1,237 matches
-
CONGRESUL INTELECTUALILOR Început la 30 martie, Congresul intelectualilor a ținut o săptămână; dar campania pregătitoare a Început Încă de prin februarie. În concepția plină de grandomanie a oficialilor, manifestarea se voia o trecere În revistă și o verificare a atașamentului partinic al „păturii”, al marelui batalion ne-muncitoresc: creatorii de valori științifice, tehnice, artistice. Deviza congresului era Pace-Cultură, iar manifestarea trebuia să cuprindă toate instituțiile culturale, științifice, de Învățământ și obștești, Începând cu cenaclul de fabrică ori de cămin cultural, cu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
S.CROHMĂLNICEANU 27 În Contemporanul, care În esență s-ar reduce la câteva elemente: negativismul critic nu este oportun, dar nici excesiva Încurajare care naște vedetism; soluția: o critică literară luptătoare, principială care să Încurajeze numai poezia de valoare, poezia partinică: „În coloanele noastre s-a ridicat acum câteva numere, Într-un articol, problema spinoasă a raportului dintre critici și domniile lor, doamnele și domnii poeți. (Ă). Hotărât că d-na Nina Cassian are toată dreptatea să subscrie la ideea «că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
liric pe orizontală, prilej binevenit pentru a ne familiariza nu numai cu cei mai influenți poeți ai vremii, cu temele „fierbinți” ale liricii, ci și cu optica și calapodul critic prin care se filtra creația poetică. De pildă, tema naturii partinice, a muncii, a noii geografii sunt deslușite de J. POPPER 28 În volumele câtorva poeți situați „pe o linie de evoluție a liricei noastre”. Să cunoaștem această linie și argumentația lansată iremediabil pe ditiramb, logoree și retorică găunoasă: „Există oare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sațietate, Încât lectorul de azi cu greu Își reprimă disconfortul creat de nivelul coborât al actului analitic, deși criticul ideolog Își exercita cu pasiune misiunea de Îndrumător, educator și recreator al operei, Încât puține „slăbiciuni” ale creației literare scăpau vigilenței partinice, astfel că recenziile și cronicile cu cât erau mai ample - cu cât sfaturile și „evidențierea lipsurilor” aveau o pondere mai mare - cu atât ținteau să devină mai principiale, mai constructive, cu toate acestea, zic, a existat o permanentă nemulțumire față de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dovedește aceste obiective. Critica artistică și literară Își poate Însuși o poziție principială, revoluționară, singura de pe care se poate face o apreciere justă a operei numai călăuzindu-se de lupta și ideologia clasei muncitoare, numai fiind pătrunsă de un spirit partinic. Pe acest drum, atitudinea obiectivistă, apolitică, nu are ce căuta. Creatorii de artă și literatură, precum și marile mase ale publicului așteaptă de la critica literară Îndrumări prețioase, aprecieri principiale, care să lumineze diferitele probleme ale procesului de creație. Pentru a Îndeplini
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
procesului de creație. Pentru a Îndeplini această misiune, critica are În clasa muncitoare, În marele tezaur de experiențe ale partidului, În Învățămintele pe care le oferă arta și literatura sovietică, un sprijin nelimitat. Urmând Învățătura partidului, Însușindu-și profund spiritul partinic, semnalând cu dragoste orice realizare prețioasă a artei și literaturii noastre, apropiindu-se de creatorii noștri și ajutându-i, critica Își va Îndeplini misiunea”.(Octavian Păscăluță) Dar ce cărți de critică literară apar? Comparativ cu emulația editorială În perimetrul poeziei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai știm că marele cititor, Scânteia, Își expusese În 2 august nemulțumirea privind activitatea acesteia cerând „să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid” (vezi nota 68 și contextul). Această opinie trebuia, Însă, conform principiului partinic, să pornească de la mase, de jos În sus. Așa se face că, Începând cu articolul lui Geo Dumitrescu din 16 iunie (vezi nota 67 și contextul) și până În 2 august, data sus-pomenitei intervenții a Scânteii, revista Flacăra va găzdui, număr
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
