539 matches
-
felul în care sunt configurate relațiile dintre cele două familii în timpul procesului de pregătire și derulare a nunții. 4.7.5. În ce măsură obiceiurile și tradițiile vechi (legate de naștere, nuntă și înmormântare) mai sunt încă respectate în regiunea Oltenia? Obiective: • Particularizare pe evenimente. • Cauze ale schimbării. • Modalități de conservare și revitalizare a obiceiurilor. 4.7.6. Care este tendința înregistrată în Craiova: de transmitere a obiceiurilor și tradițiilor din generație în generație sau, dimpotrivă, s-a produs o ruptură între generații
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
teatru, operă și operetă Obiective: • Evaluarea consumului de teatru, operă și operetă. Cauze și explicații 6.6. Dar interesul pentru spectacole și festivaluri? 6.7. Ce ne puteți spune despre instituțiile culturale din Craiova? Obiective: • Evaluarea organizării și funcționalității acestora • Particularizarea pe cazul bisericilor, a școlilor, muzeelor ș.a. • Identificarea principalelor probleme • Perspectivele de dezvoltare si strategiile de îmbunătățire 6.8. După părerea dvs., în Craiova, consumul cultural este în creștere sau în scădere? Obiective: • Explicații, exemple. Comparații la nivel național 6
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Dar interesul pentru teatru, operă și operetă • Evaluarea consumului de teatru, operă și operetă. Cauze și explicații 5.5. Dar interesul pentru spectacole și festivaluri? 5.6. Ce se întâmplă cu instituțiile culturale din Sibiu? • Evaluarea organizării și funcționalității acestora • Particularizarea pe cazul bisericilor, a școlilor, muzeelor ș.a. • Identificarea principalelor probleme • Perspectivele de dezvoltare si strategiile de îmbunătățire 5.7. În Sibiu, consumul cultural este în creștere sau în scădere? • Explicații, exemple. Comparații la nivel național 5.8. Care sunt activitățile
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
festivaluri 6.2. Oamenii cunosc obiceiurile tradiționale referitoare la naștere, botez, nuntă și înmormântare? • Perpetuarea în timp a semnificațiilor ritualurilor evenimentelor de naștere, nuntă etc. • Cunoașterea de către tineri a rânduielii vechi 6.3. Obiceiurile și tradițiile vechi sunt încă respectate? • Particularizare pe evenimente • Cauze ale schimbării • Modalități de conservare și revitalizare a obiceiurilor 6.4. Care este tendința înregistrată în Sibiu: de transmitere a obiceiurilor și tradițiilor din generație în generație sau, dimpotrivă, s-a produs o ruptură între generații? • Explicații
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
2001, p. 194 25 În acest sens, se impune ca profesorul să conștientizeze faptul că orice clasă își construiește și își eficientizează propria cultură managerială care vizează, printre altele, utilizarea elementelor decorative pentru tapetarea clasei (de exemplu, produsele activității elevilor), particularizarea clasei prin culoare, calitatea mobilierului și aranjarea diferită a acestuia, promovarea unor valori expresive (sloganuri, simboluri) etc., amenajate conform cerințelor de ordin instructiv-educativ, estetic și managerial. 3. Cunoașterea elevilor Aceasta este una dintre responsabilitățile fundamentale ale cadrului didactic în calitatea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
au fost slavizate complet și comunitățile numeroase refugiate în zona montană de la granițele actuale ale Serbiei, Bulgariei și Macedoniei (bazinul superior al Moravei și Strumei) unde pot fi întâlnite multe toponime românești 126. Factorul latinofon a contribuit din plin la particularizarea populației slave locale, numiți torlaci sau șopi127, cu tradiții populare foarte apropiate de cele ale vlahilor timoceni și chiar oltenilor. Celelalte nuclee, situate mai la sud, în masa populației albaneze sau grecești s-au conservat mai bine. În acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
implicând și aspecte de formare și dezvoltare a personalității umane. Dar, Învățământul superior, spre deosebire de Învățământul preuniversitar, este Învățământ de specialitate și ca atare predomină componenta instructivă și, deci, poate fi utilizată cu mult succes seria de standarde ISO 9000, În vederea particularizării principiilor de calitate la condițiile de cercetare a procesului instructiv educativ. Standarde specifice pentru Învățământul superior. Standardele specifice numite și standarde de performanță Înseamnă un set de norme minime obligatorii ce trebuie să le Îndeplinească o instituție de Învățământ superior
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
extensie a problematicii curriculare În și la celelalte componente ale didacticii. Varietatea situațiilor, a faptelor și a fenomenelor din sfera educației, desemnate prin termenul de curriculum fac dificilă definirea acestuia În afara unui context delimitat. Putem considera că proiectarea curriculară constituie particularizarea componentelor didactice ale planului de Învățământ la condițiile individuale sau de grup specifice celor care sunt supuși unui proces instructiv-educativ. Componentele curriculum-ului sunt definite de următoarele direcții de specializare pedagogică: depistarea și selectarea surselor conținuturilor, precum și transformarea didactică a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
