703 matches
-
radicular înconjurător, diferențierea și proliferarea acestor celule nu depășesc limitele unei creșteri normale, nu ating nivelul unei proliferări haotice, ca în cazul unor cancere vegetale provocate de alți agenți infecțioși ai plantelor din grupa ciupercilor și mai ales a bacteriilor parazite. Figura 33.1. Amplificarea și multiplicarea regiunii organizator nucleolare (RON) în celulele nodozităților radiculare de trifoi roșu (Trifolium pratense) ca urmare a infecției acestora cu Rhizobium leguminosarum (original): AN - anvelopa nucleară; Car - carioplasmă (nucleoplasmă); ChON - cromozom organizator nucleolar cu structură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
comunismul are vreun raport cu sistemul clivajelor și cu modernizarea. În contextul dezbaterii politice al tranziției, a afirma o legătură între comunism și modernizare ar putea să pară de neconceput: comunismul era deja perceput ca retrograd, antimodern, ca un regim parazit agățat de restul societăților premoderne. Percepția comunismului antimodern este dezvoltată în textele lui Hayek, care devine repede o referintă majoră în Europa Centrală și Orientală: partizan al înlăturării oricărei intervenții a statului în viața economică, el critică socialismul, organizarea publică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31șC, cu optimum de 14-17șC și în condiții de umiditate 95 %, la suprafața organelor. În timpul iernii ciuperca rezistă pe frunză ca parazită pînă în primăvară când, vor apărea noi generații de spori. Sporii formați târziu în vară produc infecții pe frunzele grâului apărut ca samulastră, iar sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia răsărite în toamnă. Infectarea grâului în toamnă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzelor sau colorarea lor în mov și reducerea suprafeței acestora (fig. 46). La tomate apare în urma atacului mărirea frunzulițelor de sub fruct și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie-caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogenîn natură este asigurată de cuscută și de insecte. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin altoiri. În natură pagubele produse de mycoplasma sunt direct proporționale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
kg/t tuberculi pentru plantat;Validacin 3 S-3 % pentru tratamentul tuberculilor de plantat în loturile semincere.Se poate folosi insectofungicidul Prestige 290 FS-0,8 l/t înainte de plantarea tuberculilor. 3.1.18. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite Putregaiul apos de rană Pythium sp.; făinarea Erysiphe cichoracearum și Leveillula solanacearum; putregaiul alb Sclerotinia sclerotiorum; putregaiul uscat al tulpinilor Phoma exigua var. foveata; pătarea peridermului-Oospora pustulans; cercosporioza Cercospora concors; râia argintie Helminthosporium solani. 3. 2. Bolile sfeclei Viroze 3
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciupercii în Moldova l-a efectuat Didina Caea (1974). Simptome. Boala poate fi recunoscută ușor datorită miceliului albicios, fin care poate acoperi toată frunza. Miceliul devine alb-pulverulent datorită sporilor, apoi cenușiu datorită fructificațiilor sexuate, care sunt negre. Sub pâsla miceliană, parazită de suprafață, țesuturile parazitate se îngălbenesc, iar frunzele se brunifică și se usucă prematur (fig. 62). Boala este observată mai întâi pe frunzele plantelor din culturile pentru semințe și la interval de 1-2 săptămâni se va observa și pe sfecla
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fig. 66). În țesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezistență, galben-aurii, prevăzuți cu o membrană groasă.. Ciuperca mai poate ataca și alte plante din familia Compositae. Transmitere-raspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul parazit din semintele infectate și prin sporii rămași în sol în resturile vegetale. Întrucât nu se practică monocultura la floarea soarelui, principala sursă de infecție în anul următor o constituie semințele infectate. Prevenire și combatere.Întrucât boala se transmite prin semințe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fitosanitară internă și externă prevede măsuri drastice de depistare și localizare a focarului de infecție. M. Acimovic (1962) precizează că cea mai neindicată premergătoare pentru floarea soarelui este lucerna, pe care această ciupercă se înmulțește nestingherit. Boli produse de plante parazite 4.1.10. Lupoaia (verigelul) Orobanche sp. Plantă parazită cunoscută sub numele de lupoaie sau verigel, poate produce pagube însemnate de până la 70-80 % din producție, aceasta fiind afectată și calitativ prin reducerea procentului de ulei din seminte. Planta este întâlnită
