939 matches
-
Platon denumește prin asta teatrul. 10 Teatrul nu exista în civilizația arabă, unde nu a apărut decât târziu, importat din Europa, în secolul al XIX-lea. 11 În greacă nu există termen echivalent cu franțuzescul "personnage" [rom. "personaj"], ci numai participiul prezent al verbului "agir" ["a acționa"]: prattontes=agissant (acționând, cel care acționează). 12 Agathon a scris tragedii din care nu ne-a mai rămas decât titlul. Aristofan în Thesmophoriile, Platon în Banchetul, îl zeflemisesc, unul pentru aspectul său efeminat, celălalt
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
poate fi tradus fie „Mesaj pentru don Martiniano Leguizamón“, fie „Harnașament pentru don Martiniano Leguizamón“. În limba spaniolă, numele râului Iordan este Jordán. În original, În locul verbului propalar „(fig.) a bate toba“, personajului i se atribuie cu scopuri umoristice folosirea participiului propelido al presupusului, dar inexistentului verb propeler. * În aprilie 1971 a apărut, sub un nihil obstat de la Harvard, bine fundamentata teză de doctorat a lui Tulio Savastano, Ruiz, cântărețul coloniilor (n.e.). ** Texul pe care l-am dus a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
multe virtuți de haiku, imagistică pregnantă și prezența, pe care o consider obligatorie, a cuvântului sezonal ( în cazul nostru, cireașa). Cu economie de mijloace poetice, se conturează o întreagă dramă, gol existențial, prin numai patru substantive, două verbe (unul în participiu adjectivat), două adverbe și două prepoziții, deci zece cuvinte din fondul principal. Este adevărat, cireșele coapte nu cad, dar un poem nu reface realitatea, ci sugerează „realitatea” unui joc de simboluri. Am preferat acest poem altor șapte, selectate după câteva
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
care o contrazic: mai rar, dintre poate fi corect după substantive nearticulate (această distanță dintre..., unele relații dintre...), iar, mai des, între este corect sau măcar tolerat după substantive articulate de tipul delimitarea, distincția, corelația, pe lângă care se subînțelege un participiu ca făcută, operată, produsă etc. (distincția între bine și rău). Atenție la contextele cu un substantiv articulat dependent de un verb ca a face, a obține, a realiza, a stabili în care între poate introduce corect un complement: S-a
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
tot în legătură cu un nume "simetric", prepoziția între. Construcțiile verbale care ne interesează au fie structura Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, ca în exemplul S-a încheiat un contract între cele două țări, fie structura N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, ca în exemplul Contractul încheiat între România și Bulgaria a avut succes. În structurile pe care le analizăm, N1 reprezintă un predicat semantic cu două locuri/argumente, corespunzătoare lui N1 și N2
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
GPrep introdus prin între este mediată de un verb exprimat sau neexprimat, vom considera că, în contextele analizate, cele două elemente se asociază direct atunci când verbul (din structurile Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl ori N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl) este antepus numelui "simetric" ori este eliptic. Adoptăm această soluție pentru a confrunta exemplele din corpusul nostru cu regula enunțată la începutul articolului (vezi supra, 1.) care pune în legătură utilizarea prepozițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
în concurență cu prepoziția dintre. Așa cum arată Avram 2001 (vezi supra, 1), apariția prepoziției între se datorează și prezenței în context a unui verb sau a subînțelegerii unui verb. Multe dintre exemplele noastre, pe care le subordonăm structurilor N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
exemplele noastre, pe care le subordonăm structurilor N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține un verb, prepoziția selectată este, de regulă, între: contractul încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și concernul german EADS (EZ, 27.II.2006) Din recuzita lichelei face parte ambiguitatea întreținută între
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
2008, Național TV, 1.III.2008), cel de-al doilea film, al douăzeci și douălea al seriei (Kiss FM, 1.XI.2007). Forma se poate explica prin analogie și prin dificultatea de a controla flexiunea în interiorul numeralului. 4.2. Acordul participiului adjectival (sau al adjectivului) 4.2.1. În limba română actuală a fost constatată tendința de pierdere a acordului în caz la genitiv-dativ al adjectivului și participiului adjectival care determină un substantiv feminin singular (având o formă diferită de cea
