8,430 matches
-
nu-l știu decît din fotografia aceea din urmă cu mulți ani, reprodusa de reviste. Reviste care, atunci cînd a împlinit 60 de ani, l-au omagiat, unele - prin numere monografice (Jurnalul literar, Contrapunct, Vatra). * Acestora li se adaugă acum PARADIGMĂ lui Marin Mincu; în nr. 3-4 scriu despre Gheorghe Grigurcu, pe lîngă directorul revistei multilingve de cultură de la Constantă, si Adrian Popescu, Octavian Soviany, Ion Lascu, Ion Buzera, Marină Cap-Bun și Laszlo Alexandru. Cel din urmă (înrudit cu "subiectul" sau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
și simboluri sacre. Pentru Dan Damiano nu mai există România, ci Dacia Felix, sub puterea lui Zamolxis. Situarea retractila a țării de origine într-o vîrstă precreștina, cu o soliditate simbolică greu de zdruncinat, oferă totodată fundament pentru refuzul noii paradigme existențiale. Inadaptarea se constituie treptat în teza, deseori e cultivata, si un oarecare eroism pare să marcheze rezistență. Deși, din punct de vedere social, se va integra ca medic, personajul principal își dezvoltă psihologic o tot mai accentuată depărtare de
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
de vedere social, se va integra ca medic, personajul principal își dezvoltă psihologic o tot mai accentuată depărtare de nouă realitate, concomitent cu regresul într-un trecut aflat într-un continuu proces de mito-poetizare. Singură posibilitate de contact cu noua paradigmă, pare să rămînă doar cultură, în fapt tot o a-realitate sau o modalitate de a-socializare. Inapt pentru depășirea alterității, captiv nostalgic într-un trecut ce pare să se depărteze tot mai mult de adevărată figură a trecutului, experimentînd
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
e foarte rar citată. Dacă am numărat bine, pe baza notelor de subsol, ea e citată de două ori. Observația poate înșela dacă o plasăm în planul strict al unei contabilități a referințelor. De fapt, toata terminologia analizelor compune o paradigmă care decurge din cea propusă de Todorov: ezitare, nehotărîre, ambiguitate, breșă, dubiu, ruptură, transgresiune, deviere a reperelor spațio-temporale. Dacă lărgim sfera termenilor utilizați (...mit, vis, impuritate, perversiune, sexualitate, irațional, monstru, bestiar), vom observa în final că Todorov a devenit deja
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
Barbu: "un tînăr exaltat în al carui creier fatală ăgîndire despre cuvinteă de origine heideggeriană, sanscrita învățată cu metode ezoterice, etimologiile onirice și purul și simplul delir hermeneutic se întrunesc într-o sinteză exemplara", adăugînd că opiniile sale sînt "o paradigmă negativă de care puține culturi au noroc". Asta pentru că Petru Creția pledează nu numai pentru o nouă ediție critică Eminescu, dar și pentru exegeze, noi și înnoitoare, altfel zicînd noi puncte de vedere - pe bază de noi lecturi pătrunzătoare - despre
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan Hostiuc - redactor șef adjunct, Arcadie Suceveanu și Ilie Tudor Zegrea - redactor șef - care își propun cu toții înnoirea paradigmei literare prin receptivitatea la tot ce apare nou în spațiul lingvistic românesc, scoaterea cititorului romanofon din nordul Bucovinei din izolarea lui culturală. Universitarul cernăuțean Grigore Bostan explică într-un argument programul noii publicații: "O revistă de literatură și arta la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
deja parte, încă de prin anii '70-'80 de propuneri de "reașezare" (ni s-a vorbit, din păcate, în spirit uneori protocronist, de Renaștere și de Baroc în operele secolelor XVI-XVIII) și nu pare, cel putin deocamdată, afectată de modificarea paradigmei critice. Dar secolele XIX și XX încep să fie privite cu totul altfel. Lucrurile se mișcă. O dezbatere pe această temă mi s-ar părea oportună și România literară o va provoca în viitorul apropiat. Surprizele nu vor lipsi. Unele
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
investigație în lumea intelectuală a Occidentului, descoperit fiind nu doar de perspectivele feministe, interesate să scoată la iveală anumite stereotipii de construire a identității care pot merge pînă la felul în care ne reprezentăm cultural trupul, ci și de alte paradigme de gîndire. De la studiul unei istorii a sexualității anexate la o istorie a trupului, de pildă, s-a trecut pînă la o abordare a problematicii corpului în istoria științei, însă de data aceasta nu în sensul consacrat științific, ci mai
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
destin, comunitate, lumea de dincolo. Însă odată cu această modificare de mentalitate se schimbă și peisajul intelectual al epocii, dinamica artelor, a disciplinelor filozofice ori științifice. Studiul lui Schmitt este o adevărată enciclopedie, în această privință, care reface pasionant schimbări de paradigmă mentală. Jean-Claude Schmitt - Rațiunea gesturilor, traducere de Doina Marian, prefață de Alexandru Duțu, Editura Meridiane, București, 1998, 403 pagini, preț nemenționat.
