502 matches
-
mai apare ca pură faptă a libertății, ci ca figură coerentă a "puterii de viață" care transformă viețile umane în simplu prilej. Dacă natura sau spiritul infinit nu cunosc odihna, atunci destinul, libertatea și secvența "de depășit-de atins" sânt simple parafraze ale dinamicii universale care se satisface în mod suprem în lumea omului. Ca agent al destinului și ca pacient al propriei sale libertăți, omul nu face decât să se supună acestui impetus dirijat. Zbuciumul care însoțește parcurgerea secvențelor "de depășit-de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
este indiferentă? Poate fi calitatea umbrei indiferentă? Sau altfel spus: cum poți face umanistică fără feed-back? Până și meseria tăietorului de lemne are o funcție formativă. Socrate și Platon știau foarte bine ce înseamnă acest acord suprem. Mă tentează o parafrază platoniciană: "Dar spune-mi, Criton, ne putem închipui un înțelept din vechime sau vreun mare tragedian învățîndu-i pe oameni ce este drept, frumos și bun, iar el purtîndu-se asemeni unui scrib de rând, care disprețuiește și înjosește prin fiecare zi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
le găsesc rezonabile și singurele posibile într-un viitor apropiat. Până atunci, până la conștientizarea acestui adevăr, într-o societate înstrăinată de valorile spiritului, scriitorul autentic rămâne singur, pe margine. februarie, 1995 Ai noștri tineri la Berlin Titlul de mai sus - parafrază a unui binecunoscut poem eminescian, epurat desigur de conotațiile ironice adăugate de poet la 1876 - enunță un adevăr aproape de necrezut în condițiile sărăciei și izolării noastre suverane. De data aceasta însă întâmplarea chiar trebuie crezută. În lunile martie-aprilie curent un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
au Journal, Librairie José Corti, Paris, 1986, p. 157. (27) Condiție discutată atât de către Maurice Blanchot (op. cit., p. 274), cât și de către Jean Rousset, În Le lecteur intime, p. 158. (28) Liviu Rebreanu, op. cit., p. 1. Cutia neagrătc "Cutia neagră" Parafraza utopică Triada timp-persoană-subiectivitate cuprinde, in nuce, Întreaga istorie a jurnalului intim. O posibilitate de definire unitară prin intermediul a trei concepte ce nu se lasă ușor aduse la același numitor. Dar nu putem miza decât pe ele, chiar dacă, Într-o necontenită
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
inductive ale fiecărei lecturi. Așadar, pași insesizabili spre o poetică neconstrânsă de reguli și prejudecăți, nesupusă vreunui program. Poate doar aceluia de a găsi, În mulțimea de sensuri, potențialitatea literaturii așa cum ne-o ilustrează timpul, persoana și subiectivitatea: literaritatea vie, parafraza utopică a unei inexistente teorii, Întrevăzută, Însă, printre rândurile unui discurs insuficient articulat. Sens și lege Limbajul se Întrupează În creație de fiecare dată altfel. Ordonarea operei de artă, compoziția, urmează, la rândul ei, o altă cale. O altă ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pattern global de tip frame (cadru). ARGUMENTATIVUL text ce vizează adeziunea la anumite idei, considerate adevărate și subminarea celor false. Relațiile cele mai frecvente sînt de motivare, valorizare, opoziție. Suprafața textuală conține indici de coeziune și emfază, precum repetiția, paralelismul, parafraza. Patternul global este de tip plan și diferă de schemă sau cadru prin aceea că locutorul evaluează elementele în termenii scopului vizat (clasificarea textelor în funcție de patternul global aparține lui R. de Beaugrande & W. Dressler, 1981, Introduction to Text Linguistics, London
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Cele trei tipuri esențiale de deixis: personal, spațial, temporal se articulează în jurul axei ego/ hic/nunc (eu/tu, aici/acolo, azi/mîine). DENOTAȚIE (în raport cu conotație) Sensul denotativ este semnificația fundamentală, codificată a semnului lingvistic; noțiunea de identitate de sens (sinonimie, parafrază, definiție) se bazează pe sensul denotativ. DESIGNATUM Acel ceva la care trimite semnul, în conformitate cu codul; designatum-ul face parte din semioză, este o unitate socio-culturală, o clasă (ce poate avea mai multe elemente, un singur element sau nici un element); el decupează
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
parodiști, Thomas Mann (care pune accentul pe spiritul de negare, considerându-l parodic prin excelență) și G. Topîrceanu ("O încercare mai ușoară în acest gen este parodierea unei bucăți literare anumite. E vorba în acest caz de un soi de parafrază spirituală, în care autorul parodiei abundă în sensul bucății parodiate, bagatelizându-i tonul și vulgarizându-i conținutul. O încercare mai dificilă însă este parodierea nu a unei bucăți anumite, ci a unui scriitor, luat în întregime, cu felul lui de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
