489 matches
-
statului, dacă legea nu dispune altfel. ... (3) Lucrările prevăzute la alin. (1) și (2), indiferent de modul de finanțare, intră în proprietatea publică. ... Secțiunea a IV-a Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și ale construcțiilor Articolul 30 Parcelarea (1) Parcelarea este operațiunea de divizare a unei suprafețe de teren în minimum 4 loturi alăturate, în vederea realizării de noi construcții. Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii și executarea construcțiilor cu condiția adoptării de soluții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232685_a_234014]
-
nivelat la înălțimea terenului înconjurător. Viitoarele clădiri trebuiau să fie construite numai în conformitate cu planul prezent, în piața cea mare a orașului, casele urmau să fie exclusiv din cărămidă și cu o fațadă anume . Pentru a atrage noii locuitori, se hotarăște parcelarea întinselor locuri virane, inclusiv locul fostei cetăți și vânzarea lor la prețuri modice. Existau trei categorii de parcele: prima categorie care se vindea cu 4 lei sau piaștri stânjenul pătrat , a doua categorie cu 2 lei și a treia cu
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
echiparea cu utilități existente și necesare (apă, canalizare, gaze, energie electrică, energie termică, telecomunicații, transport urban etc.); ● circulația pietonilor și a autovehiculelor, accesele auto și parcajele necesare; ● dimensiunile și suprafețele minime și/sau maxime ale parcelelor (în cazul proiectelor de parcelare); ● elemente privind volumetria și/sau aspectul general al clădirilor în raport cu imobilele învecinate, precum și alte prevederi extrase din documentații de urbanism, din regulamentul local de urbanism, din P.U.Z., P.U.D. sau din Regulamentul general de urbanism, după caz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140943_a_142272]
-
000 de metri pătrați din jurul monumentului să fie împrejmuiți, pentru o mai bună conservare. După încheierea celor două războaie mondiale a avut loc o creștere semnificativă a populației, dar și o extindere a orașului Iași, fapt ce a dus la parcelarea și împroprietărirea participanților la război, inclusiv pe terenul din jurul Crucii lui Ferentz. Străvechile ziduri ale hanului " La Cerdac" au fost demolate, împreună cu alte hanuri pline de amintiri, de lucrările de construcție din perioada 1984-1987. Cerdacul de piatră a dispărut în
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
legată chiar de urnele funerare din Banat. În zonă au mai fost descoperite și morminte din epoca bronzului, însă Fratelia pe care o cunoaștem astăzi a fost înființată abia la începutul secolului trecut, în 1903. Satul a fost înființat prin parcelarea moșiilor Kenda și Besseny cu scopul maghiarizării Timișoarei. El a fost o colonie muncitorească, populată de muncitori din fabrici și cei mai săraci, numit o vreme "Chișoda Nouă". La 1930 avea 7.683 de locuitori, dintre care 3.388 maghiari
Fratelia () [Corola-website/Science/301469_a_302798]
-
din județul Bacău, unde s-au purtat lupte în Primul Război Mondial, între anii 1914-1916. După Primul Război Mondial, Bucureștiul a început să se extindă. Astfel, în partea de nord a capitalei s-a înființat un nou cartier, format prin parcelarea moșiei Herăstrău în locuri de casă cumpărate de funcționarii Ministerului de Agricultură și Domenii. Noii locuitori aveau nevoie și de un lăcaș de cult, astfel în anul 1935 s-a constituit un consiliu parohial format din personalități ale vremii, care
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
2003 (valoarea proiectului a fost de 4,3 milioane de euro) și s-a finalizat la sfârșitul anului 2004. Zona cuprinde un complex arhitectural de patrimoniu declarat monument istoric și peste 20 de construcții medievale, realizate în stil gotic târziu. Parcelarea terenurilor din jurul pieței prezintă analogii cu configurația orașelor din Centrul Europei, din aceeași perioadă istorică (secolele al XIV-lea și al XV-lea). Loturile au axa perpendiculară pe latura pieței, cu case de locuit ocupând toată lățimea parcelei spre stradă
Centrul istoric din Baia Mare () [Corola-website/Science/314156_a_315485]
-
livezi de pruni, dar fără pădure.. Printre proprietarii domeniului Ferendia găsim la 1880 pe Ladislau Markovics, la 1885 pe contele Zichy, la 1890 pe contele Adolf Schönberg, iar la 1900 pe baronul Szent Ivanyi-Oszkar, sub care s-a făcut și parcelarea. Biserica a fost construită între 1849-1853. În prezent, populația Ferendiei este de circa o treime din populația satului de acum 100 de ani. Evoluția negativă nu este un fenomen local, ci unul care a afectat întreaga regiune și se datorează
Ferendia, Timiș () [Corola-website/Science/301359_a_302688]
-
