828 matches
-
direcția de la 9 iulie. Editata din necesități politice, S. publică articole și comentarii extrem de violențe la adresa adversarilor. Dar, datorită probabil lui Gr. H. Grandea, ziarul include în coloanele sale și literatura. Afară de cronici în versuri, mai sunt tipărite pamflete care parodiază discursurile politice ale conservatorilor. Se reproduc poezii de G. Coșbuc, Miron Pompiliu, P.V. Grigoriu, Mihail Belador, Ion Cătina, Petre Rășcanu. În foileton apare o povestire polițista. Cu toate că, pentru a lovi în adversarii politici, redacția a privit cu circumspecție strângerea unui
SENTINELA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289623_a_290952]
-
cea mai importantă realizare a literaturii române până la Eminescu”. Având ca model epopeea comică, atribuită lui Homer, Batracomiomachia, adoptând procedee și adaptând, în variantă hazlie, situații și din alte numeroase opere, mai ales din literaturi moderne occidentale, acest „poemation eroi-comico-satiric” parodiază epopeile antice eroice, cu o savoare, cu un simț al comicului de situații și cu o suculență de limbaj demne de capodoperele umorului universal. Construcție barocă, Țiganiada include elemente de proveniență clasică și barocă, precum și, cu anticipație, de natură romantică
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
lecturii elevilor prin exemplu personal! 4. SCRISOAREA LITERARĂ Metoda presupune elaborarea unor scrisori adresate autorilor preferați în care elevii să își exprime opiniile, preferințele și în care să enumere aspectele pe care le-au considerat valoroase în legătură cu acele opere. 5. PARODIA Adolescența este vârsta afirmării sociale, etapă în care elevii își încearcă timid talentul literar scriind poezii, texte filozofice sau compunând cântece pe care le așează apoi timid în sertare. Spiritul liber și rebel al acestora a gustat întotdeauna parodia, iar
Metode de activizare a lecturii. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cîmpeanu Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1139]
-
nici stea în coborâre/ pe-nsângerate dâre”. Oricare i-ar fi instrumentele, poezia lui T. exprimă, în ultima analiză, o sensibilitate de homo classicus, atras de otium și pentru care climatul ideal este cel de viață familială tihnită, îmbelșugată, horațiană. Parodiind un asemenea mod existențial cu grație, poetul îl celebrează de fapt, la modul subtil, iar tandra manieră autoironică e o formă a duioșiei: „La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
în Ce față (în loc de prefață), din Obiceiuri de nuntă la cangurii șchiopi (1979). În Mersul pe jos (1988) U. schimbă din nou registrul umoristic: prelucrează basme arhicunoscute și le transformă în „basme economicoase pentru părinți grăbiți” (Capra cu trei nurori), parodiază balade ca Toma Alimoș, dar și zodiacul chinezesc, alcătuiește o savuroasă Carte de bucăți cu rețete culinare absurde sau închipuie un „dicționar amuzant”. În alte cărți, fie că este vorba despre Duminică la iarbă verde (1985) sau despre Dinastiada (1990
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
în viață pretutindeni: în discursurile de orice fel, mai cu seamă în cel politic, în presă, în biserică, în literatură. Vidul de gândire și incoerența semantică se pot instala în orice domeniu, în orice stil. Odată cu vorbirea, prozele lui U. parodiază (cum s-a remarcat) și literatura: însemnările de călătorie bunăoară (Plecarea în străinătate), epica aventurilor romanțioase (După furtună), romanul de dragoste (Pâlnia și Stamate), un bildungsroman din sfera artei (Fuchsiada). Ducând la ultima expresie posibilă antiliteratura, aceste proze conțin totuși
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
armă” și vrea „transilvăneni fără Transilvania”). O chestiune finală ar fi aceea dacă totul în Pagini bizare e numai parodie, dacă nu cumva sensul e mai adânc. Existând „comedie tragică”, tragicul se poate disimula sub învelișul parodicului și al absurdului. Parodiind vorbirea în formule, U. semnalează implicit tragedia limbajului. Nu se poate vorbi eludând orice convenții, iar convenția devine, inevitabil, clișeu. Și cum gândirea comunică doar prin limbaj, ea riscă în orice moment să eșueze în stereotipii. Cât privește totalitatea existenței
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
vede aici o „proiecție” a eroilor pe orizontul „întemeierii”), creând în același timp o lume „nouă”. Vladia se reface acum din alte imagini enigmatice, ale oniricului, angoasei, halucinațiilor, din teamă și din coșmar kafkian, cu o „vânătoare” rituală, o construcție parodiind mitul întemeierii, cu un „castel” unde bărbații o fac pe „nebunii”. Personajele masculine sunt de multe ori „slabe”, „caraghioase”, niște bufoni cu rol de purificare prin carnavalesc, în vreme ce femeile apar puternice, misterioase, sugerând forțe oculte, ca memorabilul personaj Tania, din
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
