1,932 matches
-
modificările și completările ulterioare; [ ] Actul administrativ nr. ............... al conducătorului autorității ori instituției publice, prin care s-a constituit comisia paritară, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 302/2022 pentru aprobarea normelor privind modul de constituire, organizare și funcționare a comisiilor paritare, componența, atribuțiile și procedura de lucru ale acestora, precum și a normelor privind încheierea și monitorizarea aplicării acordurilor colective. 1.7. Contribuții suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupațională a funcționarului public suportate de autoritatea sau instituția publică, în condițiile
ORDIN nr. 903 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274929]
-
situațiile transmise de unitățile de învățământ, întocmește listele finale cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la alin. (7) și solicită menținerea în activitate, ca titular, în funcția didactică, în anul școlar 2024-2025 și le supune spre analiză comisiei paritare de la nivelul ISJ/ISMB, însoțite de lista cadrelor didactice titulare detașate în interesul învățământului pentru nesoluționarea restrângerii de activitate. Comisia paritară constituită la nivelul ISJ/ISMB trebuie să țină seama dacă, după menținerea în activitate, ca titular, în funcția didactică a
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
solicită menținerea în activitate, ca titular, în funcția didactică, în anul școlar 2024-2025 și le supune spre analiză comisiei paritare de la nivelul ISJ/ISMB, însoțite de lista cadrelor didactice titulare detașate în interesul învățământului pentru nesoluționarea restrângerii de activitate. Comisia paritară constituită la nivelul ISJ/ISMB trebuie să țină seama dacă, după menținerea în activitate, ca titular, în funcția didactică a cadrelor didactice care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la alin. (7) , la nivelul județului/municipiului București, se asigură numărul necesar de posturi didactice/catedre
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
se asigură numărul necesar de posturi didactice/catedre vacante în vederea soluționării restrângerilor de activitate cadrelor didactice titulare detașate în interesul învățământului pentru nesoluționarea restrângerii de activitate. (9) Listele finale, validate de consiliul de administrație al ISJ/ISMB în baza hotărârii comisiei paritare de la nivelul ISJ/ISMB, se afișează pe pagina web a ISJ/ISMB la termenul prevăzut în Calendar. Pe pagina web a ISJ/ISMB se afișează și listele care cuprind cadrele didactice ale căror cereri de menținere în activitate ca titular, în funcția
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
posturi didactice/catedre rezervate, rămase fără post/catedră ca urmare a revenirii titularului la post etc., cu informarea și avizul Ministerului Educației. ... (2) Toate situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) , în afara perioadelor prevăzute în Calendar, se analizează în cadrul comisiilor paritare constituite la nivelul ISJ/ISMB. (3) Ocuparea posturilor didactice/catedrelor care se vacantează pe parcursul anului școlar, după derularea etapelor de mobilitate a personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar prevăzute în Calendar, în condițiile alin. (1) și (2) , se realizează cu
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
finale cuprinzând cadrele didactice care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 31 alin. (5) din Metodologie și au solicitat menținerea în activitate ca titular în anul școlar 2024-2025, prezentarea acestora spre validare consiliului de administrație al inspectoratului școlar, conform hotărârii comisiei paritare și afișarea listelor finale la inspectoratele școlare; Perioada: 1-2 februarie 2024 ... d) înregistrarea contestațiilor la inspectoratele școlare; Perioada: 5-6 februarie 2024 ... e) soluționarea contestațiilor de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar. Termen: 7 februarie 2024 ... ... 5) Completarea normei didactice
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
titular pensionat care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 82 alin. (1) din Metodologie și a solicitat reîncadrarea în funcția de personal didactic de predare, respectiv a listelor finale cuprinzând personalul didactic prevăzut la art. 83 din Metodologie, conform hotărârii comisiei paritare; Termen: 24 aprilie 2024 ... e) depunerea și înregistrarea contestațiilor la inspectoratele școlare; Perioada: 24-25 aprilie 2024 ... f) soluționarea contestațiilor de către consiliul de administrație al inspectoratului școlar; Termen: 26 aprilie 2024 ... g) ocuparea posturilor didactice/catedrelor, rămase vacante, de către cadrele
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
stat și particular prevăzute la art. 24 alin. (4) și (6) din Metodologie , care au promovat examenul național pentru obținerea definitivării în învățământ, sesiunea 2024. Aceste detașări nu se consideră în afara Calendarului și nu se analizează în cadrul comisiilor paritare constituite la nivelul inspectoratelor școlare, iar pentru aceste detașări nu este necesar avizul Ministerului Educației. ... (2) În situația în care anumite perioade prevăzute în prezentul Calendar includ și zile nelucrătoare sau zile libere stabilite prin lege, activitățile prevăzute în perioadele