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
normelor culturale, în spatele căreia se ascunde adevăratul conținut al visului - conținutul latent - sau dorințele inconștiente." Deși, în plan clinic, interpretarea viselor și-a pierdut azi din importantă, în planul psihanalizei aplicate la fenomenele culturii visul continuă să funcționeze ca o paradigmă: Asemeni visului, orice produs cultural are un conținut manifest și un conținut latent, întotdeauna mesajul conștient al operei fiind dublat de un mesaj inconștient". * Scriitorii prezenți în Dilemă viselor sînt de două feluri: cei care scriu despre ei înșiși în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
fertila strădanie de a găsi puntea ce le leagă (în cazul ultimului reliefîndu-i o spiritualitate larvara, panică, în concrescenta cu acuitatea simțurilor purificatoare), pe care o întîlnim și la mari înaintași precum Blaga sau Pillat, ultimul constituind în speță o paradigmă și prin deschiderea să de "turist liric" (categorie reprezentată în spațiul francez de Valéry Larbaud, Blaise Cendrars etc.). Că atitudine ideatica avem a face cu un panteism ("pretutindeni călcam în euharistie", ar putea exclama poetul nostru, precum autorul Laudei somnului
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
ci trece, cumva destul de spectaculos, direct în plin discurs sociologic american al anilor 50 și 60 din acest secol. Pentru Jankélévitch, însă, acest episod nu mai e relevant defel: filozoful francez scrie și elaborează o teorie a nostalgiei în plină paradigmă romantică, de ca si cum ar fi contemporan cu Baudelaire ori Debussy, nu cu psihologii și sociologii vremii sale. Romantic fiind, ca raționament explicativ, pentru Jankélévitch accentul esențial al nostalgiei nu cade pe spațiu, evident, ci pe timp: nostalgia, de fapt, este
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
nevoia de adorație, corespunzînd chiar complexului de inferioritate. Ce se putea astfel, paradoxal, dezamorsă. Marea revoltă se asociază nu o dată cu o sete de supunere. Oare revoltă profeților biblici mînioși, la care a fost raportat Arghezi, n-are că fundament o paradigmă divină, o adorație mistica? Oare acel profet modern care a fost Léon Bloy - negreșit o sursă de inspirație pentru poetul român - n-a pornit, în fastuoasele-i diatribe, de la structura unui homo religiosus? Obiectul admirației aprinse a lui Arghezi, din
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
manuscriselor lui Kierkegaard, cînd consemnam cu un an în urmă apariția altui caiet, Scrisoare către un tînăr prieten. Retorica lor este cea a dialogului între doi prieteni, A și B, în multe privințe opuși, fiecare construit ca reprezentant al unei paradigme de gîndire, ca purtător al unor valori. Unul este maturul, echilibratul, moralistul, celălalt e seducătorul, tînărul înfierbîntat, estetul. Narziss și Goldmund, într-un fel. Legitimitatea estetică a căsătoriei este scrisoarea maturului, happily married, catre sturlubatecul său prieten. Dincolo de îndemnul la
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
Puține propoziții de critică a comunismului atît de pline de miez și de constrîngătoare expresiv găsim în literele românești. Glumind, am putea afirmă că poetul și-a ispășit păcatul compromisului final cu anticipație. Artificialitatea programului comunist, primejdia utopiei, calchiate după paradigmă religiei, sterilitatea deopotrivă estetică și morală a doctrinei apar denunțate în trăsături a caror incisivitate e grăitoare azi, nu mai puțin decît la începutul anilor '30, cînd au fost înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta șui generis: "În
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
dovedesc mulți teoreticieni lucizi, între care Toma Pavel în Mirajul lingvistic (pe care studenții convertiți la jakobsonism îl descoperă, ușor stupefiați, abia la sfîrșitul facultății, cînd li se permit și mici erezii anti-structuraliste). Dacă există fragmente însuflețite intelectual în această paradigmă pulverizata și agonizanta (ori de-a dreptul decedată) rămîne încă de stabilit. Pentru a lua o asemenea decizie e nevoie, mă tem, de ceea ce unii abhora pur și simplu, iar alții o fac fie cu prea mult spirit critic, fie
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
participe, cărți serioase au continuat să apară la marile edituri din țară. Unele dintre ele capabile să determine să ușureze, sau măcar să explice parțial tocmai ceea ce manualele alternative se străduiesc (indiferent dacă izbutesc sau nu) să facă: o modificare de paradigmă. Folosesc aici termenul de "paradigmă" an sens foarte laic, că suma de convingeri implicite, reflexe de gandire și valori ămpărtăsite la un anumit moment dat de o comunitate an planul cunoașterii. Scandalul manualelor școlare dovedește un lucru, fără putință de
