16,096 matches
-
eseurile lui Ortega y Gasset în demonstrații pasionante la capătul cărora lucrurile se înfățișează într-o lumină inedită, o nouă perspectivă se deschide, ca într-un exercițiu de prestidigitație. Prezente in nuce, în eseul din 1925 (Dezumanizarea artei), toate aceste particularități de stil și metodă, conferă argumentației, excelent conduse, acel charm aparte ce ține de catifelarea vocii, de opțiunea pentru sensul real, viu al lucrurilor, dezmorțind articulațiile rigide ale conceptelor mumificate din istoria esteticii. Era și firesc, pentru că Ortega încearcă aici
Ortega y Gasset și estetica modernității by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16275_a_17600]
-
lui românache", Dilema 230, 1997, 15) și străinache ("de ce să nu cîștige și al nostru cît cîștigă "străinache"", EZ 2135, 1999, 1). Bine cunoscută e și formația glumeață în care sufixul e atașat cuvîntului șest în expresia pe șestache. O particularitate a sufixului e că evocă în mare măsură numele proprii. Valoarea sa stilistică provine deci din ironia diminutivării, din evocarea indirectă a unei epoci și a literaturii care a descris-o cu accente comice, din jocul de cuvinte al confundării
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
în viziunea asiatică scumpă anumitor spirite de pretutindeni, EUL se cufundă în masă, se topește în infinitul ei și se contopește cu ea. Omul devine un fir de iarbă, un bob de sare cu nimic diferit de toate celelalte, pierzîndu-și particularitățile care-l singularizează. Ceea ce face ca indivizii, luați fiecare în parte, să înceteze de a mai raționa prin forțe proprii, acceptînd de-a gata tot ce li se prezintă ca fiind în interesul categoriei generale din care fac parte. În
Abdicarea inteligențelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16347_a_17672]
-
prin reacție specificul și originalitatea fără ghilimele ale altora, la rîndu-le admirați loial în reciprocitate de ce s-a numit, de pildă, The New American Film. Astăzi, un critic parizian, de la altă revistă decît inevitabilul și degradatul Cahiers du cinéma, vede particularitatea britanicului Billy Elliot (tocmai distins săptămîna trecută cu cîteva premii BAFTA) în al său "succes story... à l'américain". Ceea ce nu spune francezul e că reușita rezultă din tratarea à l'inverse a temei "americane" a succesului. Virusul tematic alogen
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
predominant sintactică) și Modelul Generativist, acest demers poate să nu fie util (adecvat) pentru beneficiarii de limbă română (predominant morfologică, având șí alte substraturi semantice, legate de o altă cultură etc.). Aș considera că informaticianul trebuie să fie conștient de particularitățile modelului lingvistic de la care pornește, ca și de diferențele esențiale de structură ale fiecărei limbi, care pot influența apoi eficiența pentru om a bazei de date (sau aportul real pentru ceea ce se numește "inteligența artificială"). De aceea - nu numai ca
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
acest domeniu. Evident, ajutorul C pentru culegerea, înmagazinarea și apoi utilizarea datelor este enorm, ca și al informaticii în genere etc., dar insist aici mai ales asupra necesității de a fi mereu prezentă finalitatea lor umană, adică beneficiarul uman, cu particularitățile lui. În definitiv, această insistență face parte dintr-o concepție teoretică axată pe primordialitatea ființei umane în diverse științe, în opoziție cu tendințele care fac abstracție de faptul că omul, ca atare, creează (și este menit să utilizeze) obiecte, dar
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
în cadrul ingineriei propriu-zise, astfel încât să poată răspunde unor cerințe mai recent relevate, ale procesului de utilizare a acestui instrument. Neglijarea unor atare aspecte, net de ordin comunicațional, poate obstrucționa buna utilizare sau pot, în orice caz, genera prejudicii. În ceea ce privește unele particularități ale așa-zisei "comunicări C-om, voi reveni mai departe. Dar este necesar, în primul rând, să se înțeleagă că activitatea cu (pe) C constituie o activitate de comunicare, fie în stare incipientă sau implicită, ca punct inițial (cu această
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
transmiterii (iar față de comunicarea orală, la telefon, în cadrul aceleiași instituții, dă șí posibilitatea controlului, prin "înmagazinarea" textelor, în cazul mesajelor scrise putându-se șí evita pierderea de timp prin deplasarea personală în diversele birouri sau clădiri). Această "corespondență" are șí particularitățile generale ale "scrisorilor", însă de multe ori este dorită chiar a fi un dialog. Dar acest dialog, oricât de rapid s-ar putea desfășura - în limitele tehnice actuale sau, probabil, chiar viitoare -, are particularități care constituie un oarecare "handicap" frustrant
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
