783 matches
-
Sihăstria Secului (ultimele două aflate în satul Vânători-Neamț), ansamble-monument istoric de interes național, clasificate ca monumente de arhitectură. (secolele al XVI-lea-al XIX-lea) cuprinde biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” (1605-1605), paraclisul „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1844), biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (1832), turnul-clopotniță și incinta fortificată (secolul al XVII-lea). (secolul al XV-lea-al XX-lea) cuprinde în ansamblul său biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1824), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1740
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” (1832), turnul-clopotniță și incinta fortificată (secolul al XVII-lea). (secolul al XV-lea-al XX-lea) cuprinde în ansamblul său biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1824), biserica de lemn „Sfinții Voievozi” (1740, strămutată aici din satul Hlăpești), paraclisul „Sfinții Ioachim și Ana” (1840), stăreția, chiliile (secolul al XIX-lea) și turnul-clopotniță (1825). Mănăstirea Neamț cuprinde biserica „Înălțarea Domnului” (1497), vestigiile bisericilor I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
și Ana” (1840), stăreția, chiliile (secolul al XIX-lea) și turnul-clopotniță (1825). Mănăstirea Neamț cuprinde biserica „Înălțarea Domnului” (1497), vestigiile bisericilor I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” (1821), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1809, transformat în 1843), paraclisul „Sfântul Pantelimon” (1820, cu refaceri în 1843), Turnul Pârgului (secolul al XV-lea, modificat în 1745), clădirile din incintă (1796), agheazmatarul (1836), biserica-bolniță „Sfântul Ioan cel Nou” (1848
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
chiliile (secolul al XIX-lea) și turnul-clopotniță (1825). Mănăstirea Neamț cuprinde biserica „Înălțarea Domnului” (1497), vestigiile bisericilor I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” (1821), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1809, transformat în 1843), paraclisul „Sfântul Pantelimon” (1820, cu refaceri în 1843), Turnul Pârgului (secolul al XV-lea, modificat în 1745), clădirile din incintă (1796), agheazmatarul (1836), biserica-bolniță „Sfântul Ioan cel Nou” (1848), casa Nicodim (1846) și
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Mănăstirea Neamț cuprinde biserica „Înălțarea Domnului” (1497), vestigiile bisericilor I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” (1821), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1809, transformat în 1843), paraclisul „Sfântul Pantelimon” (1820, cu refaceri în 1843), Turnul Pârgului (secolul al XV-lea, modificat în 1745), clădirile din incintă (1796), agheazmatarul (1836), biserica-bolniță „Sfântul Ioan cel Nou” (1848), casa Nicodim (1846) și casele monahale (secolele al XVIII-lea-al XX
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
-se prin diferite amenajări defensive. Ea este consolidată din piatră brută și are pereții cu chenare gotice. Noua biserică se remarcă prin dimensiunile sale mari, fiind plasată în vârful Dealului Mare de unde domină împrejurimile. În demisolul bisericii s-a un paraclis, cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, celebrat în fiecare an la 6 decembrie. Un alt element component al ansamblul monahal de la Mănăstirea Hadâmbu este clădirea arhondaricului, proiectată de arhitectul Bogdan Negoiță, care se distinge prin proporțiile sale monumentale și prin aspectul
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
și ocolesc Sfântul Mormânt de trei ori, în versuri de cântări și în sunetele clopotelor, care răsună în tot Ierusalimul. Pe urmă, Patriarhul, îmbrăcat numai în stihar, care simbolizează Giulgiurile cu care a fost lisus înfășurat în Groapă, intră în Paraclisul Sfântului Mormânt. Un diacon ține un potir de aur, foarte prețios și așteaptă alături de ușa Sfântului Mormânt. Patriarhul se apleacă în genunchi, cu capul plecat pe Sfânta Piatră și face rugăciunea tainică. Totul este în tăcere. Toată suflarea este emoționată
Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