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
să apară la marile edituri din țară. Unele dintre ele capabile să determine să ușureze, sau măcar să explice parțial tocmai ceea ce manualele alternative se străduiesc (indiferent dacă izbutesc sau nu) să facă: o modificare de paradigmă. Folosesc aici termenul de "paradigmă" an sens foarte laic, că suma de convingeri implicite, reflexe de gandire și valori ămpărtăsite la un anumit moment dat de o comunitate an planul cunoașterii. Scandalul manualelor școlare dovedește un lucru, fără putință de tăgada (dovedește mai multe, de
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
naționalism desantat la persoane care au privilegiul periculos de a vorbi an public și de a vantura cuvinte magice precum acela de "patriot" spre a camufla astfel hidoșenia xenofobiei sau cicatricile unei găndiri socialiste). Acesta este următorul: orice schimbare de paradigmă se produce inevitabil cu scrăsnete și gemete, ea presupune ămpotriviri, revolte, vehemență, dezacorduri radicale. Dar, și aici urmează vestea bună, pana la urma modificarea de produs se produce, inevitabil. an ciuda ireconciliabilului opiniilor adverse, cea nouă, nu cea veche, castiga
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
an sensul prescriptiv al termenului, ci mai curand ca model și totodată consolare. Mesajul răspicat al lui Kuhn, oricat de contestabil raționamentul prin care ajunge să al formuleze, ori de limitat domeniul la care e aplicabil, este că modificările de paradigmă șanț inevitabile. De ce șanț inevitabile e o ăntrebare interesantă, precum și foarte dificilă la un anumit nivel (unde Kuhn, au demonstrat-o mulți teoreticieni, atat istorici, cat și oameni de știință ori filozofi, e parțial descoperit), al cărei răspuns, mi se
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
gandire. De aceea, istoria conceperii Structurii revoluțiilor științifice mi se pare mai curand anecdotica. Importantă este, ansa, teza centrală a acestui volum, cumva inspirată de anecdota cu pricina: că istoria științei nu e un continuum uniform, ci o serie de paradigme distincte, fiecare cu problemele ei, cu metode și concepte, cu eroi și răzvrătiți, si ca răzvrătiții șanț de regulă cei ce anunță ceasul unei noi paradigme. Ideea lui Kuhn este ca, ăn cercetarea științifică se ajunge la o teorie anume
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
cu pricina: că istoria științei nu e un continuum uniform, ci o serie de paradigme distincte, fiecare cu problemele ei, cu metode și concepte, cu eroi și răzvrătiți, si ca răzvrătiții șanț de regulă cei ce anunță ceasul unei noi paradigme. Ideea lui Kuhn este ca, ăn cercetarea științifică se ajunge la o teorie anume nu pe baza unui ansamblu de definiții și reguli cu statut incontestabil și atemporal, ci mai curand an virtutea unor exemple concrete, cu ajutorul unei serii de
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
atemporal, ci mai curand an virtutea unor exemple concrete, cu ajutorul unei serii de eșecuri și reușite. Un exemplu de problema rezolvată servește, ulterior, drept model de cercetare, iar legile pe care noi le socotim imuabile, se stabilesc deductiv, nu inductiv. Paradigmele științifice șanț, conform explicațiilor lui Kuhn, care mai tarziu au fost radicalizate de anumiți sociologi britanici, un fel de cluburi, ăn care anumite probleme șanț considerate interesante și relevante, altele nu, unele metode acceptabile, altele nu, unele concepte valabile, altele
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
ăn care anumite probleme șanț considerate interesante și relevante, altele nu, unele metode acceptabile, altele nu, unele concepte valabile, altele nu. Folosesc cuvantul club conștientă de insolenta lui, ansa ca metaforă nu mi se pare deplasat: Kuhn susține că o paradigmă impune un anumit model comportamental intelectual pe care membrii ei al interiorizează pana cand el pare firesc și adevărat an sens transcendent, cu toate că reflectă acordul lor intersubiectiv, nu un adevăr supraindividual. Trecerea de la o paradigmă la una nouă, ca atare
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
deplasat: Kuhn susține că o paradigmă impune un anumit model comportamental intelectual pe care membrii ei al interiorizează pana cand el pare firesc și adevărat an sens transcendent, cu toate că reflectă acordul lor intersubiectiv, nu un adevăr supraindividual. Trecerea de la o paradigmă la una nouă, ca atare, e foarte dificilă, tocmai pentru că susținătorii celei vechi au o anumita fervoare an numele acestui "adevăr" an care cred orbește. Dar nu numai că nu e o trecere imposibilă, ci chiar una inevitabilă. Kuhn analizează
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]