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
analogie și prin dificultatea de a controla flexiunea în interiorul numeralului. 4.2. Acordul participiului adjectival (sau al adjectivului) 4.2.1. În limba română actuală a fost constatată tendința de pierdere a acordului în caz la genitiv-dativ al adjectivului și participiului adjectival care determină un substantiv feminin singular (având o formă diferită de cea de nominativ), mai ales în situațiile în care adjectivul nu stă lângă substantivul pe care îl determină (Avram 1997: 360−361). Fenomenul privește în primul rând participiul
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
participiului adjectival care determină un substantiv feminin singular (având o formă diferită de cea de nominativ), mai ales în situațiile în care adjectivul nu stă lângă substantivul pe care îl determină (Avram 1997: 360−361). Fenomenul privește în primul rând participiul (cf. Gruiță 2006: 171-174). Exemplele din corpusul oral examinat conțin aproape în exclusivitate grupuri participiale postpuse, extinse, simțite ca adjuncți izolați, dintr-o construcție relativă eliptică de tipul "[care + a fi]": vestea deciziei luată de Guvernul italian (B1 TV, 1
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
unei campanii bine pusă la punct de către organizația Al-Quaida (TVR 2, 5.XI.2007), împotriva stării de urgență impusă de președintele... (TVR 2, 25.XI.2007). Semnificative sunt secvențele în care adjectivul este acordat, căpătând forma de genitiv-dativ, și numai participiul rămâne în forma de nominativ-acuzativ: în cadrul cercetării penale făcută... (OTV, 24.X.2007), grație tripletei sud-americane adusă în Ghencea în această iarnă (Radio România Actualități, 3.III.2008), începutul unei poezii frumoase compusă de... (TVR Cultural, 24.X.2007). Grupurile
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
în cadrul cercetării penale făcută... (OTV, 24.X.2007), grație tripletei sud-americane adusă în Ghencea în această iarnă (Radio România Actualități, 3.III.2008), începutul unei poezii frumoase compusă de... (TVR Cultural, 24.X.2007). Grupurile care au drept centru un participiu capătă o anumită autonomie față de centrul nominal al acestuia, astfel încât în mod aproape sistematic acordul în caz nu se mai realizează. 4.2.2. Folosirea formei omonime cu nominativ-acuzativul este mai rară la adjectivele propriu-zise, la care lipsa acordului în
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
în mod aproape sistematic acordul în caz nu se mai realizează. 4.2.2. Folosirea formei omonime cu nominativ-acuzativul este mai rară la adjectivele propriu-zise, la care lipsa acordului în caz e favorizată de intercalarea altor substantive sau, ca la participii, de faptul că adjectivul e centru de grup: trupul tinerei moartă în accidentul de tren (OTV, 12.V.2008). 4.3. Acordul adjectivului de întărire Materialul analizat nu a confirmat ipoteza că s-ar manifesta în continuare vechea tendință de
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat ideea că lipsa acordului la genitiv-dativ nu se produce decât extrem de rar la adjective, fiind însă aproape generalizată pentru participiile adjectivale. Corpusul oral a permis observarea unor tendințe manifestate mai puțin în scris, pentru că se datorează influenței registrului colocvial (de exemplu, folosirea extinsă a prepoziției pe). 1 Contractul dintre Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" și Consiliul Național al
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
us" (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante). 3.2. Fără a avea rol de corelativ într-o structură cu un conector, totuși apare în context cu un circumstanțial concesiv în următoarele situații: a) dacă circumstanțialul concesiv este realizat prin participii, adjective sau adverbe (cf. GALR II: 598) Căutarea aceasta e mai mult sau mai puțin irelevantă, deoarece un personaj, chiar univoc inspirat din realitate, e totuși imaginar dacă e creație autentică (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) Neînțeles astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