în doi peri. Cei ce le povestesc nu prea cred în ele, le spun mai curând de dragul poveștii ca atare. Baciul, mai cu seamă, vorbește cu subînțelesuri, pe un ton mucalit, strecoară în evocare un umor ghiduș, o ironie subțire, parodiază cu bonomie folclorul orientat spre fabulos. Suflete simple, țăranii și ciobanii sunt, în același timp, minți limpezi, lucide, naturi sănătoase, care, chiar dacă un moment admit posibilitatea unor întâmplări în răspăr cu ordinea firească a lucrurilor, nu se pierd cu firea
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Istoriile” lui Herodot (1980), iar C. Săndulescu despre Cicero și Homer (1970). Și operei lui Plaut îi sunt dedicate câteva studii: Valoarea și funcțiile elementului narativ în comedia plautiană de Nicolae-Șerban Tanașoca (1962), Vocabularul parodiilor plautiene ca document al stilurilor parodiate de Maria Francisca Băltăceanu (1966), Structuri metaforice și univers saturnalic în comedia lui Plautus de Traian Diaconescu (1980), Structura dramatică a comediei plautiene de Doina Filimon (1983). Contribuții privitoare la Vergiliu publică Gh. Guțu (Privire asupra cărții a II-a
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]
-
Cel dintâi volum, Singur printre poeți, îi afirmă o constantă a gândirii creatoare, preocuparea pentru „starea poeziei”, ca și pentru deja-creat în totalitate. Poezia care a urmat poate fi definită drept cumulativă și de înclinare hermeneutică. Cumulativă, în măsura în care recitește, citează, parodiază, prelucrează, comentează, interpelează teme și mituri poetice, clișee, formule - adică preexistentul creatului (al altora și, eventual, chiar al său). Hermeneutică, fiindcă se descoperă, în acest tip original de lirică, o interpretare interogativă și gravă a condiției omului în raport cu datul cosmic
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
Paludu, Farmazon, Menelic, Coco, Ghiță Delagambrinus, Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut în umbra marelui Caragiale” (Perpessicius), R. se face repede cunoscut și apreciat pentru verva umoristică și pentru ușurința cu care versifică în cele mai diverse stiluri, parodiind deseori opere cunoscute. Fabulele sale mizează în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
se va adresa și adulților, dezvăluind tainele vieții de explorator. După o lungă perioadă de tăcere, autorul va reveni abia în anii ’70 cu o bogată colecție de texte comice, în care păstrează același spirit „voios, semimemorialistic” (Marian Popa), anunțând parodia prin titluri împrumutate de la jocurile de copii: De-a v-ați ascunselea (1974), De-a puia-gaia (1975), De-a baba oarba (1976), De-a bâza (1977), cărți subintitulate Jocurile detectivului Conan, reeditate în 1978 cu titlul Extravagantul Conan Doi (1978
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
singur sau în colaborare). Se pare că autorul este totuși Samuil Vulcan, pe atunci elev la Blaj, în ultima clasă a Gimnaziului Teologic. Oricum, textul a fost înrâurit de dramele școlare maghiare, în care anumite întâmplări grave din istorie erau parodiate - pretext pentru spectacole de divertisment, organizate cu ocazia unor serbări sau carnavaluri. În manieră de farsă, momente cu rezonanță dramatică alternând cu interludii grotești (cântece, scamatorii, dansuri), este evocată uciderea domnului moldovean Grigore III Ghica de către turci, în anul 1777
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
autodidact pasionat de disciplina istoriei, sunt niște veritabile șeherezade. Zare Popescu are și o teorie ingenioasă despre relația aleatorie dintre obiect, oameni, nume și povești. Nu prin cuvinte se poate spune adevărul - susține personajul -, ci cel mult minciuna poate fi parodiată și demascată. Există aici un tezism nedisimulat și câteodată ostentativ. Romancierul scrie ca să dovedească ceva: e vorba, mai precis, despre raportul de neadecvare funciară dintre cuvânt și real, dintre viață și tot ce ține de sfera lingvisticului. E o poziție
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
dar numărul nu s-a păstrat, iar în anul 1865 Pantazi Ghica încearcă, fără succes, să scoată o nouă serie. Ușurința la scris a redactorului și-a găsit un bun câmp de acțiune în P. Se critică hotărârile administrației, se parodiază discuțiile din Cameră sau stilul gazetarilor adverși. Umorul, cam greoi, rezultă mai ales din calambururi și din stâlcirea numelor proprii, dar se apelează și la caricaturizarea excesivă, cu referiri la defectele fizice, reale sau imaginare, ale celor vizați. Cronici, glume
PACALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288601_a_289930]
-
moderniștilor (nici Caragiale nu este scutit de îngroșări, mai ales când săgețile lui vor fi îndreptate împotriva poeziei lui Al. Macedonski), relațiile necamaraderești existente între aleșii muzelor, spiritul de coterie, lipsa de responsabilitate a criticii ș.a. Procedeul întrebuințat frecvent este parodia. Se parodiază poezia epocii, stilul cronicarilor dramatici și al criticilor literari, stilul publiciștilor sau al politicienilor, sunt ridiculizate mai ales ambițiile nejustificate, reputațiile nemeritate. Deseori, simpla reproducere a textului unui articol, a unei poezii din gazete ca „Vocea Covurluiului”, „Vocea
