1,856 matches
-
înșiră pretutindeni în urma lor adieri dulci mirositoare, aceste stațiuni sunt unice în felul lor. În profunzimi misterioase, cât mai multe steluțe albe acopereau încet bolta, iar rumeneala amurgului se stingea treptat, ducând cu ea acele priveliști viu colorate și mirosurile parfumate ale florilor. Umbrele negre ale serii răsăreau treptat, iar soarele, în carul său de foc a plecat la culcare, lăsând-o pe mândra lună să-și oglindească chipul în apa liniștită și străvezie a mării. Fiicele sale, stelele, și-au
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o zi, sătulă de atâta neobrăzare, tovarășa s-a hotărât să-l Învețe cum se poate privi Înapoi și să vezi totuși ceva. Și-a scos de la gât baticul ei alb cu floricele de câmp de toate culorile și bine parfumat și l-a legat la ochi. Spune-mi ce vezi când nu vezi deloc, idiotule! Eu văd, când nu văd deloc, o idioată care mă strânge de mână, veni răspunsul său scrâșnit, anevoios, datorat durerii și aceluiași regim de austeritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Odette de Crécy. A scris așa frumos despre Proust!" Am sperat ca nimeni din preajmă să nu fi cunoscut metafora lui Proust: a face catleya. Cu Leandru Diță-Lerești am schimbat cîteva fraze plicticoase, în budoarul de primire al Ioanei. Lumînări parfumate, obscuritate voită, Armstrong. Leandru și-a articulat (se prefăcea nesigur pe cîte un cuvînt; abia venise de la Paris) admirația față de critica mea de poezie. Subtext: Dorește-mă! O să fiu hrana ta, tu cățeaua Pavlov salivează. Or, eu eram la gradul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a pretențiilor oamenilor, plăpumăreasa s-a împotmolit în meserie taman la Mioara Alimentară, care îi comandase o plapumă eterică, dar cu eterul îmbuteliat între romburile învelitorii, în așa fel încât să nu fie nici rea, nici caldă, nici tristă, nici parfumată, ci așa cum o voia numai ea: o plapumă iubitoare. Și molia antediluviană se suci, se-nvârti și, după câteva săptămâni, Insula Mică a Brăilei, unde locuia babornița, răsună de chiote auzite până în Dardanele! Trepidă cu picioarele ei subțiri până la țărm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
sufocă, face Luna ghem de iederă, bolțile se rup de iedera sălbatică a viilor, brațele copacilor îndoite de rod și parfumul rămas dăinuie în frunze, în scoarță, în ramuri, în puful aripilor, în cașul ciocurilor, încât și șerpii au veninul parfumat, vinul murdărește smalțul dinților, caldarâmul străzilor, capilarele rădăcinilor, pe Dunăre curge vin în loc de apă, peștii își depun icrele în copaci, printre ziduri, în cuiburi de păsări, ei luând liniștiți calea spre dezalcoolizare, în oale și tigăi. Luna e cam roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că locurile care au dat lumii valori nemuritoare sunt îndreptățite de a face față oricăror încercări, chiar dacă și Iisus ar veni cu un Jeep decapotabil în plină zi. Ceea ce o puse pe gânduri pe Mioara Alimentară a fost fructul vechi, parfumat, cu felia lipsă a propriului trecut. Mama exprima și ea aceeași nedumerire, cu atât mai mult cu cât nu își găsea, printre reziduuri, părinții. Confidentul Mioarei improviză o explicație: nu a venit tot trecutul. Doar acea parte care poate folosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și înfășurându-se cu ele, culegând cu palmele mirosurile teilor de pe brațe, de pe pulpe, de pe gât și umeri, mângâindu-și cu ele fața și buzele, și ochii, și părul, ca să ne miroasă toată ziua frumusețea, ele neștiind că sunt frumoase, parfumate, îmbrățișate, sărutate și dorite. Așa și nu altfel, Stoian și Teodor făceau apologia frumuseții feminine care a trecut. A trecut și primăvara sau toamna acelui an fatidic dintr-o tinerețe la fel de fatidică, în care asociau culoarea roșie a tramvaielor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
Itaca, neuitând de Ctesips, Angelaos, Eodos, cu toții peste 100 de concurenți încurajați de cântărețul Fremium aproape orb, așa cum fusese cândva și tătâne-său, bătrânul Zeilor, Homer. Cele 37.800 de cavități olfactive pe care le poseda profesorul înregistrau fiecare unduire parfumată ale Penelopei, aleasa inimii tuturor pretendenților. Magnetizat de frumusețea ei, trântorul Moș Eveniment se avântă ca o săgeată printre legiunile adversarilor, cu același curaj cu care se avântase în jungla Matematicii întreaga viață. Un vuiet asurzitor îl rostogoli printre amintiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lavandă, bețigașele cu vată, considerate un lux sau un moft de către doamna Mina, care preferă în locul lor cocoloașele din hîrtie igienică pe care și le răsucește singură, un set de pensete pentru nas, urechi, perciuni și sprîncene, creme, unsori, săpunuri parfumate aduse toate din import, și unghiera chinezeacă la care ține ca la ochii din cap, pentru că a primit-o cadou. — Va trebui să vă spun ceva de la bun început, zice domnul Președinte scoțîndu-și capul pe geam și lungindu-și gîtul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