METODOLOGIA-CADRU din 22 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278018]
-
perioada războiului rece între cele două mari puteri și aliații lor. Politica SUA era în continuare aceea de menținere la locul lui (containment) a blocului răsăritean, iar a URSS, aceea de a-și consolida poziția și de a obține rangul paritar cu cealaltă putere mondială, vechiul obiectiv neschimbat de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta se vedea, astfel, îndreptățită să procedeze la fel ca SUA în situațiile internaționale. Ambele părți căutau să producă cât mai multe neplăceri și motive
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ONU prin rezoluția sa 1722 (XVI) din 20 decembrie 1961. Spre deosebire de Comitetul celor zece state pentru dezarmare, înființat printr-un acord realizat la reuniunea de la Geneva a miniștrilor afacerilor externe ai Franței, Marii Britanii, Uniunii Sovietice și Statelor Unite, având o compoziție paritară a celor două blocuri politico-militare (Canada, Franța, Italia, Marea Britanie și Statele Unite, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România și Uniunea Sovietică), din noul comitet vor face parte pe lângă cele zece state amintite și opt state neutre și nealiniate Birmania, Brazilia, Etiopia, India, Mexic
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
amestecă și nu se mai poate distinge ceea ce este propriu umanului, respectiv divinului; ci este în așa fel alcătuită încât, în aceasta, fiecare din elementele unite își păstrează proprietățile, însă acestea aparțin toate unui singur individ. Această teză a raportului paritar dintre divin și uman îl ajută pe Leontie să evite una din problemele cristologiei lui Chiril din Alexandria, adică preponderența elementului divin care tinde să-l pună în umbră pe cel uman în persoana lui Cristos. De fapt, cristologia lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
economice bazate pe libera inițiativă, Monitorul Oficial, partea I, 1990 ***, 1993, Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular, vol. II, Scripta, București ***, 1997, Democrația în România, International Idea, Humanitas, București ***,2005, Raportul Final al lucrărilor Comisiei Tehnice Paritare Patronat-Sindicate privind Codul Muncii, Biroul de Presă, CNSLR-Frăția, 26.05.2005 ***, 2005, La Columna s-a vândut tot ce se putea vinde, Adevărul Economic, Nr. 6(669) Abercrombie et al, The Dominant Ideology Thesis, Oxford University Press Adăniloaie, N, Berindei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tradiționale românești. Sibiu se diferențiază de alte orașe prin particularitatea de a avea încă o semnificativă comunitate de etnici germani ce mențin relații speciale atât economice, cât și politice - cu Germania și Austria. *** (2005) Raportul Final al lucrărilor Comisiei Tehnice Paritare Patronat-Sindicate privind Codul Muncii, Biroul de Presă, CNSLR-Frăția. „Dintre toate elementele obiective care definesc civilizațiile, cel mai important este, în mod frecvent, religia” (Huntington, 1997, p. 59). Românii s-au opus cât au putut, după primul război mondial, acordării de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se amestecă și nu se mai poate distinge ceea ce este propriu umanului, respectiv divinului; ci este în așa fel încît, în ea, fiecare dintre elementele unite își păstrează proprietățile, însă acestea aparțin toate unui singur individ. Această teză a raportului paritar dintre divin și uman îl ajută pe Leonțiu să evite una dintre problemele cristologiei lui Chiril al Alexandriei, respectiv preponderența elementului divin, care tinde să-l pună în umbră pe cel uman în persoana lui Cristos. De fapt, cristologia lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
învățământ, după profesorul Ioan Cerghit, sunt următoarele: a) Modelul interactiv: accentuează corelația și interacțiunea reciprocă dintre predare-învățare-evaluare, pentru a evita centrarea exagerată numai pe predare, astfel încât chiar și eventualele nereușite (eșecuri) la finele procesului de instruire să poată fi repartizate paritar, atât profesorului, cât și elevului. b) Modelul sistemic: introduce rigoarea analizei în abordarea ansamblului de elemente educaționale, care se află într-o strânsă interacțiune, astfel încât perturbarea unui element poate conduce la dezechilibrarea întregului sistem, dar și la globalizarea sintezei, avantajând
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
familială în România”, raport final. Șerbănescu, R., 1997, „Emanciparea profesională a femeii în România”, în Moroianu Zlătescu, I.; Șerbănescu, R. (coord.), 1997, Drepturile femeii. Egalitate și parteneriat, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București. Șerbănescu, R., 1997b, „Organizațiile neguvernamentale și democrația paritară”, în Moroianu Zlătescu, I.; Șerbănescu, R. (coord.), 1997, Drepturile femeii. Egalitate și parteneriat, Institutul Român pentru Drepturile Omului, București. Vintileanu, I., 1999, „Women and Crime in Romania”, Status of Women in Romania 1997-1998, UNDP, București. Zamfir, C. (coord.), 1997, For
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt anomice susțin soliditatea grupului. Chiar dacă nu vor să o admită, se întâmplă la fel cu clanurile intelectuale, cu bisericuțele profesionale, politice sau sindicale, care, deși își dau legitimări raționale, apără interese complet particulare. Diversele comisii universitare și alte instanțe paritare care au proliferat în sistemul funcției publice sunt în această privință caricaturi paroxistice, unde în numele unei morale obiective vor fi justificate cele mai rele practici tribale. Și cei care nu au "nasul fin" ies în pagubă! Putem să ne amintim