problemei. La nivelul strategiei, taxonomia lui Bloom are Întrebuințări conexe; ea poate servi la analizarea și compararea diferitelor planuri de Învățământ și la adaptarea examenelor la obiectivele studiilor la care se referă, la apreciere. Într-un studiu mai avansat de particularizare, ea poate servi, de asemenea, la sugerarea unor categorii de obiective care au fost În mod involuntar omise sau la analizarea cazurilor În care incapacitatea de a realiza obiectivele de nivel superior se datorează În mod evident faptului că anumitor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
ist die Erfahrung eine Sache der Tradition, im kollektiven wie im privaten Leben.“ Despre experiență în acest înțeles va fi vorba mai jos. Forma experienței urbane, a epocii industriale sau a „noutății“ secolului al XIX lea nu vor fi considerate particularizări sau ilustrări ale unui concept epistemologic general, ci forme vii, con crete, în care subiectul construiește o relație cu lumea în care se află. Capitolul de față continuă astfel discuția capitolului anterior de pe aceleași premise, nu ca aplicație a sa
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urban prin câteva dintre personajele paradigmatice care îl compun: flaneurul, peticarul (Lumpensammler-ul) sau, cu o anume particularitate, copilul familiei burgheze a începutului de secol XX. La o primă vedere, s-ar putea spune că acest segment al cărții reprezintă o particularizare a primului. Pentru Benjamin însă, orașul nu reprezintă doar un exemplu de formulă culturală modernă, ci modernitatea însăși, în manifestarea ei privilegiată și completă. Miza regăsirii unui concept al experienței urbane poate fi asumată ca regăsire a posibilității experienței ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Antichitatea / 40 Lumea greacă / 40 Lumea romană / 47 Lumea germanică / 50 Epoca medie / 52 Epoca modernă / 62 Tipurile culturale și reflexul lor asupra stării și statutului limbii / 71 Comunicarea dintre limbi, corolar al comunicării dintre culturi / 80 Partea a doua: Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice / 89 Structura și arhitectura limbilor / 89 Configurația lingvistică actuală a Europei / 94 Familiile de limbi / 98 Stratificări între elementele limbilor / 103 Limba latină și limbile romanice / 108 Latina / 108 Latina literară tîrzie / 113 Limbile romanice / 116
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
realizările gîndirii. Această dublă ipostază a limbii de a comunica gîndirea și de a se comunica pe sine este în relație cu o dublă componentă a conținutului culturii, care conține atît valori generale cît și valori particulare. Partea a doua Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice Structura și arhitectura limbilor Într-un sens foarte larg, care depășește folosirile din domeniile artei și construcțiilor -dar pleacă de la ele-, "arhi-tectura" este un mod de alcătuire a unui întreg cu mai multe componente, mod care
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
istorică a unui mod particular de a comunica într-o limbă, fără vreo organizare sau direcționare potrivit unor scopuri dinainte stabilite, încît evoluția limbii populare, produ-cîndu-se potrivit necesităților de comunicare curente, se realizează inconștient și, în același timp, diversificat prin particularizări locale în dialecte și în graiuri. Aspectul literar al limbii se caracterizează printr-o evoluție dirijată reflectată în mod deosebit printr-o activitate de normare, care are drept rezultat instituirea unor reguli și a unor aprecieri în folosirea faptelor de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vorbitorul nativ al limbii și cel care o învață după deprinderea alteia nu sînt în măsură să-și însușească și să folosească decît parțial arhitectura limbii, tot parțial au acces și la structura ei, fiindcă fiecare limbă funcțională conține și particularizări structurale. Dar, atît în cazul arhitecturii, cît și în cazul structurii, fiecare limbă funcțională oferă elementele fundamentale care caracterizează sistemul general al limbii și, în aceste condiții, elementele arhitectonice și structurale necunoscute încă pot fi identificate ca aparținînd limbii și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
al italienei de nord și, zonal, al portughezei și spaniolei. Tot substrat celtic se întîlnește apoi și în cazul unor limbi germanice, precum engleza (britonica, într-o zonă franceză bretona), neerlandeza (deopotrivă în zonele flamandă și olandeză). Acțiunea substratului în particularizarea zonală a limbii-bază este un fenomen foarte complex și în același timp hotărî-tor, căci presupune nu numai o contribuție la formarea unor noi idiomuri, ci și realizarea unor profiluri culturale și etnice. Ca atare, în scindarea limbii-bază, factorul etnologic reprezentat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