pământ fundația.S-au construit gardul de împrejmuire a terenului și drumul de acces către biserică de la stația de înaltă tensiune. Oficierea slujbelor religioase a fost începută de sărbătoarea Sfinților Apostoli, de către preotul Gheorghe Prisecaru, iar slujbele se țineau în paraclisul nou construit. Până în această perioadă s-a reușit ridicarea bisericii și acoperirea cu tablă. În toamna acestui an, conducerea Mitropoliei Slătioara a dispus schimbarea preotului paroh, noul numit fiind preotul stavrofor Mihai Marchidan ce păstorea parohia Adormirea Maicii Domnului din
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
preotului paroh Mihai Marchidan la rangul de protopop al proaspetei înființate Protoierii a Bacăului, protoierie ce are în subordine un număr de 13 parohii. Preotul Mihai a dispus începerea unei construcții noi de mare amploare ce conține la parter un paraclis tip capelă (casă mortuară); Turnul Clopotniță; și trapeză (bucătarie, sală de mese); la etaj spațiul fiind folosit pentru camere. Lucrările bisericii au fost finalizate, astfel, ca urmare a sfaturilor primite de la episcopii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
și Rădăuților și Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului. Pictura a fost executată de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, fiind finalizată la 23 august 1998. Mai întâi a fost însă terminat și sfințit la 8 septembrie 1992 de către Arhiepiscopul Pimen, Paraclisul cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“. Doi ani mai târziu, la 11 septembrie 1994, s-a finalizat pictura acestuia tot de către Nicolae Gavrilean. La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrările de construcție a clopotniței, a unei case de oaspeți
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
-lea, pare să indice existența aici a unui cimitir și implicit a unei biserici anterioare construirii monumentului din secolul al XVII-lea. Biserica Coconilor a fost zidită în anul 1643, fiind ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu (1632-1653), cu rol de paraclis al curții domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri. Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
și aruncătoare de flăcări în incinta mănăstirii. Un raport al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București menționa „fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat; forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii Mari”. Ultimul film al lui Nicolaescu din epoca comunistă a fost "Mircea", filmat în vara lui 1988, după un scenariu de Titus Popovici. Ion Besoiu joacă rolul unui preot intrigant, asemănător rolului Sigismund Bathory din
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
Cultelor) și l-a adus la Mănăstirea Sihăstria, împreună cu soția acestuia. Ivan Protcenco a adus cu el la Sihăstria icoanele Catapetesmei, care erau deja pictate (se pare, cu destinația Muntele Athos) și celebra icoana Axionita, care se află acum în Paraclis. La scurtă vreme după sosirea la mănăstire, i s-a cerut să picteze o icoană, "de probă". După ce s-a rugat mult la Maica Domnului, el a pictat celebra icoană "Tânguirea Maicii Domnului". După cum mărturisea părintele Paisie Olaru, Maica Domnului
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
lăsat, eu sunt o criminală." Vorbea singură cu acea cruce de la căpătâiul lui. A plecat apoi în drumul ei. Se pare că a murit la Vatra Dornei, înainte de 1990" . În prezent, icoanele pictate de schimonahul Irineu Protcenco se află în paraclisul Mănăstirii Sihăstria, la Catedrala Patriarhală din București, Catedrala Mitropolitană din Iași, Schitul Darvari, Schitul Icoana Nouă, Mănăstirea Crasna, bisericile din Grințieș, Pipirig și Rădășeni. Unele dintre icoane au fost împodobite cu foiță de aur, cu gravuri și chenare în email
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
din Iași, Schitul Darvari, Schitul Icoana Nouă, Mănăstirea Crasna, bisericile din Grințieș, Pipirig și Rădășeni. Unele dintre icoane au fost împodobite cu foiță de aur, cu gravuri și chenare în email, tehnică denumită "cicanca". Printre bisericile pictate de el menționăm Paraclisul "Sf. Ioachim și Ana" de la Sihăstria, Biserica Ciuflea din Chișinău, Catedrala din Chilia Nouă, Paraclisul Seminarului din Ismail, un paraclis la Mănăstirea Chițcani ș.a. Arhimandritul Timotei Aioanei povestește într-un articol că însoțindu-l pe arhimandritul Sofian Boghiu, cunoscut pictor
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