hîrrrșșșt, hîrrrșșșt, în sfîrșit obrazul îi este complet curățat de stratul de spumă, nu-i rămîne decît să-și clătească aparatul de ras, să-l așeze la locul lui în cutia de plastic, șă-și răsfețe epiderma cu apa de colonie parfumată. — Bună dimineața, se aud la unison două voci bărbătești cu tonalități diferite, și prin perdeaua de fum care începe încet-încet să se risipească din ușa garajului își fac apariția Petrică și Monte Cristo îmbrăcați de parcă ar fi mers la o
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și baionete lucind de curățenie, un întreg spectacol numai de ochii lumii. Doar la asta fuseseră buni, cînd era nevoie de-a celebra vreo victorie sau realizare a clasei politice, erau cu toții scoși cu forța din mizeria zilnică, spălați, pieptănați, parfumați și îmbrăcați. Să ne rugăm lui Dumnezeu să mai dea un război mondial, începuseră să circule glume, ca să mai scăpăm și noi de condiția asta mizerabilă, de șmotru, de gudureală, de pîinea rîncedă. La al Doilea Război Mondial nici nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
amîndouă mîinile și îl goli pe jumătate fără să-și ridice privirea din podea. Înainte să se așeze la locul său, îi mai veni o idee și băgîndu-și mîna în buzunarul de la pantaloni scoase la iveală un pachețel de șervețele parfumate. Îl desfăcu, trase unul afară și i-l întinse. — Ce prostuță mai sînt, reluă Angelina, simțind că respirația îi revine la normal. Cred că am roșit pînă în vîrful urechilor. Îmi pare rău, dar nu m-am mai putut stăpîni
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
se reflecta o altă amintire a tinereții și copilăriei sale, rămase nu de mult timp În urma sa, pe când păștea caii În Cociobana. Ajutată de diamantele de rouă, privirea bărbatului a fost atrasă de cele trei patru căpșunele sălbatice, roșii și parfumate, un dar de aducere aminte făcut de tufa cu frunze verzi și pufoase. Victor, care În viața sa civilizată și Îndestulată mâncase diferite soiuri de căpșuni, mai mari, mai mici, mai roșii, mai cărnoase, mai parfumate sau mai dulci, constatase
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
căpșunele sălbatice, roșii și parfumate, un dar de aducere aminte făcut de tufa cu frunze verzi și pufoase. Victor, care În viața sa civilizată și Îndestulată mâncase diferite soiuri de căpșuni, mai mari, mai mici, mai roșii, mai cărnoase, mai parfumate sau mai dulci, constatase cu mult timp Înainte că nici un sortiment nu se putea compara cu acelea din Cociobana copilăriei sale. Deși micuțe, aveau un parfum și o dulceață cu totul și cu totul deosebite. Fericit că poate transmite bucuria
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
putea compara cu acelea din Cociobana copilăriei sale. Deși micuțe, aveau un parfum și o dulceață cu totul și cu totul deosebite. Fericit că poate transmite bucuria sa și copilului său, Victor Îi arătă cele câteva căpșunele mici și sălbatece, parfumate și dulci. Se aplecă și le rupse cu delicatețe, cu tot cu tulpinițele lor atât de subțiri de te mirai cum pot susține fără a se frânge povară lor dulce. Va a fost invitat să le miroase Întâi și apoi să mănânce
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu Încerca, nu putea să descopere de ce În răstimpuri Îi spunea ... Niță. Pe când se perindau cu Încetinitorul stoluri de fluturi albi, roșii și albaștri, lanurile de grâu și lucernă din Lunca Siretului, coșuri cu pești și plase cu raci, căpșunele parfumate care miroseau și a „lămâie”, moșul iubitor de copii și oameni obosiți, În marea sa bunătate Îl prelua pe Va cu mare gingășie și-l odihnea În marele său imperiu În care oamenii Își petrec aproape jumătate din viața lor
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