estetician care "a creat o prăpastie de netrecut între artele plastice și poezie, invalidând paralela tradițională ut pictura poesis pentru a o înlocui cu modelul muzical" a fost Lessing, și după el "modelul muzical și autonomia artei, ireductibilă la principiul parafrazei", au fost susținute de Burckhardt, Nietzsche, Eliot sau Bergson. 23 "Swann explicat de Proust", în op. cit., p. 215: "[...] întocmai ca un oraș care, în timp ce trenul își urmează cursul întortocheat, ne apare când la dreapta, când la stânga, diferite aspecte pe care
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se naște tocmai din faptul că este un spirit original, care nu gândește în stereotipuri, nu adoptă gândirea grupului dacă nu i se potrivește sau nu o convinge. Monica Lovinescu se limitează uneori la a recenza cu ajutorul citatului sau al parafrazei: parafraza este, susține Jean Starobinski, un "ecou degradat al textului"293. Și explică: "Comentatorul, în acest caz, nu îndrăznește să vorbească pentru sine: el nu are nimic de spus, îi lipsesc mijloacele. Poate că a "înțeles", însă n-a observat
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
naște tocmai din faptul că este un spirit original, care nu gândește în stereotipuri, nu adoptă gândirea grupului dacă nu i se potrivește sau nu o convinge. Monica Lovinescu se limitează uneori la a recenza cu ajutorul citatului sau al parafrazei: parafraza este, susține Jean Starobinski, un "ecou degradat al textului"293. Și explică: "Comentatorul, în acest caz, nu îndrăznește să vorbească pentru sine: el nu are nimic de spus, îi lipsesc mijloacele. Poate că a "înțeles", însă n-a observat nimic
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nesfârșit devotamentul față de literatură, pentru a îndruma cititorul către o lectură interesantă. Citatele au menirea de a introduce lectorul în text, de a-i face cunoscute ideile interesante și pentru asta îl lasă pe autor liber, nu-l reduce la parafrază. Folosită de toți criticii, citarea este considerată o metodă specifică, un procedeu critic. În două cronici dinspre finele anului 1988, adoptând un stil didactic și dând dovadă de cunoștințe în domeniul evoluției romanului, Monica Lovinescu contrazice opiniile lui Mircea Nedelciu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anumitor informații, modul de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni subiective); - nivelul lexicosemantic se evidențiază prin diversitate lingvistică, prin utilizarea variantelor lexicale literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică), prin omonimia valorificată în jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
A lansat recent la Iași, la Universitate, o carte cu titlul. Sfîrșitul reglementării și ultimul reglementator (Editura Curtea Veche, Colecția Profit cum altfel? București, 2013). Un titlu provocator și puțin prea comercial pentru o carte științifică, ce se dorește o parafrază la eseul lui Francis Fukuyama din 1990, Sfîrșitul istoriei și ultimul om. Acesta a fost însă rezultatul unei comenzi ideologice a tink-tank-ului neoconservator american Council of Foreign Policy, deosebit de influent, pe care oamenii de știință serioși nu l-au prea
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
scrise pe un zid în partea veche a orașului: „Sunt sigur numai de un lucru pe care îl știu. Lucrul pe care îl știu este că nu știu nimic.” Această frază, care a fost inscripționată în Greaca modernă, este o parafrază a faimosului dicton antic atribuit lui Socrate. Consider că aceasta este atitudinea potrivită pentru toți psihoterapeuții, atât înainte de formare, cât și după aceea. După o viață de practică a psihoterapiei aceasta este încă o afirmație adevărată, deoarece îmi dau seama
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ce putem afirma cu privire la ele este că sînt transformări reciproce apropiate, și nimic altceva. Un exemplu Îl constituie gnosticismul sethian, așa cum a fost el definit de Ipolit (nu de Învățații epocii moderne) și sistemele cuprinse În tratatele de la Nag Hammadi, Parafraza lui Sem și Zostrianos. Alt exemplu Îl formează o serie de scrieri și de mărturii care sînt, toate, transformări ale unui text de bază - primele capitole din Geneză: Apocriful lui Ioan (AJ), tratatul Asupra originii lumii (SST), Ipostaza Arhonților (HA
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Br 3. Adevărata Învățătură (Authentikos Logos) AL 4. Conceptul Marii Noastre Puteri (Noema) N 5. (Fragment din Republica lui Platon) 6. Discursul despre a Opta și a Noua Og 7. Rugăciunea de mulțumire (hermetică) G 8. Asclepius Ascl VII 1. Parafraza lui Sem PSem 2. Al doilea tratat al Marelui Seth ST 3. Apocalipsa lui Petru ApPt 4. Învățăturile lui Silvan Sil 5. Cele trei stele ale lui Seth TSS VIII l. Zostrianos Z 2. Epistola lui Petru către Filip EpPt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
