473 matches
-
America, fiind observată și descrisă pentru prima oară în acest continent de către L.D. Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din S.U.A. și Europa, fiind semnalată în anul 1922 și în Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm în diametru, de formă circulară și de culoare brună cu nuanță roșcată (când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an de an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la distanțe relativ mici (1200-1500 m
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
500,25 %. 9.9.2.5. Pătarea cenușie a frunzelor Mycosphaerella rubi Boala a fost observată mai întâi în Belgia, în jurul anului 1850, iar astăzi este răspândită în toate țările din zona temperată, pe multe soiuri de zmeur. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și foarte rar lăstarii tineri. Pe frunze apar pete mici, circulare, de câțiva milimetri în diametru, de culoare cenușie. În jurul acestor pete se observă un inel mai întunecat, de culoare brună sau violace. Petele pot să se unească și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tuturor surselor de infecție din plantație, prin scoaterea și distrugerea prin ardere a butucilor bolnavi. Înainte de a începe vegetația, plantele vor fi stropite cu o soluție de sulfat de cupru 3 %. 10.14. Putregaiul fibros al rădăcinilor Armillaria mellea Ciuperca parazitează pe un număr foarte mare de specii lemnoase, arbori de pădure, pomi, arbuști fructiferi, viță de vie. K.P. Link și G.B. Ramsey (1932) au semnalat prezența atacului și pe cartofi cultivați într-un teren proaspăt desțelenit ( G. Viennot-Bourgin, 1949). Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe plante. 11.1.8. Rugina garoafelor Uromyces dianthi Simptome. Pe toate organele aeriene apar pete mici, brun gălbui, în dreptul cărora epiderma crapă iar țesuturile se necrozează. Dacă sunt atacate tijele florifere, se observă uscarea plantei deasupra zonei atacate. Ciuperca parazitează țesuturile și pe care se formează grupuri de spori de vară, bruni-gălbui (fig. 197) Pe același miceliu, dar mai târziu, apar sporii de rezistență bruni-maronii. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii se face în cursul vegetației prin sporii de vară, iar transmiterea în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trandafirului Sphaerotheca pannosa var. rosae Boala a fost descrisă în țara noastră încă din 1929 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Ea este mai des întâlnită în spațiile protejate dar și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca parazitează toate organele verzi formând o pâslă albicioasă, mai fină sau mai densă, constituită din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele parazitate se brunifică așa încât frunzele se usucă, florile nu se deschid sau au petalele mici, pătate, fără valoare comercială. Lăstarii parazitați sunt debili și în cursul iernilor geroase vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se transmite în mod obișnuit prin afide și rezistă în bulbii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea imediată a plantelor virotice din cultură, stropiri cu insecticide și folosirea la plantare de bulbi sănătoși. 11.7.2. Alte virusuri ce parazitează crinul: Lily mosaic virus mozaicul crinului. Lily simptomless virus viroza latentă. Lily ringspot virus pătarea inelară. Cucumber mosaic virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
comuniste: „...colaborăm în special cu Tineretul Plugăresc, în cadrele căruia avem tineri progresiști care constituesc intermediarul dintre front și organizația noastră (subl.ns.)”. Ne permitem să credem că simplii membri ai Tineretului Plugăresc habar n-aveau că organizația lor era parazitată de elemente bolșevice. Din păcate, cele ce se vor întâmpla pe parcursul anilor 1947 și 1948, nu vor fi de bun augur nici pentru „încăpățânații” tineri social-democrați și, ceva mai târziu, nici pentru mai tinerii sau mai vârstnicii membri ai Frontului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tineretului progresist” pe care o vedeau greu aplicabilă și realizabilă în lumea satului și s au infiltrat cu gălăgioșii lor „instructori” și „îndrumători” în Partidul Frontul Plugarilor pe care l-au găsit numai bun pentru planurile lor, așa că l au parazitat încă de la începutul activității sale post-23 august 1944, precum căpușele pe oaie. O parte din „spioni” au intrat în conducerea acestei formațiuni politice iar o parte au intrat în Tineretul Plugăresc căruia repede i-au schimbat numele în OTS. Controlul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
materiale sanitare, etc.); 2) Acordarea unei subvenții pentru ajutorarea sinistraților de război; 3) (...) o gratificație pentru funcționarii ruinați prin evacuare (...)”. O cerere importantă fusese cea referitoare la preschimbarea uriașei cantități de maculatură sovietică numită „leu de război” ce infestase și parazitase economia națională a României ducând-o în pragul ruinării totale. Iată ce scrisese Bontaș: „...a se interveni la Banca Națională (a României, n.n.) spre a se face preschimbarea rublelor și leilor sovietici în întregime și cu precădere pentru producători și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ar fi situația, esențialul este mai întîi realizarea unei comunicații și a unei relații de încredere, de la ființă la ființă. Ceea ce implică din partea psihoterapeutului de a se situa cât mai aproape de ceea ce este exprimat efectiv, de a nu se lăsa parazitat de tot felul de imagini iraționale sau concepte exprimate, de a depăși aprehensiunea și rejetul inițial suscitat de comportamentele patologice. 2. Abordare psihopatologică. Trei elemente par să revină în permanență în problematica schizofrenului și vor interveni în adaptarea curei: 2