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și localizare a focarului de infecție. M. Acimovic (1962) precizează că cea mai neindicată premergătoare pentru floarea soarelui este lucerna, pe care această ciupercă se înmulțește nestingherit. Boli produse de plante parazite 4.1.10. Lupoaia (verigelul) Orobanche sp. Plantă parazită cunoscută sub numele de lupoaie sau verigel, poate produce pagube însemnate de până la 70-80 % din producție, aceasta fiind afectată și calitativ prin reducerea procentului de ulei din seminte. Planta este întâlnită în toate țările cultivatoare de floarea soarelui. În România
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
va trebui să nu conțină semințe de lupoaie. Pe suprafețe mici, se recomandă prașile repetate executate înainte de apariția florilor deoarece, dacă planta este tăiată după înflorire, substanțele din tulpină reușesc să matureze semințele. Repetarea prașilelor este necesară întrucât tulpinile plantei parazite nu apar toate odată, ci pe rând. Cea mai eficientă metodă este alegerea de soiuri și hibrizi rezistenți la această plantă parazită. Soiurile cu înrădăcinare profundă sunt mai puțin parazitate de lupoaie a căror semințe nu germinează la adâncime mare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este tăiată după înflorire, substanțele din tulpină reușesc să matureze semințele. Repetarea prașilelor este necesară întrucât tulpinile plantei parazite nu apar toate odată, ci pe rând. Cea mai eficientă metodă este alegerea de soiuri și hibrizi rezistenți la această plantă parazită. Soiurile cu înrădăcinare profundă sunt mai puțin parazitate de lupoaie a căror semințe nu germinează la adâncime mare. În anul 2001 au fost omologați 13 hibrizi. În funcție de atacul din anii precedenți al ciupercilor sau a plantei parazite, se va alege
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la această plantă parazită. Soiurile cu înrădăcinare profundă sunt mai puțin parazitate de lupoaie a căror semințe nu germinează la adâncime mare. În anul 2001 au fost omologați 13 hibrizi. În funcție de atacul din anii precedenți al ciupercilor sau a plantei parazite, se va alege pentru noua cultură unul dintre următorii hibrizi (tab. 3). R 4.2.1. Virusul mozaicului soiei Soybean mosaic virus Boala a fost descrisă în 1916 în S.U.A. sub numele de cloroza și încrețirea frunzelor de soia, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cucurbitaceelorSphaerotheca fuliginea și Erysiphe orontii Această boală condiționează producția de bostănoase în câmp, sere sau solarii. Făinarea la dovleac a fost găsită de C. Oescu și I. Rădulescu în 1933 și studiată de C. Sandu Ville în 1967. Simptome. Miceliul parazit de suprafață al ciupercii formează pe frunze și tulpini o pâslă albicioasă, apoi brună. Erysiphe orontii formează pete albe pâsloase, mai bine conturate într-o primă etapă, apoi se extinde și acoperă frunza (fig. 80). Pâslele miceliene au aspect prăfos
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
are mai multe biotipuri răspândite în țările cultivatoare de in, așa încât este necesar să se amelioreze soiuri locale sau să se verifice rezistența hibrizilor obținuți în condițiile fiecărei țări cultivatoare. 5.1.9. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale inului Fusarioza inului este produsă de o multitudine de specii ale genului Fusarium. La alcătuirea asolamentului pentru cultura inului trebuie să se țină seama de cercul de plante gazdă al acestor ciuperci care, trăind pe resturi vegetale în sol
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetale în sol, pot parazita în condiții de secetă rădăcinile și baza tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2.1. Mozaicul cânepei Cannabis mosaic virus Viroza cunoscută și sub numele de pătarea în dungi, a fost semnalată în 1941 în Germania de către Röder și apoi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pierderile produse de această ciupercă. Folosirea produselor cuprice (Gr. A de substanțe) sau a ditiocarbamaților (Gr. C) este foarte bună dar, se practică doar pe suprafețe mici în câmpurile experimentale. 5.2.5. Alte boli produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
