462 matches
-
America, fiind observată și descrisă pentru prima oară în acest continent de către L.D. Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Schweinitz în anul 1833. La noi în țară boala este frecventă și uneori produce pagube importante, fiind semnalată prima oară de către Tr. Săvulescu în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din S.U.A. și Europa, fiind semnalată în anul 1922 și în Australia (Viennot-Bourgin, 1949). Este prezentă în toate zonele din țara noastră unde se cultivă agrișul și coacăzul, putând produce desfrunzirea masivă a acestor plante în anii ploioși. Simptome. Ciuperca parazitează în special frunzele deși, în alte țări (S.U.A.) atacul pe lăstari și fructe este foarte des întâlnit și păgubitor. Frunzele parazitate prezintă numeroase pete de 1-2 mm în diametru, de formă circulară și de culoare brună cu nuanță roșcată (când
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
șase luni până la doi ani, pe scoarța ramurilor atacate apar fructificațiile ciupercii sub forma unor bășicuțe albicioase, care pun în libertate sporii și capătă o colorație galbenă. Sporii produc infecții sau rezistă peste iarnă în interiorul fructificațiilor. Scoarța ramurilor de pin parazitată de către ciupercă, capătă bășicări pronunțate, luând un aspect canceros. Ramurile atacate se usucă în întregime, ceea ce duce la epuizarea an de an a plantelor din parcuri sau masive păduroase. Sporii sunt transportați prin vânt la distanțe relativ mici (1200-1500 m
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
500,25 %. 9.9.2.5. Pătarea cenușie a frunzelor Mycosphaerella rubi Boala a fost observată mai întâi în Belgia, în jurul anului 1850, iar astăzi este răspândită în toate țările din zona temperată, pe multe soiuri de zmeur. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele și foarte rar lăstarii tineri. Pe frunze apar pete mici, circulare, de câțiva milimetri în diametru, de culoare cenușie. În jurul acestor pete se observă un inel mai întunecat, de culoare brună sau violace. Petele pot să se unească și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tuturor surselor de infecție din plantație, prin scoaterea și distrugerea prin ardere a butucilor bolnavi. Înainte de a începe vegetația, plantele vor fi stropite cu o soluție de sulfat de cupru 3 %. 10.14. Putregaiul fibros al rădăcinilor Armillaria mellea Ciuperca parazitează pe un număr foarte mare de specii lemnoase, arbori de pădure, pomi, arbuști fructiferi, viță de vie. K.P. Link și G.B. Ramsey (1932) au semnalat prezența atacului și pe cartofi cultivați într-un teren proaspăt desțelenit ( G. Viennot-Bourgin, 1949). Simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pe plante. 11.1.8. Rugina garoafelor Uromyces dianthi Simptome. Pe toate organele aeriene apar pete mici, brun gălbui, în dreptul cărora epiderma crapă iar țesuturile se necrozează. Dacă sunt atacate tijele florifere, se observă uscarea plantei deasupra zonei atacate. Ciuperca parazitează țesuturile și pe care se formează grupuri de spori de vară, bruni-gălbui (fig. 197) Pe același miceliu, dar mai târziu, apar sporii de rezistență bruni-maronii. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii se face în cursul vegetației prin sporii de vară, iar transmiterea în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trandafirului Sphaerotheca pannosa var. rosae Boala a fost descrisă în țara noastră încă din 1929 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Ea este mai des întâlnită în spațiile protejate dar și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca parazitează toate organele verzi formând o pâslă albicioasă, mai fină sau mai densă, constituită din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca parazitează în condiții de secetă atmosferică, adică atunci când plantele transpiră puternic. Organele parazitate se brunifică așa încât frunzele se usucă, florile nu se deschid sau au petalele mici, pătate, fără valoare comercială. Lăstarii parazitați sunt debili și în cursul iernilor geroase vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se transmite în mod obișnuit prin afide și rezistă în bulbii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea imediată a plantelor virotice din cultură, stropiri cu insecticide și folosirea la plantare de bulbi sănătoși. 