Unele dintre icoane au fost împodobite cu foiță de aur, cu gravuri și chenare în email, tehnică denumită "cicanca". Printre bisericile pictate de el menționăm Paraclisul "Sf. Ioachim și Ana" de la Sihăstria, Biserica Ciuflea din Chișinău, Catedrala din Chilia Nouă, Paraclisul Seminarului din Ismail, un paraclis la Mănăstirea Chițcani ș.a. Arhimandritul Timotei Aioanei povestește într-un articol că însoțindu-l pe arhimandritul Sofian Boghiu, cunoscut pictor bisericesc la pictarea unei biserici din satul Slatina, numit și Drăceni din județul Suceava, acesta
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
împodobite cu foiță de aur, cu gravuri și chenare în email, tehnică denumită "cicanca". Printre bisericile pictate de el menționăm Paraclisul "Sf. Ioachim și Ana" de la Sihăstria, Biserica Ciuflea din Chișinău, Catedrala din Chilia Nouă, Paraclisul Seminarului din Ismail, un paraclis la Mănăstirea Chițcani ș.a. Arhimandritul Timotei Aioanei povestește într-un articol că însoțindu-l pe arhimandritul Sofian Boghiu, cunoscut pictor bisericesc la pictarea unei biserici din satul Slatina, numit și Drăceni din județul Suceava, acesta a văzut în biserica parohială
Irineu Protcenco () [Corola-website/Science/313016_a_314345]
-
turnat câteva scene de luptă, cu tancuri, pentru filmul "Noi, cei din linia întâi", aducând grave deteriorări ansamblului, precum fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat, forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii mari, fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București. Lacul/Delta Văcărești este un lac antropic construit în 1988 cu o suprafață de 189 ha, cuprins între
Văcărești () [Corola-website/Science/303448_a_304777]
-
1956, arhimandritul Cleopa s-a retras din ascultarea de stareț al Mănăstirii Slatina, în locul său fiind numit protosinghelul Emilian Olaru. Între anii 1955-1960, au fost efectuate importante lucrări de restaurare și reparații la biserică, la corpul de chilii și la paraclis. Pe vechile fundații ale clădirii aflate odinioară lângă zidul sudic al incintei, a fost ridicată între anii 1955-1958 un edificiu nou, pe restul porțiunii până la turnul de sud-est fiind reconstruit drumul de strajă. În urma Decretului 410/1959, Mănăstirea Slatina a
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Între anii 1830-1834, arhiereul Filaret Beldiman "Apamias" a refăcut din temelie turnul de poartă de pe latura de est. Turnul are coloane neoclasice angajate, pe ambele fațade și era inițial mult mai înalt, având două etaje. La etajul său se află paraclisul de iarnă cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon. Tot atunci au fost demolate chiliile din dreapta turnului, iar în partea stângă a fost construit un corp de chilii cu parter și etaj, având un pridvor deschis, susținut pe coloane neoclasice
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
îngust orientat către poartă. De aici se poate urca la etajul II printr-o scară de piatră adâncită în grosimea zidului. Încăperea de la etajul II este boltită și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-un naos pătrat, cu o mică absidă la est, acoperit
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-un naos pătrat, cu o mică absidă la est, acoperit cu o boltă semisferică. Lipit de turnul de sud-vest și de zidul sudic a existat până în prima jumătate a secolului al XIX-lea o clădire cu lungimea
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
fond inițial de carte s-a ridicat la 20000 de volume și care a fost deschisă încă de la început marelui public), internatul, o sală de spectacole cu o capacitate de peste 1000 de locuri, o capelă (înzestrată cu unul dintre puținele paraclisuri dintr-o unitate școlara din România epocii și care a fost inaugurată festiv în 1936 prin participarea patriarhului Miron Cristea), un amfiteatru (care a purtat numele ministrului liberal al educației, dr. Constantin I. Angelescu) și o sală de educație fizică
Colegiul Național Mihai Viteazul din București () [Corola-website/Science/326699_a_328028]
-
icoane în tempera datând din 1835-1845 și porți pictate rustic. Pe lângă efectuarea lucrărilor de renovare, familia Tătărescu o înzestrează cu iconostas, jillțuri de lemn și un policandru cu brațe de aramă <refname="cula"> În urma cumpărării domeniului, biserica a devenit un paraclis al familiei Tătărescu. Poarta mare din lemn de stejar sculptat a fost construită de meșterul Dumitru Pasăre, originar din Bălești în 1933. Tot în comlexul conacului Tătărescu se afla casa de locuit a administratorului, construită în 1923, alcătuită din 3
Arethia Tătărescu () [Corola-website/Science/332491_a_333820]