-ul care însoțește poezia lui Mircea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noaptea și udatul În somn al celor ce dorm afară, simbolizează ritualic Începutul unei acțiuni sacre, noaptea reflectând tenebrele ploii și „perioada sacră a gestației”, iar udatul reprezentând o aspersiune rituală ca sursă de viață și de creație. 2. Datina Paparudelor și a Caloianului O importanță deosebită În magia inițiatică a avut ritul de provocare a ploii prin datina numită „jocul Paparudelor”. Această practică a avut până În secolul trecut un caracter general În țara noastră și de asemenea contingențe evidente cu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
perioada sacră a gestației”, iar udatul reprezentând o aspersiune rituală ca sursă de viață și de creație. 2. Datina Paparudelor și a Caloianului O importanță deosebită În magia inițiatică a avut ritul de provocare a ploii prin datina numită „jocul Paparudelor”. Această practică a avut până În secolul trecut un caracter general În țara noastră și de asemenea contingențe evidente cu alte jocuri rituale similare la popoarele din sud-estul Europei. Termenul generic la români de „paparudă” prezintă mai multe forme dialectale: „paparugă
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]