și roșcatele din concurs au fost devansate de o frumoasă brunetă Social-democrații erau prezenți la conferința de presă Bogații planetei au pus ochii pe țara noastră (EZ, 2007). Foarte frecvente în limba actuală sunt adjectivele substantivizate provenite din verbe la participiu 10 (invitați, sinistrați, travestiți, nominalizați, disponibilizați, admiși, debranșați etc.): Aflat în cantonamentul din Cipru, managerul general al roș-albaștrilor, M.S., a dezvăluit unor apropiați că, din returul campionatului, C.O. va schimba sistemul de joc ("Prosport", 2007). Uneori, în structurile de
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim, 2006a: 275-276). 10 Pană Dindelegan (2003c: 35) consemnează o serie de constrângeri în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase exemple din această categorie. Autoarea semnalează evoluțiile semantice ale formelor mascați, aleși sau aliați în raport cu verbul de bază. Semnificațiile distincte ale participiului substantivat de la
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu Ichim, 2006a: 275-276). 10 Pană Dindelegan (2003c: 35) consemnează o serie de constrângeri în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase exemple din această categorie. Autoarea semnalează evoluțiile semantice ale formelor mascați, aleși sau aliați în raport cu verbul de bază. Semnificațiile distincte ale participiului substantivat de la verbul a fi sunt menționate
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
în clasa participiului și demonstrează că numai participiile adjectivizabile se pot substantiviza. Stoichițoiu Ichim (2006a: 260−264) oferă numeroase exemple din această categorie. Autoarea semnalează evoluțiile semantice ale formelor mascați, aleși sau aliați în raport cu verbul de bază. Semnificațiile distincte ale participiului substantivat de la verbul a fi sunt menționate în ambele lucrări citate. 11 Se face distincția între aceste utilizări și cazurile de elipse contextual determinate: Studenții mai în vârstă au luat cursul în serios, tânărul, nu. [tânărul student] 12 Aspectele morfologice
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
după exerciții Îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, În general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, În formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (În mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc În limbajul mimico-gestual, astfel Încât nu mai
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fem] mea [fem] de program [masc/neutru]; jaful [masc/neutru] tău [masc] de carte [fem]; splendoarea [fem] mea [fem] de frate [masc] vs splendoarea [fem] de fratele [masc] meu [masc]/frate-meu [masc]. Acordul extern (în afara grupului nominal, cu adjectivele, participiile sau cliticele) pune probleme atunci când în interiorul construcției există trăsături conflictuale de gen. Acesta se poate realiza cu N1, cu N2 sau cu oricare dintre ele (situațiile de indecizie a vorbitorilor în legătură cu alegerea primei sau a celei de-a doua variante
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de mai sus se poate converti într-o predicație contrafactivă: (114) (Cum nu l-au interesat niciodată banii), îl și văd mare om de afaceri! 4.4.2. Predicatul secundar se poate realiza ca GAdj, cu centru adjectiv calificativ sau participiu. În aceste structuri, în care se exprimă percepția unei proprietăți, sunt admise toate cele trei verbe analizate. A vedea, exprimând o percepție fizică, selectează adjective care denotă o proprietate temporară 113, fizică sau psihică, a referentului caracterizat: (115) Îl văd
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
după exerciții îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, în general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, în formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (în mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc în limbajul mimico-gestual, astfel încât nu mai
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
implicat în proces cu cel al timpului universal. Modurile nepersonale nu articulează verbul decît după categoria aspectului dînd timpului implicat de proces o reprezentare printr-o singură realizare (infinitiv: a cînta), printr-o conversiune a realizării în fapt realizat (ca participiul prezent din franceză: chantant "cîntător") sau într-un simplu fapt realizat (participiul trecut: cîntat). Aspectul ilustrat de participiul trecut permite opunerea tuturor formelor verbale simple la formele compuse și supracompuse, primele reprezentînd timpul implicat de proces în tensiune (el cîntă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]