11.7.2. Alte virusuri ce parazitează crinul: Lily mosaic virus mozaicul crinului. Lily simptomless virus viroza latentă. Lily ringspot virus pătarea inelară. Cucumber mosaic virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și rect. iar În vezica urinară provoacă hematurie, cistite și cancer renal. În alte zone naturale, boala prezintă o anumită formă de dermatită, numită „pruritul Înotătorului”, Întâlnită la persoane care se scaldă În lacuri și iazuri În care trăiesc melci, parazitați de vermii trematozi. Tratamentele se execută ca la malarie. 12. STRONGILOIDIAZA Este o boală parazitară a intestinelor, provocată de un nematod mic din specia Strongyloides stercoralis sau Anguillula intestinalis. Masculul are lungimea de numai 0,7-0,9 mm iar femela
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Eminescu și Einstein?, aș adăuga constatarea marelui fizician că geniile nu sunt bine văzute de mediocrități. În context românesc, eludând realitatea că toate civilizațiile își apără cu sfințenie integritatea marilor ziditori de artă, denigratorii lui Eminescu: apatrizi, acefali, hidrocefali, onochefali parazitează zgomotos pe trunchiul unei opere inalterabile, prin care ne legitimăm universalității. Ei sunt esențial niște infirmi. Și, totuși, o lumină străbate mânia îndreptățită a lui Theodor Codreanu. Ea se justifică faptic: dacă numai între 1995-1997 au apărut cincizeci de volume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fie suflet, cînd s-a dat întîmplarea pe propriile ei împrejurări! în vraja în care se menește saltimbanc, Omul sau Despre înșelare! polițiștii în rond secvența ritualică, cetățeanul doarme peste banchete, un vîrf de bocanc din trecere, sari, forța publică parazitată de limbajul intimidării, fumez cu copilul în brațe, mamă la 16-17 ani, jalnic al meu cuvînt, la ora unu din noapte îl învăț să pășească, înțelegerile lui fără plîns, primește o pungă de bomboane și pachetul de biscuiți, are bărbatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
decât pre cei dela orașe. [...] Căci cei dela țară și plugarii, lucrează Pământul, și scot tot felul de roade și pâinea cu care trăiesc orășenii" (p. 23). Românitatea este așadar esențialmente rurală, în timp ce mediul de viață urban, nu doar că parazitează munca țărănească, dar și alterează spiritul pur românesc întrupat în traiul țăranului muncitor. Întrepătrunderea religiei cu patriotismul este relevată și de faptul că Dumnezeu este conjurat continuu întru slăvirea patriei. După ce li se transmite elevilor cât de importantă este ruga
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a ales doi discipoli, pe care i-a orientat către cercetarea unor mari grupe de insecte parazitoide. Este vorba de profesorul Mihai Constantineanu, care a abordat cunoașterea familiei Ichneumonidae și de profesorul Petru Șuster, care a cercetat familia Tachinidae (care parazitează larvele unor insecte) și familia Syrphidae, ale căror larve sunt afidifage. Școala de entomologie de la Iași se găsește acum la a patra generație. Profesorul Ioan Borcea a fost un entomolog de mare clasă. A abordat cunoașterea afidelor, a zoocecidiilor și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
1993) și a primit dreptul de a conduce doctorate în domeniul Biologiei (Zoologie și Ecologie). În domeniul cercetării științifice s-a specializat, sub îndrumarea reputatului profesor Mihai Constantineanu, în studiul parazitoizilor din ordinul Hymenoptera, familiile: Ichneumonidae, Chalcididae, Braconidae, Aphidiidae; care parazitează pe specii dăunătoare, cu precădere pe specii de lepidoptere dăunătoare la culturile agricole. A studiat și descris acțiunea complexelor de parazitoizi asupra populațiilor de lepidoptere dăunătoare culturilor agricole de varză (Plutella maculipennis, Pieris brassicae etc.), rolul parazitoizilor în menținerea echilibrului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