autofecundează: ea trebuie să fie reprezentată concret sub forma unei matrice dotate cu un falus 59. Dacă Protennoia Trimorphe (P) pare să aparțină acelor tratate În care Protennoia-Barbelo apare exclusiv ca un eon superior al Pleromei, un alt text „sethian”, Parafraza lui Sem (PSem), vorbește despre o entitate manifest androgină, fără partener, care copulează cu ea Însăși, zămislindu-l pe falicul VÎnt-Demiurg, „care Întrunește puterile Focului, Întunericului și Spiritului”60. Alte texte promovează entități feminine, atît ca importante ipostaze pleromantice, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nelimitată. Una din căile posibile este ca tot ce În Biblie apare drept bun să fie considerat rău, și viceversa. Vom analiza În continuare cîteva dintre cazurile cele mai frapante: Cain, Șarpele etc. Un alt exemplu poate fi extras din Parafraza lui Sem224, unde sodomiții apar ca reprezentanți virtuoși ai „neclintitei rase” a lui Seth și, prin urmare, ca obiect al invidiei și răzbunării venind din partea Demiurgului. Domeniul de aplicare a regulilor exegezei inverse depășește Vechiul Testament. Cainiții despre care vorbește Irineu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Nelegiuirii pentru naaseni 242 și Diavolul pentru ofiți, cu toate că Sophia se folosește de el pentru a face să-i ajungă mesajul la cuplul omenesc primordial. În Tratatul Tripartit 243 se aseamănă Diavolului, și este Moluchtas, VÎntul ofidian cel rău În Parafraza lui Sem244. Alți gnostici În schimb cred că Șarpele este Sophia Însăși 245, În vreme ce gnosticii lui Epifaniu, În cartea lor, astăzi pierdută, Evanghelia Evei, consideră că Șarpele i-a dăruit primei femei cunoașterea 246, iar În Ipostaza Puterilor 247 și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Întreprindem aici o analiză a narațiunilor mitologice create de William Blake sub influența platonismului lui Thomas Taylor, a experienței vizionare a lui Swedenborg și a filozofiei lui George Berkeley. Prima Carte a lui Urizen (1794) scrisă de Blake este o parafrază liberă a Genezei, combinată cu reminiscențe de mitologie greacă, În care terifianta ființă primordială Urizen joacă rolul creatorului biblic. Urizen, arhitect al universului, este ipostaza urii și disprețului pe care Blake Însuși le Încearcă față de filozofia mecanicistă a lui Newton
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
date, microfoane, cască și ochelari de realitate virtuală etc.Ă și ca program sau limbaj informatic. Într-o viziune apropiată de viața artificială, interfața poate fi considerată ca având un rol organic, senzorial în procesul de simbioză om-mașină (sau în parafrază deleuzo-guattariană, procesul de devenire-mașină a omuluiă, intermediind între două sisteme până la fuziunea lor și mijlocind noi percepții și senzații corporale (vizuale, auditive, tactile, motriceă în spații ale realității virtuale sau/și ale cyberspațiului. Cel mai adesea însă, interfața este resimțită
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sugestii originale, de diversificare a lirismului prin plăsmuirea de impresii, de sunet și culoare într-un conținut psihic nou, și nu transcrierea aproape identică a cantilenei lui Botta sau a poemului "După melci" al lui Ion Barbu, care rămân simple parafraze a modelelor. Tiberiu Utan "Carte de vise", E. P. L., 1951; "Versuri", Editura Tineretului, 1961; "Clipe", E. P. L., 1968; "Steaua singurătății", Editura Tineretului 1968; "Versuri", "Cele mai frumoase poezii", Editura Albatros, 1975. T. Utan debutează sub semnul poeziei reportaj. Treptat, devine
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
anumitor informații, modul de prezentare, imaginile ilustrative presupun opțiuni subiective); - nivelul lexicosemantic se evidențiază prin diversitate lingvistică, prin utilizarea variantelor lexicale literare, prin sinonimie (lexicală, sintactică și stilistică), prin omonimia valorificată în jocuri de cuvinte; sunt inserate frecvent citate, maxime, parafraze ori formulările stereotipe specifice culturii media; - nivelul morfosintactic nu are mărci distinctive, apelând la elemente ale stilului artistic: construcții retorice (interogații și exclamații retorice, gradații, enumerări, recurență, sime trie sintactică etc.), topică afectivă (inversiuni, dislocări, formulări eliptice etc.); - nivelul stilistic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
lui provoacă, mustește de atitudine. Opera minează insidios modelul. Ascultă de un demon interior care-și rîde de unii și de alții, dezertînd de la regulile clasice ale romanului. "Bietul" Ioanide întrupează visul călinescian al creației. Totul îndreptățește a vorbi despre parafraza mitului fondator, ilustrat de constructorul sacrificial. Destinat operei sale himerice, captiv al unor forțe mai puternice decît legăturile lui pămîntești, creatorul se află singur cu opera sa, imagine a castelelor în lună, promisă doar lui. A "construi în lună", ca
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]