negre. Pe frunzele de Euphorbia cyparissias (alior, laptele câinelui) se observă pete galbene-portocalii. Frunzele devin aproape circulare, groase, iar tulpinile îngroșate neuniform, au poziție erectă, dar consistența cartilaginoasă. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu parazit în plantele de Euphorbia și sub formă de spori de rezistență. În primăvară, răspândirea ciupercii este asigurată pe Euphorbia de spori, iar pe lucernă primele infecții sunt produse de sporii ce vin de pe Euphorbia. Din momentul apariției grupurilor cu spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce vor produce primele infecțiile Răspândirea ciupercii în cultură este asigurată de spori de vară pe tot parcursul perioadei de vegetație. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea lanurilor înainte de apariția sporilor de rezistență. Boli produse de plantele parazite 7.2.7. Cuscuta trifoiului și lucernei Cuscuta sp. Plantele parazite cunoscute sub numele de cuscută sau torțel sunt răspândite în toată lumea și produc pagube deosebite în culturile semincere. În România, în studiile lui I. Buia au fost descrise 18
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de spori de vară pe tot parcursul perioadei de vegetație. Prevenire și combatere. În vederea limitării pagubelor, se recomandă cosirea lanurilor înainte de apariția sporilor de rezistență. Boli produse de plantele parazite 7.2.7. Cuscuta trifoiului și lucernei Cuscuta sp. Plantele parazite cunoscute sub numele de cuscută sau torțel sunt răspândite în toată lumea și produc pagube deosebite în culturile semincere. În România, în studiile lui I. Buia au fost descrise 18 specii ale acestui gen. Caracteristicile plantelor sunt: tulpină filiformă, cilindrică, galbenroșcată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în mov, paralel cu reducerea suprafeței limbului (fig. 98). Tomatele atacate prezintă hipertrofieri (creșteri exagerate) ale caliciului florilor, lignificări ale vaselor conducătoare din fructele care nu vor ajunge la maturitate să aibă culoarea roșie caracteristică. Transmitere-răspândire. Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogen în natură este asigurată de speciile genului Cuscuta (torțelul) și de insectele Hyalesthes obsoletus, Eusceles plebejus și Macrosteles laevis. În natură, pagubele produse de micoplasma sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crapă și se usucă fără a forma semințe. Hreanul atacat prezintă în afară de simptomele de pe frunze, simptome de brunificare a rădăcinilor care, se îngroașă și putrezesc. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul prin sporii de rezistență și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea sporilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate. După
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din care se desprind fragmente vehiculate de vânt, apa de irigație sau lucrările solului. În cazuri mai rare, extinderea ciupercii se poate face prin spori iar rămânerea în sol este asigurată de scleroți. Cercul de plante gazdă al acestei ciuperci parazită facultativ, cuprinde: cartoful, morcovul, salata, castraveții etc. Prevenire și combatere. În spațiile protejate se recomandă dezinfectarea obligatorie termică sau chimică a solului. În cultură se recomandă un asolament obligatoriu în care nu trebuie să urmeze plante din cercul de gazde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetație, iar în zonele mai calde, rezistă și peste iarnă,asigurând infecțiile din primăvară. Pe frunzele căzute apar în primăvară fructificațiile de rezistență (peritecii) cu gât lung, ce conțin spori. Iernarea ciupercii poate avea loc și sub formă de miceliu parazit în scoarța ramurilor.Din cercetările făcute la Iași (1957-1960) periteciile se formează în primăvară, după ce temperatura solului depășește 7-10șC, iar sporii se maturează la temperaturi cuprinse între 15-20șC. În toți anii de observații, sporii s-au maturat după 25 aprilie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe zi și comprese calde pe abdomen În timpul nopții. În duodenita parazitară se urmărește Îndepărtarea paraziților din organism, folosind preparate antiparazitare eficiente. Capitolul 23 COLITELE Colita este o afecțiune dureroasă provocată de inflamația colonului ca urmare a unor infecții intestinale, paraziți sau substanțe toxice precum și indigestii după mese copioase. Poate fi afectat atât colonul Întreg (colită difuză) cât și numai o parte din colon (colită segmentară). Boala este mai frecventă Între vârstele de 15-50 de ani, mai ales la femei
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
are o rezistență scăzută care se complică pe fondul lipsei acute de poftă de mâncare. Enterocolitele sunt inflamații ale mucoasei peretelui colonului, cu perioade de acalmie sau de agravare, succedate neregulat. Frecvent apar diverse infecții cu bacterii, virusuri, ciuperci sau paraziți (lambliază, teniază) care pătrund În organism prin intermediul apei contaminate, a alimentelor sau mâinilor murdare. Microorganismele sunt vehiculate de anumiți vectori (muște, gândaci, șobolani etc) Cauzele declanșării enterocolitelor sunt infecțioase, chimice, fizice sau toxice. Frecvent sunt legate de consumul unor alimente
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]