însușită de un alt popor decît cel care o vorbea inițial prin propria tradiție și cînd se produce un amestec de populații 34. După constituirea unor idiomuri noi din limbile-bază (uneori însă chiar și în timpul acestui proces de constituire), prin particularizarea lor accentuată datorată îndeosebi acțiunii substratului, s-au exercitat o serie de influențe, unele destul de intense, din partea unor limbi străine, fiecare limbă nouă receptînd elemente din aceste limbi, mai ales lexicale (dar uneori și de altă natură), care alcătuiesc adstratul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu unele cuvinte moștenite din latină (de exemplu, rom. a introduce cu a duce și a aduce, a contraface cu a face și a desface etc.). Preferința pentru împrumut și evitarea calcurilor favorizează, de cele mai multe ori, pe de o parte particularizarea limbilor romanice în raport cu alte limbi (astfel, în vreme ce limbile romanice au împrumutat pentru noțiunea "patrie" cuvîntul latinesc patria, în limbile germanice, predomină calcurile sau cuvintele vechi: engl. fatherland și motherland, germ. Vaterland și Heimat, dan. fädernesland [′fε:dəŋəslan:d], norv. fedreland
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și definitivarea mai tîrzie a aspectului literar le-a făcut să preia modelul limbilor romanice, îndeosebi al francezei. De aceea, în germană, în engleză, în norvegiană, în daneză și în suedeză terminația grafică este -(t)ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin, de unde rezultă natie [΄nasi:] și religie [re΄ligi:]. Tipul neerlandez de adaptare a fost preluat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceștia, s-au restaurat însă aberațiile trecutului, precum sunt, â sau niciun. În mod evident însă, exacerbarea sentimentului tradiției este o formă de primitivism, care ține de instinctul de conservare manifestat în formele lui neevoluate. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- COMUNICARE CULTURALA ȘI COMUNICARE LINGVISTICA Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice 4 1 COMUNICARE CULTURALĂ ȘI COMUNICARE LINGVISTICĂ Cuvînt înainte Principii ale analizei culturii și limbii Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice Temeiuri ale unității culturale și lingvistice Bibliografie Abrevieri Semne folosite în transcrierea fonetică Abstract Résumé Auszug
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o formă de primitivism, care ține de instinctul de conservare manifestat în formele lui neevoluate. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- COMUNICARE CULTURALA ȘI COMUNICARE LINGVISTICA Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice 4 1 COMUNICARE CULTURALĂ ȘI COMUNICARE LINGVISTICĂ Cuvînt înainte Principii ale analizei culturii și limbii Particularizări, similitudini și interferențe lingvistice Temeiuri ale unității culturale și lingvistice Bibliografie Abrevieri Semne folosite în transcrierea fonetică Abstract Résumé Auszug Resumen
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
roboți cu acționare hibridă, electrohidraulică sau electropneumatică; După sarcina manipulată: 7.2. Caracteristici ale roboților industriali Un robot industrial este un echipament tehnic. Ca atare, roboții industriali pot fi identificați prin precizarea specificațiilor tehnice. Specificațiile tehnice ale roboților industriali presupun particularizarea caracteristicilor tehnice ale acestora. Caracteristicile roboților industriali pot fi grupate în două mari categorii: ♦ Caracteristici tehnice generale, care se referă la: dimensiuni de gabarit; tipul acționării; viteza de deplasare maximă și vitezele de deplasare pe axe; Caracteristicile specifice, care se
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
fapt parabole posibile, unde respectul pentru informația documentară e cea mai abilă dintre strategii: scoase din contextul istoriei în interiorul căreia au loc, „conspirațiile” sale ar putea deveni niște simboluri ale absurdului, în rețeaua cărora o existență poate cădea cu ușurință. Particularizarea lor istorică (într-un halou de ambiguitate ce le sporește valența de metafore narative ale destinului) le dă, în mod paradoxal, nu valoare „documentară” (fie și în sensul romanțării faptelor), ci concretețe ficțională. MARIAN PAPAHAGI SCRIERI: Despre purpură, Cluj-Napoca, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
suplimentare în anumite cazuri sau arii de activitate; 4. contribuția la dezvoltarea standardelor, prin depășirea nivelurilor curente și promovarea unor idei, concepte, direcții noi de manifestare a responsabilității sociale. În perspectiva oferită de sistemul menționat de standarde și coduri, cu particularizările generate de diferite contexte naționale, problema evaluării comportamentului responsabil social implică două „arii” majore: - evaluarea modului în care organizația se conformează legilor, reglementărilor de diferite tipuri și normelor asociate desfășurării activității sale; - măsurarea sau scalarea într-o formă oarecare a
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
abordare „în trepte”, fiecare treaptă de analiză fiind desemnată de o literă a acronimului, conform structurii discutate anterior. Modelul VRIO pare a fi cel mai cunoscut, dar sunt cunoscute și alte variante, cum ar fi VRINE. Indiferent de modul de particularizare, aceste modele se înscriu în categoria celor integratoare, iar demersul analitic începe similar studiului valorii create la nivelul firmei (organizației). Nu trebuie scăpat din vedere faptul că rezultatul analizei se concretizează în estimarea naturii avantajului concurențial rezultat, cu o poziționare
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]