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
Caragiale nu este scutit de îngroșări, mai ales când săgețile lui vor fi îndreptate împotriva poeziei lui Al. Macedonski), relațiile necamaraderești existente între aleșii muzelor, spiritul de coterie, lipsa de responsabilitate a criticii ș.a. Procedeul întrebuințat frecvent este parodia. Se parodiază poezia epocii, stilul cronicarilor dramatici și al criticilor literari, stilul publiciștilor sau al politicienilor, sunt ridiculizate mai ales ambițiile nejustificate, reputațiile nemeritate. Deseori, simpla reproducere a textului unui articol, a unei poezii din gazete ca „Vocea Covurluiului”, „Vocea Botoșanilor” și
MOFTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288205_a_289534]
-
ocupă în tabloul poeziei românești postbelice un loc important. Excelența versificației, frumusețile lexicului, consistența imaginii nu explică în sine și întru totul importanța incontestabilă a poetului. La originalitatea și valoarea liricii sale participă substanțial inteligența temperatoare a hedonismului pătimaș, autoironia, „parodia” omniprezentă și afectarea hâtră, candoarea - mimată și efectivă, într-o formulă sofisticată -, fascinația îmbătătoare a anodinului și „privatului”, magnificarea derizoriului, cu poftă și cu chef, până la săvârșirea unui „salt” - relevant și grav - la nivelul ontologicului. O viziune panerotică, o senzualitate
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
etimologic al termenului, adică un gen de replici în tehnica, stilul, imagistica poetului avut în vedere. Așa încât noile „partituri” evocă modelele de la care au plecat, asemenea unei interpretări actoricești adecvate rolului asumat (repartizat), dar cu accentul personal necesar și firesc. „Parodia” devine, astfel, adeseori, un mod, indirect, al propriei expresii lirice, pe o paletă largă, de la inflexiunea satirică la aceea fantezistă sau, chiar, elegiacă. Poetul se raportează în manieră originală, printr-o lectură artistică, la poezia românească de azi, luând în
CAPSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286084_a_287413]
-
sat de necăjiți (O zi însemnată); însă are o minimă conștiință de sine, față de care - și nu față de divinitate - se simte răspunzător (Săptămâna patimilor). Deși supus canoanelor narative tradiționale și cumințit, povestitorul nu agreează autoritatea și, când are prilejul, o parodiază (de exemplu, în Nenea), precedându-l pe Rebreanu și deosebindu-se radical de Sadoveanu. Este tolerant, adept al liberului arbitru și, chiar în cazul sinucigașilor, manifestă o neutralitate binevoitoare, contrară preceptelor religioase și înrudită cu mentalitatea lui Tolstoi (Legea trupului
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
discret, creând opere cu caracter de pamflete. Talentul său constă în trezirea conștiinței fiecărui cititor, într-un mod aparent involuntar. O analiză amănunțită a operelor sale - schițe și piese de teatru - conduce la concluzia că aspectele neplăcute ale oamenilor sunt parodiate prin prisma unor personaje fictive, tipare comportamentale pe care le regăsim în viața de zi cu zi. Astfel, artistul recreează realitatea dintr-o perspectivă ideal artistică; intenția sa nu este de a generaliza un anumit defect, ci de a atrage
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
în spațiul literar al basmului, Setilă și Flămânzilă coexistă în mod complmentar, se întregesc la nivelul personului aflat în proces de inițiere și formează un neconvențional și pantagruelic cuplu Yin-Yang care provoacă amuzament în rândul receptorilor prin modul în care parodiază celebra uniune simbolică. Imagini personificate ale ospățului pantagruelic, cei doi uriași consumă materia pentru purificarea și eliberarea ecesteia în noul univers al viitorului inițiat sub forma unor virtuți spirituale și morale demne de un membru al unei dinastii regale. Comparat
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
Parlamentului și străzii ca și cum ar fi fost un trimis din ceruri ca să scape Portugalia de dezastru. Și are succes. Regele îi încredințează guvernul, într-unul din momentele cele mai grele ale țării. Dar Joîo Franco, fără voia lui, slujește revoluția, parodiindu-i tehnica, formulele și mistica. Este cea mai evidentă confirmare a necesității abolirii ordinii vechi și a instaurării unei ordini noi, revoluționare și paradisiace. José Alpoim, șeful disidenței progresiste, era un ambițios care credea că totul i se cuvine. Nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
oarecare reproș. Le luă În mână, Închise ochi, dându-le drumul să se rostogolescă de-a lungul păturii. Atunci când zarurile se așezară, cu vocea metalică propuse Balaurului: „Citește, tu băiete...!” Cu ochii holbați de uimire, acesta strigă: „6 : 6...!!” „Ce parodie, izbucni el Într-un râs isteric. Prea târziu...Dar, niciodată nu-i prea târziu... Izbucni În hohot de râs, privind la Doctor care categorisea câștigul În ordinea lui crescătoare. „Nu te mai osteni, Doctore. Jocul continuă...!” Întreaga asistență, Încremeni... Ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]