asta, „tribul“ patetic al Emmei Bovary. Din când în când, trebuie să punem la îndoială gata-făcutul temei, poncifele ei și chiar febrele proprii. O primă tentativă de eliberare din plasa subînțelesurilor de duzină ar putea fi demontarea unui binom care parazitează de secole - a demonstrat-o Denis de Rougemont - spiritul european: binomul iubire-dramă. Cultura europeană a creat, într-adevăr, de la Tristan și Isolda încoace, un model erotic destră mător: iubirea e pasiune, deci suferință, deci nefericire. Ea se asociază cu irealizabilul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se grăbește sfârșitul, iar lemnul degradat se rupe ușor. Și, pentru ca treaba să fie mai eficientă, vâscul Își păstrează de obicei frunzele și peste iarnă. De obicei? Desigur, căci există două specii: acela de stejar, cu fructe galbene, care rareori parazitează și alți arbori, și care-și leapădă frunzele toamna, respectiv acela alb, cu frunze persistente iarna; acesta din urmă, despre care fac astăzi vorbire, e majoritar căci, prin cele trei subspecii ale sale, s’a adaptat la a parazita cam
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rareori parazitează și alți arbori, și care-și leapădă frunzele toamna, respectiv acela alb, cu frunze persistente iarna; acesta din urmă, despre care fac astăzi vorbire, e majoritar căci, prin cele trei subspecii ale sale, s’a adaptat la a parazita cam orice arbore există - iarăși “eficiența”: una, zisă de brad, se ocupă de brad și molid; alta, zisă austriacă, Își face de lucru cu pinii și, În sfârșit, aceea de măr, cam cu tot ce mai rămâne, inclusiv pomi fructiferi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Mda. Rezumând, asta, adaptarea, Îmi pare chiar sensul vieții. De ce? Pentru că o inexorabilă lege, prima a lumii, evoluția, silește mereu, În multiple forme, adaptarea. Ca răspuns la faptul că permanent lumea se entropizează, de capul ei, mai abitir când e „parazitată“ de viață. O acțiune sinucigașă, căci cutare formă de viață ar trebui astfel să devină curând incompatibilă cu mediul pe care ea Însăși l’a schimbat, mai precis degradat. Nu se poate să pier, și-a zis, Încă din prima
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
productivitate superioară. De exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură, acetat, etanol, H2 și CO2. În cultură mixtă cu bacterii metanogene, parazitat carevasăzică, produce numai acetat și CO2, deci utilizează superior resursele. Și aș mai spune că, chiar lupoaia, care parazitează floarea-soarelui, ori cuscuta, aduce un beneficiu, deși unul manifestat nu la nivelul interesului plantei, mai precis al cultivatorului, ci la acela al biocenozei. Anume, parazitul constituie un factor limitativ În privința impactului plantei asupra mediului, care o poate conduce chiar la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive a unui autotrof, orzul, via substanța alelopatică secretată În sol, să fie diminuată În cazul culturii mixte, cu urmarea firească a unei productivități superioare. Iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
are nevoie pentru a-i rămâne compatibilă. Dar bănuiesc că plictisesc deja cu un curs de ecologie. Așa că mă Întorc, bionic, spre societatea noastră, românească, și ea parazitată - la propriu - de o etnie cam tuciurie, fără nici un beneficiu precum planta parazitată de ciupercă: În fond, societatea e alcătuită din oameni, adică din animale. Activă e deci doar conotația diversității, a complicării relațiilor - cu ghilimele - biocenotice, dar și a limitării dezvoltării, pe care vreau s’o cred compensată printr’un impuls dat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
regulă, au scris despre cenzură cei care n-au avut niciodată contact direct cu DGPT. Autorii în cauză primeau observațiile și verdictul prin intermediul redacției editurii ori publicației cu pricina; distorsionările, ca și împăunările de tipul "eu te-am salvat" au parazitat întotdeauna înțelegerea exactă a rolului și locului cenzurii în întreg eșafodajul represiunii cultural-ideologice. Mai întâi, o observație elementară: cenzorii erau și ei oameni. Mai încuiați, mai descuiați, mai curajoși, mai fricoși, mai rău intenționați ori cu disimulate bune intenții, unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]