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
culoarele din Palatul Victoria ? Ce conflict a fost ? Ce știți despre acest lucru ? A.M.P. : Conflictul Ciorbea-BĂsescu, pe care îl retrăim iar zilele astea. E destul de complicat, dar acolo s-au mani‑ festat niște trăsĂturi destul de importante, care ne-au parazitat și ne parazitează și azi. Democrații păreau mai în regulă decât CDR și eu am avut simpatie pentru ei și i-am sprijinit, ceea ce am plătit foarte scump, pentru că era o paranoia îngrozitoare în interiorul acestei alianțe de guvernare. Cei de la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Victoria ? Ce conflict a fost ? Ce știți despre acest lucru ? A.M.P. : Conflictul Ciorbea-BĂsescu, pe care îl retrăim iar zilele astea. E destul de complicat, dar acolo s-au mani‑ festat niște trăsĂturi destul de importante, care ne-au parazitat și ne parazitează și azi. Democrații păreau mai în regulă decât CDR și eu am avut simpatie pentru ei și i-am sprijinit, ceea ce am plătit foarte scump, pentru că era o paranoia îngrozitoare în interiorul acestei alianțe de guvernare. Cei de la PNȚ mă bănuiau
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se exprimă liber, în totală independență de gândire, apărând nu interesele partidului ci ne spunea "ale tuturor românilor", fapt ce i-a și adus "carantina ideologică"", "impusă în ianuarie 1882". E de reținut faptul că "Eminescu denunță alogenia păturii superpuse, parazitând procesul organic. El dorea nu un stat cosmopolit [...], ci conservarea românității, făcând din aceasta chiar norma ei de dezvoltare". Ne-nțelegerea acestui fapt induce azi multora "transferuri ilicite" de idei și atitudini, în mintea atâtor "defăimători de azi, seduși de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de concentrări (subl.ns.)”. Cât despre Banca de Credit Mărunt (ce acorda Împrumuturi de până la 4 milioane de lei), raportorul Își exprimase regretul recunoscând: „Încă nu am reușit să pătrundem În ea” deci, comuniștii evrei Încă nu reușiseră să o paraziteze cu prezența lor. O altă organizație de asistență financiar economică În care nu călcaseră până În ziua Întocmirii raportului (23 august 1946) fusese „Joint”-ul și, la fel ca la precedentul caz, Terdiman Își arătase marea mâhnire a eșecului. i. Statistici
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și imposibilitatea reînființării Comunității israelite care În trecut fusese un factor extrem de important În viața cotidiană a evreilor fălcieni și hușeni. Despre această instituție, raportorul scrisese că „...este dezorganizată și suntem pe cale de a pătrunde (a se citi: a o parazita, n.n.) În ea pentru o activiza”, evident, În formatul comunist pe care și-l dorea el. Pe lângă aceste nereușite, iată și una pozitivă, sigur pe placul boșilor bucureșteni: „Asistența socială a grupului de femei evreice care are ca activitate ajutorarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
guvernele care s-au perindat după revoluție. ș...ț Ceea ce au făcut toate guvernele de după revoluție a fost să subvenționeze nu numai subzistența acestora, ci și prestigiul social al unor bărbați aflați la vârful ierarhiei salariilor muncitorești. Patriarhatulxe "„patriarhat" a «parazitat» aici nu atât o condiționare tehnică, cât una socială și politică.” (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, p. 196). Salariații statului care lucrează în domeniile cu angajați bărbați: utilitățile, transporturile, petrolul, armata, poliția, serviciile de informații au grile de salarizare mai mari
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Black Pearl, 2003 ; Dead Man’s Chest, 2006 ; At World’s End, 2007 ; On Stranger Tides, 2011 - care au desfășurat o spectaculoasă saga fantastică, proiectată pe realitatea exotică a coloniilor britanice din Caraibe și a tâlharilor de mare ce le parazitau, în secolul al XVIII-lea. Cu figura simpatică a căpitanului Jack Sparrow (personaj picaresc inventat de talentații scenariști Ted Elliott și Terry Rossio) și a echipajului său de pirați de pe corabia Black Pearl, în gross plan, filmul lui Verbinski a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mia dezvăluit înțelesurile profunde ale acestei ziceri. Chiar dacă nu ai păduchi, în România ajungi să știi foarte bine cum se comportă ei. Și, desigur, să te convingi că lucrul pe care se pricep de minune săl facă, în afară să paraziteze, este să iasă în frunte. Veți spune că peste tot în lume există astfel de lighioane, iar comportamentul lor e același, indiferent de loc. Așa e, numai că lumea civilizată șia dezvoltat tot felul de mecanisme de protecție împotriva lor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în com panii de frunte ale capitalismului neaoș triumfător. Mam întrebat de fiecare dată de ce un patron, interesat de profit, ca orice patron, își dă afacerile pe mâna unor astfel de indivizi care, neștiind să facă nimic altceva decât să paraziteze și să iasă în frunte, aduc numai deservicii firmei. Poate pentru că și patronul e din același aluat? Nu altfel stau lucrurile la scară mare, pe scena politică a țării. Dacă te uiți la cei care ne conduc, în Parlament sau
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să apară pe sticlă. Acum lucrurile sau schimbat fundamental. Dacă nu apari la televizor, nu ești vedetă (unii, pentru care vedetismul e totul, spun chiar că nu exiști). Acestea fiind zise, revenim la ideea de parazitare a televiziunii. Cum so parazitezi? Așa cum procedează orice parazit: se adaptează cât mai bine la funcțiile corpuluigazdă, mimează că face parte din el. Prin urmare, pentru ca micul ecran să se transforme întro unealtă eficientă întru celebritatea lor, oamenii de cultură trebuie săși adapteze discursul la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]