sau clădiri). Această "corespondență" are șí particularitățile generale ale "scrisorilor", însă de multe ori este dorită chiar a fi un dialog. Dar acest dialog, oricât de rapid s-ar putea desfășura - în limitele tehnice actuale sau, probabil, chiar viitoare -, are particularități care constituie un oarecare "handicap" frustrant pentru utilizatori. Este vorba despre un dialog întârziat (în engleză i-aș zice delayed dialogue), mult mai rapid decât scrisorile (ca adresare - răspuns - replică etc.), dar lipsit de caracteristici ale dialogului (oral sau scris
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
fază - iar aceasta este pe cale de realizare tehnică -, deoarece fragmentează prea mult replica lui B către A, astfel încât A poate eventual s-o întrerupă, când "a ghicit" restul literelor). Intercomunicarea prin C mai implică șí o altă fațetă, ale cărei particularități aș vrea să le semnalez. Și anume, emiterea (redactarea) prin mijlocirea C și receptarea (citirea) unor mesaje (texte) lungi pe ecran. Aceste activități sunt realizate prin procese psihice sui generis, adică pe de o parte printr-o redactare (scriere) relativ
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
normal numai omului de litere. O carte "grea" și cu pretenții elitiste în fond, fermecătoare și rafinată ca stil, seducătoare în idei și atent frivolă, ca o causerie. Discuția are întotdeauna un background teoretic solid și clar argumentat, după care particularitățile aduse în prim plan sunt problematizate și deschise controversei. De pildă, capitolul Încurcături platonice ia în discuție poezia și proza din perspectiva categoriilor pragmatice. Se pot identifica virtualități de comunicare specifice la nivelul tripartiției tradiționale epic-liric-dramatic? Răspunsul, dat la niveluri
Bolliac, Odobescu, Spielberg și literatura by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16427_a_17752]
-
Nedelcovici. Nici o notă de subsol nu corectează informația. În alte intervenții, confuzia capătă forme mai subtile, constînd în principal în greutatea de a se pune punctul pe i (aceasta fiind pretenția declarată a anchetei). Nimic nu e clar în identificarea particularităților - dacă există - și nici măcar în concluzia că românii evrei au, în linii mari, o contribuție diferită perceptibilă la literatura română. În capitolul final al Istoriei literaturii, G. Călinescu înregistrase, cu destulă aproximație și nu fără a lăsa să se ghicească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16421_a_17746]
-
istoriile de celuloid, diferențiate - evident - prin viziunea regizorală. Cum tușa cineaștilor români înscriși în festival - Lucian Pintilie, Dan Pița, Mircea Daneliuc, Stere Gulea, Nicolae Mărgineanu, Nae Caranfil, Sinișa Dragin, Marius Theodor Barna ne este cunoscută, mă voi referi doar la particularitățile celor trei cineaști maghiari. Operator convertit la regie de către Zoltán Fábri, Tibor Klöpfler, la cei 47 de ani ai săi, se află la al doilea film ca autor. După Omul fără adresă (1992), El Nino (1999) îl impune printr-un
Senzor II: Szeged by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16492_a_17817]
-
într-o schemă cît mai simetrică. Rezultatul controverselor - transmis manualelor și devenit aproape o dogmă - postula existența indubitabilă în limba literară a stilurilor (sau limbajelor): științific (și tehnic), juridic (și administrativ), literar, eventual și publicistic. Descrierile detaliate ale acestora, cu particularitățile diferitelor lor nivele lingvistice (fonetic, morfo-sintactic, lexical, pragmatic), rămîn perfect valabile și pline de utilitate. Mai puțin fericită ne apare ideea separației nete dintre stiluri, și mai puțin acceptabile excluderile: de pildă, în schemele vremii nu intrau ca entități aparte
Diversitate stilistică... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16539_a_17864]
-
Valeria Guțu Romalo În vîltoarea comentariilor postelectorale consacrate interpretării și explicării rezultatelor, mai mult sau mai puțin previzibile, dar totuși neașteptate, s-a invocat, printre multe alte motivații, și stilul, particularitățile de prezentare a discursului electoral. Evaluarea stilistică a prestației electorale a fost formulată de unul dintre analiști sub forma opoziției dintre 'limbajul lemnos' și cel 'viu', iar succesul candidatului partidului România Mare a fost pus pe seama discursului său 'colorat' și
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
lozincilor mobilizatoare în discursul ideologic totalitar, de tipul celui care a dominat și comunicarea socială românească a ultimei jumătăți de secol, explică extinderea sintagmei limbă de lemn în referirea la forma de expresie a textelor, a discursului totalitar, ale cărui particularități de organizare au fost puse în evidență de profunda analiză efectuată de autoarea franceză. În această etapă a evoluției sale, sintagma își păstrează caracterul metaforic, utilizarea ei referindu-se, în primul rînd, la rigiditatea de expresie asociată discursului politic. Translarea
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
geniu, trecerea mea printre făpturile de jos, spre îngeri. E ca turbarea unei intoxicații, unei insolații. Ideile cresc și explodează, de aramă." Nimic din redundanța obsesiilor adolescentine - autorul este într-o căutare perpetuă a expresiei noi, a imaginii literare. O particularitate care a șocat încă de la apariția Ocheanului întors este notația meteorologică. Aparent, Radu Petrescu preia maniera lui Jules Renard de consemnare a vremii. Însă Catalogul confirmă faptul că apropierea de scriitorul francez este totuși artificială - notația meteorologică susținută depășește prin