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
este adesea imposibil să treacă, deși accesul lor este în principiu asigurat. Partidele românești nu au agendă feministăxe "„feministă" afirmativă asumată. Dacă fac politici pentru femei, ele sunt politici de protecțiexe "„protecție" și, uneori, politici care vizează democrația paritarăxe "„democrație paritară" sau măcar reprezentarea printr-un numerus clausus pe liste (vezi în acest sens tentative în interiorul partidelor social-democrate din România, dar mai nou, inclusiv ale femeilor liberale și ale unui bărbat din UDMR). Organizațiile de femei, acolo unde există și funcționează
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
proporției de reprezentare a femeilor analizează și oferă argumente următoarelor problematici: De ce este necesară prezența femeilor în politică? De ce să nu fie femeile reprezentate de bărbați? De ce este necesar ca proporțiile de reprezentare a femeilor să crească? Este necesară reprezentarea paritară? În favoarea prezenței femeilor ca reprezentanți politici au fost aduse o serie de argumente. Anne Phillips, o reputată teoreticiană în domeniu, într-o analiză asupra democrației și reprezentării, le încadrează în categorii mai cuprinzătoare, respectiv motivații care țin de interese particulare
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Pe scurt, ar oferi modele pozitive. Creșterea numărului femeilor în politică, în poziții de vârf, ar avea un important impact în plan simbolic, deoarece nici femeile și nici bărbații nu ar mai considera politica drept un „teritoriu masculin”. În favoarea reprezentării paritare, Anne Phillips disociază între două concepte: cel de „politică a prezenței” și „politică a ideilor”. Opiniile, preferințele, ideile sunt prioritare pentru „politica ideilor”, iar cine le reprezintă nu este politic relevant. Însă, pentru că anumite probleme au fost excluse de pe agenda
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în rândurile liderilor politici. Mihaela Miroiu vorbește de un dezechilibru de gen al accesului la putere: Partidele românești nu au agendă feministă afirmativă asumată. Dacă fac politici pentru femei, ele sunt politici de protecție și, uneori, politici care vizează democrația paritară sau măcar reprezentarea printr-un numerus clausus pe liste ș...ț. Organizațiile de femei, acolo unde există și funcționează, sunt tratate ca marginale ș...ț (Miroiu, 2004, p. 226). Subreprezentarea femeilor în interiorul partidelor politice încurajează și un slab interes din partea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ci ca membre ale unui grup cu interese comune,ipoteză care a introdus în dezbatere aspecte precum: prezența femeilor în politică este necesară, ele trebuie să se situeze în rândul reprezentanților, proporțiile de reprezentare trebuie să crească, este necesară reprezentarea paritară (xe "Sapiro"Sapiro, 1998; xe "Phillips"Phillips, 1998; xe "Diamond"Diamond, xe "Hartsock"Hartsock, 1998). Odată ce au fost aduse argumente potrivit cărora există interese comune ale femeilor, iar forma reprezentării lor este importantă, tema discuțiilor nu a mai fost „cine
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
aderare (de exemplu Delegația Europei de Sud-Est); Comisii parlamentare mixte, care mențin contactul cu parlamentele țărilor candidate la aderare și cu statele care au semnat acorduri de asociere cu Comunitatea (de exemplu Delegația UE-Croația); Delegația Parlamentului European la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE care reunește pe deputații în Parlamentul European și pe parlamentarii din statele din Africa, zona Caraibelor și Pacific. Totodată, se pot înființa comisii parlamentare mixte, cu participarea parlamentarilor din statele asociate la Comunitate sau din statele cu care, deja
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a obținut unanimitate în Consiliu pentru a se respinge poziția Parlamentului ori că propunerea a fost retrasă de către Comisie. 3. Procedura de codecizie 407. Pe parcursul istoriei sale, Uniunea Europeană și-a modificat considerabil procedurile sale legislative. Constituirea unei Comisii de Conciliere paritară, care să reunească membrii Consiliului și reprezentanții Parlamentului European precum și posibilitatea Parlamentului de a interzice adoptarea unui act, sunt două inovații principale ce fac parte din procedura de codecizie introdusă prin Tratatul de la Maastricht. În baza procedurii de codecizie (art.
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
ce cumula interese profesionale dintre cele mai diverse, deținînd puterea, pe o lungă perioadă de timp, într-o țară unde tradiția clientelară era puternică, mai ales în Sud. După 1964, el a fost întărit și semi-instituționalizat prin desemnarea pe bază paritară a forurilor partidului, putîndu-se vorbi de "curentocrație". A avut totuși și merite: semn al vitalității partidului, a cărui unitate era garantată atît de legătura confesională, de presiunea Bisericii care se îngrijea de evitarea sciziunilor, cît și prin deținerea puterii, existența
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]