sau vânzare către țărani, dezvoltând astfel economia capitalistă, era susținută și de Partidul Conservator-Democrat, condus de Take Ionescu. La 21 februarie/5 martie 1908 se înființează de către stat, în colaborare cu capitalul privat, Casa Rurală care avea ca scop cumpărarea, parcelarea și vânzarea moșiilor către țărani în loturi de câte 5 ha. În urma celui de-al Doilea Război Balcanic, din dorința de a ajunge la putere și de a preveni, în urma preluării cabinetului, mișcări sociale ca cele din 1907, Partidul Liberal
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
Cel care a adus un plan prestabilit pentru orașul Gherla a fost episcopul Oxendius Vărzărescu, plan care se presupune că a venit de la Roma. Elementele care dau valoare zonei de rezervație, care coincide cu piața centrală, sunt, pe lângă valoarea imobilelor, parcelarea, ritmul, modul de ocupare a terenului, prospectul și fronturile străzilor. Datorită expansiunii Imperiului Habsburgic care promova și se sprijinea pe catolicism, în secolul al XVIII-lea au apărut două programe noi de arhitectură: biserica și mănăstirea. Prima biserică ridicată de
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
această lege , s-a votat tot în 1895, "Legea de mărginire a orașului București", ocazie cu care a fost încorporată o suprafață de 2.790 hectare de jur împrejurul orașului, formând așa numitul „"Ocol IV"”, care avea ca scop principal oprirea extinderii parcelărilor și construcțiilor nereglementate în jurul orașului. Niciuna din aceste legi importante nu fost însă pusă în aplicare de administrațiile succesive, astfel încât în 1907, când Vintilă Brătianu a fost ales primar,acesta avea să constate că nu fusese cumpărat nici un teren, iar
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
Russel, Torrington, Woburn, Gordon, Tavistok, (...); in Paris parcul Monceaux; in Turin piata Carlo Felice; in Berlin cu Schonengerg Park, Genthiner si Postdamerstrasse, Rohiners Park etc.”" Proiectul s-a numit ""Blocul de Vile și Grădina Publică Ioanid"" și avea prestabilită o parcelare, un regulament de licitație a terenurilor și un regulament de construcție a vilelor. Planul parcelării conține multe detalii urbanistice, iar în parc urma să fie amenajat un lac, un chioșc și alei, iar pe alocuri inserate stânci într-o manieră
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
Berlin cu Schonengerg Park, Genthiner si Postdamerstrasse, Rohiners Park etc.”" Proiectul s-a numit ""Blocul de Vile și Grădina Publică Ioanid"" și avea prestabilită o parcelare, un regulament de licitație a terenurilor și un regulament de construcție a vilelor. Planul parcelării conține multe detalii urbanistice, iar în parc urma să fie amenajat un lac, un chioșc și alei, iar pe alocuri inserate stânci într-o manieră decorativă. Regulamentul de licitație al parcelelor era alcătuit din 12 articole și stabilea exact modul
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
industrială dezvoltată de-a lungul căii ferate, la est de Calea Ferentarilor și, evident, înspre sud, la marginea cartierului și a orașului. Modul de conformare a rețelei de străzi indică cu destulă claritate felul în care a luat naștere cartierul: parcelări succesive ale terenurilor existente într-un timp relativ scurt. Astfel, pe harta Bucureștiului din 1914 apar deja străzile principale ale cartierului: Calea Ferentari, Str. Măgurele, Str. Veseliei, Str. Bachus și linia de tren ce se definește clar ca o limită
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
străzi, în forma cunoscută chiar și în prezent, cu mențiunea că Str. Bachus reprezenta limita administrativă între sectorul III albastru și Comuna Șerban Vodă. Se pot observa ochiurile de teren rămase libere; acestea au fost ocupate mai târziu fie prin parcelări particulare fie prin intervenții ale statului în timpul regimului de factură comunistă. Suprafețele parcelelor sunt în general mici spre medii fără a se deosebi însă de dimensiunea parcelelor din alte cartiere ale Bucureștiului. Dimensiunea lor se explică prin faptul că marea
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
orașul era dens populat, orientarea străzilor a întâmpinat dificultăți, fiind realizate fără a respecta faptul că în vizor era proiectată Catedrala. În partea de nord-est a orașului, spre Soroca și Hotin și în regiunea oborului de vite, s-a păstrat parcelarea veche, cu străzile inițiale, cu un contur neregulat. În Bălți erau puține spații verzi, remarcându-se doar grădina conacului Catargiu din centru, în care erau plantați peste 2000 mii de pomi fructiferi și decorativi. Abia în 1856 este amenajată prima
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și reocupat de părțile beligerante, ducând la distrugerea acestuia într-o proporție destul de ridicată. Dezvoltarea orașului a avut o evoluție necontrolată în prima parte a existenței sale, primul început de urbanizare apare abia în secolul XVIII în zona centrală prin parcelările făcute de austrieci, iar partea nordică, care a fost arealul locuit de români s-a dezvoltat ca țesut de tip rural, cu străzi întortocheate, majoritatea păstrându-se și astăzi. O perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