Mișcări zilnice și mișcări istorice by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16571_a_17896]
-
cuprinderea mediatului în imediatul său și postularea imediatului ca mediat: "legat de ceea ce este deja fixat și, în mod declarat, dedus, legat de artefact, eseul prețuiește natura, confirmînd că ea, pentru ființa umană, nu mai există". Müller-Funk raportează eseul la particularitatea perioadelor de criză, cînd experiența devine categorie radicală a comprehensiunii moderne a lumii, iar eseismul una din formele prin care experiența eului și a lumii ajung subiecte de reflecție: "tacticii eseiștilor îi aparține "ca și cum-ul", pendularea între nemediere și rafinament
Neliniștea din jurul eseului by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16554_a_17879]
-
șahului. Spuneam că intriga romanului se dovedește complicată și întrucâtva barocă. Cerea ce-i aduce însă o maximă gravitate este parțiala ei desfășurare - crucială pentru sensul întregului - în lagărul nazist de la Bergen Belsen. Această precipitare dramatică pare decisă cumva de particularitățile speciale, misterioase ale jocului de șah, pendulând la granița dintre hazardul inspirației și planificarea riguroasă. Tot astfel se împart și cele două tabere de personaje - cea a călăilor, de un raționalism rigid și fad care sfârșește în neomenesc, și cea
Viole, șah și literatură by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16592_a_17917]
-
au avut liber acces la circuitul editorial universal, dar și literaturi cărora le-a fost negată decenii la rînd această șansă; literaturi europene, dar și asiatice, africane, latino americane, apropiate geografic sau extrem de îndepărtate sînt promovate în egală măsură. Iată particularitatea care individualizează acest premiu, dedicat lui Giuseppe Acerbi, cetățean ilustru al lumii și al picturalului Castel Goffredo. Născut în 1773, Acerbi era un personaj poliedric, scriitor, explorator, colecționar. A fost primul care împreună cu suedezul Skjoldebrand a ajuns la Capul Nord
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
deschis de la ea, iar Dan Botta o ignoră, ba, mai mult, o consideră o invenție a sa. Abia specificul românesc al acestei solidarități cu spațiul (specific pe care Blaga l-a sintetizat în "spațiul mioritic") înseamnă o contribuție originală, iar particularitatea acestor interpretări Blaga nu a împrumutat-o, în mod cert, de la Dan Botta. Că aceste particularități sunt discutabile e cu totul altceva, iar Dan Botta are tot dreptul să se îndoiască de temeinicia lor. Cel puțin într-un punct, Dan
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
sa. Abia specificul românesc al acestei solidarități cu spațiul (specific pe care Blaga l-a sintetizat în "spațiul mioritic") înseamnă o contribuție originală, iar particularitatea acestor interpretări Blaga nu a împrumutat-o, în mod cert, de la Dan Botta. Că aceste particularități sunt discutabile e cu totul altceva, iar Dan Botta are tot dreptul să se îndoiască de temeinicia lor. Cel puțin într-un punct, Dan Botta are dreptate: teoria spațiului mioritic e o teorie ondulatorie și ea ar fi avut de
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
astăzi" deziluzionant și un viitor previzibil, al eului emitent, într-un mod care permite transgresiuni temporale (lunecări, suprapuneri, alternări), cuprinderea eternității și a intemporalității. În volumele de poeme, Julio Llamazares inaugura un univers liric și un ton poetic ale căror particularități aveau să devină constante ale întregii sale opere, indiferent de genul abordat ulterior. Romanele apărute pentru prima dată la editura barceloneză Seix Barral, în 1985 (Luna lupilor), 1988 (Ploaia galbenă) și 1994 (Scene de film mut), au adus, pe linia
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
și pitorescului căutat, un polemist și un spirit satiric, un artist care înfățișează figuri dramatice din lumea satului românesc [...], un observator lucid al realității, transsubstanțiată, în opera sa, iubirii esențiale, un pictor preocupat de natura umană, surprisă în tipicitate și particularitate psihologică..." Trecută aproape neobservată, aniversarea lui Iser își găsește în paginile Axiomei mențiunea potrivită. Preoți cu dosarul trecut la secret În trei feluri a primit presa de a doua zi recenta propunere a Comisiei parlamentare pentru supravegherea activității SRI ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
stilul din Cezara a lui Eminescu, cu cel din Pastramă trufanda a lui Caragiale. Stilul Cezarei lui Eminescu nu este un stil căftănit, imagistica lui Eminescu este spontană; iar cel din Pastramă trufanda este prin excelență burlesc, căutînd să noteze particularitățile de jargon ale eroilor - ceea ce niciodată Mateiu Caragiale n-a făcut". Cîteodată, e drept, rar, se ivește sub pana lui Ovidiu Cotruș și cîte o aserțiune la care n-am putea subscrie fără rezervă. Bunăoară: Deși îl apreciez foarte mult
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]