lucioase (40, câte una pe fiecare pagină), cumpărată de tată-său prin '82 de la o dugheană din București. (Universitatea era singurul loc unde puteai procura, pe sub mână, un Hustler color, hârtie colotech +, super luciu, cerneală pigment 200, curcubeu 17 nuanțe, parfumat, copertat, reliefat.) Femei parcă dintr-o altă dimensiune, imponderabile femei, comete rupte din coasta lui Jupiter, pe când Venus era doar o intenție în mintea bătrânului obsedat de singurătate! Femei parcă din altă civilizație, vase de lut netede, încrustate, împodobite, modelate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Genia, simțurile sunt avangărzi ale ispitirii, fiecare răspuns concretizează intenția de a culege nimicul, cenușa nu lasă nici măcar o dâră de cretă în oglindă. Miros! Primăvara în siropul de tuse scutură păpădia. Vara, greierii inspiră aroma grâului copt. Toamna gutuile parfumate îmbibă fotografiile. Se desfac florile albe în vârful salcâmilor ianuarie sfidează anotimpurile. Mirosul resuscitează memoria. Portocala de Crăciun, una împărțită la cinci, a cincea parte încă o dată tăiată în trei tata, de dragul nostru, spunea că ni-i plac portocalele. Mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bine nu); apa a cerut să fie întotdeauna bună și dulce și bogată, ca să fie îndestulați cei care trăiesc acolo și îngerul apei, cu aripile lui strălucind în culorile curcubeului, s-a dus repede la Domnul, risipind în jur rouă parfumată și Domnul așa a făcut; pământul a cerut să fie roditor, casele au cerut să fie trainice și să aducă numai bucurie celor care stau în ele, animalele au cerut să fie oamenii mulțumiți de ele, vântul a cerut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
se bucură, înseamnă că e ceva bun." "Ei, tu ești prea mic ca să știi ceva ! îi răspunse de sus, caprifoiul. Uită-te la mine și-și resfiră florile albe cu cinci degete , pe care roua înserării le făcuse și mai parfumate. Mie mi se spune "mâna Maicii Domnului"!" "Și e adevărat ?" întrebă somnoros un mac. "Hai, culcă-te la loc și taci din gură", îi răspunse crinul. "Tu nu vezi, eu sunt ținut în mână de mulți sfinți și sfinte, ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
tulpina lui înaltă, trimise un val de miresme spre cer. Alături, trandafirul tăcea. Avea prea multă treabă. Până mâine, toți bobocii trebuiau să fie deschiși, ca să fie sărutați de prima rază de soare (de aceea petalele lui sunt atât de parfumate și catifelate). Da, dar toată lumea știe că pe florile mele a întins Maica Domnului scutecele Lui Iisus ! De aceea parfumul meu e așa de prețuit", spuse rozmarinul. Când, într-un târziu, zarva se mai potoli (fiindcă ieșise Luna), în lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
doar suspina din când în când... "De parcă i s-ar desprinde sufletul" își spuse. O mângâie ușor pe păr... părul, mândria și frumusețea surioarei ei... auriu-roșcat ca și al ei, dar lung, ondulat și greu, o învăluia ca o mantie parfumată... Da, mai păstra încă parfumul... parfumul atât de puternic, care umpluse casa în seara aceea ... Ea, tocmai ea, așa de retrasă, de singuratică, ea, care n-ar fi ridicat ochii la musafiri, care n-ar fi scos un cuvânt în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
lungi, auriu-roșcate, plângând, sărutându-le și iarăși ștergându-le și cuprinzându-le în părul ei ca marea în asfințit... Și era atâta durere și disperare în gestul ei, că încremeniseră toți. Se auzeau numai suspinele ei, înăbușite în părul acum parfumat și care se strângea în bucle de parcă avea o viață separată în jurul picioarelor Lui. Stătea acolo și plângea. Când se așeză la picioarele Lui, așa cum mai stătuse odată, ascultându-i cuvintele, nu mi-a mai venit să-i spun nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
se făcu ziuă. Soră-mea s-a desprins din brațe, m-a mângâiat pe obraz și a ieșit în lumina zilei. Din ușă mi-a strigat : "Uite cu ce mă duc eu să-L întâmpin"; în mâna ei strălucea alb, parfumat, un crin cum nu mai văzusem niciodată, cu transparență de alabastru și parfum de nard... * Merg repede spre oraș. E devreme, în zori, am timp, dar n-am vrut s-o mai aștept pe soră-mea. Și nici nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
fie cum să-mi las surorile singure, iar eu să plec de acasă... ce avea să se întâmple cu ele?! Și uite până la urmă, chiar așa am făcut ! Plec spre El, uite-L în lumina de acolo, alb-sidefie, dulce și parfumată, dulce și blândă... dulce ca îmbrățișarea mamei, tandră, ca sărutul Martei (hei, parcă eu nu știam că ea ne săruta în somn și eu de-aia mă făceam că dorm, numai ca să mă sărute!), plină de curaj ca sărutul tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]