perioadă de timp orașul a fost împărțit intre cele două comunități, cea română și cea germană, cu două administrații separate. Limita orașului în partea sa sudică era limita proprietății Mănăstirii Bogdana. Abia după al doilea război mondial au fost dezvoltate parcelări, până în perioada anilor '60-'70 când s-a trecut la urbanizare accentuată, prin construirea cartierelor de tip dormitor din fostul manej al hergheliei, astăzi cartierul Călărași sau strada Manejului. În perioada anilor '70-'80, orașul a fost sistematizat în partea
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
de pescari Mamaia. Inaugurată la 22 august 1906, stațiunea beneficia de o cale ferată ce o lega de Constanța și o gară aflată în dreptul actualului restaurant „Tic-Tac”, drumul până la stațiune având o durată de o jumătate de oră. Planurile de parcelare a plajei și de sistematizare a terenului sunt încredințate arhitectului Ed Redon, dar până la Primul Război Mondial nu apar decât câteva vile și Pavilionul de Băi (distrus de un incendiu în 1920), conceput de arhitectul Petre Antonescu, iar în 1913
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
este confirmată în lucrarea părintelui Mircea Trif unde scrie următoarele: „satul Florica este atestat ca datând din anul 1879, odată cu Legea rurală din 1878, denumită Legea însurățeilor, conform cu art. 5 și 6 din Legea rurală din 1864. Acest eveniment de parcelare a pământului și pădurilor, a stabilirii hotarelor unui sat mare cu 250 de familii este atestat în actele fostei primării a comunei Florica, dosar nr.1/1879 pe baza contractului cu numărul 1461”. Într-o lucrare recentă, întocmită de Prefectura
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
ascuns la Al.Ștefanopol care locuia pe strada Rondă, în apropiere de Biserica Popa Nan. Această chestiune mi-a fost confirmată de fiul marelui avocat, domnul Istrate I.Micescu: în calitate de inginer silvic, Al.Ștefanopol avusese relații cu Micescu în legătură cu niște parcelări de pădure aflate în proprietatea acestuia. In ceea ce privește numele de "Ștefanopol", a existat în secolul al XIX-lea, în }ara Românească, o familie boierească cu acest patronimic, din care provenea foarte probabil scriitorul. In Arhondologiile }ării Românești de la Biblioteca
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
primăvara anului 2003. Suprafața parcului este de 193.000 mp, împărțită în 26 de parcele cu suprafețe de 2.500 - 10.000 mp. Parcelele se vor concesiona pe o perioadă de până la 49 de ani sau se vor vinde investitorilor. Parcelarea este flexibilă, pentru a se putea satisface solicitările specifice ale investitorilor. Accesul în parc se face direct din drumul județean Hunedoara - Deva. Parcul dispune de utilități complete pentru orice tip de investiție industrială: energie electrică, gaze naturale, apă potabilă, canalizare
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Geodezie și Cartografie, de Ministerul Agriculturii și Alimentației și a datelor de baza din Cadastrul general, potrivit legii, lucrări de organizarea teritoriului exploatațiilor agricole, de dezvoltare a spațiului rural, lucrări de cercetare în domeniul sau de activitate, precum și proiecte de parcelare și punere în posesie a persoanelor fizice și juridice, potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. Articolul 4 Institutul de Cadastru și Organizarea Teritoriului Agricol are următoarele atribuții principale: a) executa lucrări geodezice, de aerofotografiere și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124761_a_126090]
-
și planurile de amenajare a teritoriului periurban al principalelor municipii și orașe, simbol "C"; 4. planurile urbanistice generale și planurile urbanistice zonale împreună cu regulamentele locale aferente acestora, simbol "D"; 5. planurile urbanistice zonale și regulamentele locale de urbanism aferente pentru parcelări de locuințe și alte funcțiuni asociate acestora, simbol " D(1)"; 6. planurile urbanistice zonale și regulamentele locale de urbanism aferente care au drept subiect o parcelare nouă pentru realizarea în exclusivitate de locuințe, cu maximum 20 de parcele, nu mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181684_a_183013]
-
acestora, simbol "D"; 5. planurile urbanistice zonale și regulamentele locale de urbanism aferente pentru parcelări de locuințe și alte funcțiuni asociate acestora, simbol " D(1)"; 6. planurile urbanistice zonale și regulamentele locale de urbanism aferente care au drept subiect o parcelare nouă pentru realizarea în exclusivitate de locuințe, cu maximum 20 de parcele, nu mai mari de 1.000 mp fiecare, simbol " D(2)"; 7. planurile urbanistice de detaliu, simbol "E"; 8. planurile urbanistice de detaliu care au drept subiect amplasarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181684_a_183013]