alterează fundamental conținutul celor mai omenești sentimente. (Ă). Remarcabil este felul În care autorul arată cum pentru Râduia, Jura și pentru membrii organizației de partid, lupta Împotriva bandei de chiaburi pune În față, În mod direct, necesitatea adâncirii conștiinței lor partinice, arătând cum evenimentele ascut simțul de clasă al țăranului muncitor, cum Îi structurează o personalitate de luptător. Cu un mare simț al gradației, scriitorul zugrăvește prăpastia care se cască din ce În ce mai adâncă Între țăranii muncitori și chiaburime. Masa țăranilor muncitori apare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În ultima parte a comentariului său, Geo DUMITRESCU 26 pune și de data aceasta punctul pe „i” - așa cum o făcuse și În anul precedent cu privire la nuvelistică, numai că acum În sens invers - dovedind lipsa poziției de clasă și a atitudinii partinice a autorului În Înfățișarea tuturor celorlalte aspecte ale realității: „Ana Roșculeț nu oglindește În ultimă instanță cu fidelitate realitatea, ba dimpotrivă, o denaturează. (Ă). Oamenii de partid din carte, atât secretarul organizației cât și În parte Pavel Vasile, președintele sindicatului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Înlăturarea concepțiilor și deprinderilor vechi, burgheze din creația literară». (Ă). Este valabilă pentru toată lumea această mândră lozincă a partidului, care se află deasupra oricărui loc de muncă din țara noastră: «Construim fără burghezie și Împotriva burgheziei»”. Ce a urmat după partinica intervenție a lui Geo Dumitrescu? Au fost mai multe consecințe. Pentru cazul În speță: autocritica celor vizați (critici și autor), Întâlnirea lui Marin Preda cu muncitoarele de la F.R.B. și Înmulțirea acestor forme de confruntare a operei cu instanța cititorilor - motiv
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pe calea bătătorită a enumerării calităților și deficiențelor (Ă) neridicând problemele generale legate de dezvoltarea literaturii noastre, recenzenții - Între care se numără și semnatarul acestui articol - au fost Împinși să facă serioase concesii naturalismului din nuvelă. Fără un puternic spirit partinic, critica s-a lăsat astfel sedusă de particularitățile și «ciudățeniile» unui personaj care promitea să fie interesant”. * Apoi are loc - tot din inițiativa revistei Flacăra - Întâlnirea lui Marin Preda cu cititorii de la F.R.B., cerută În scrisoarea mai sus citată. Relatarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Marin Preda. În această discuție s-a ajuns la concluzia că, Într-adevăr, nuvela are multe lipsuri și că aceste lipsuri și confuzii sunt determinate de poziția autorului față de lumea pe care o descrie, mai exact de lipsa unei poziții partinice a autorului În creația sa literară. O trăsătură esențială este individualismul, dar aceasta nu este decât una din trăsăturile care alcătuiesc caracterul ei, conturându-i personalitatea. De fapt, Însăși concepția pe baza căreia autorul a construit personajul nuvelei sale este
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fi trebuit să apară În primul plan, să trăiască puternic, să domine acțiunea, stârpind În Mirona toate buruienile prin acțiuni susținute și nu prin discursuri. Studiind mai adânc concepția marxist-leninistă și metoda realismului socialist, punând În centrul preocupărilor ei atitudinea partinică, luarea de poziție, nu decorativ, ci aceea care rezultă din analiza și Înfățișarea realității și apoi din redarea ei artistică, căutând să Înfățișeze limpede lupta dintre nou și Învechit, Cella Serghi va putea, fără Îndoială, să depășească lipsurile romanului Cad
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ajutat pe Ion Istrati să desprindă elementele esențiale ale realității, i-au determinat În mod hotărâtor succesele. Dacă romanul său are după cum vom vedea numeroase lipsuri, acestea provin din faptul că scriitorul nu s-a așezat Întotdeauna pe o poziție partinică la interpretarea literară a materialului de fapt care stă la baza Grâului Înfrățit. Aceasta se vede În primul rând În faptul că el nu a știut să Închege Într-o imagine artistică pe deplin realistă munca de lămurire dusă de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
temei și la unele observații, fără a avea o ascuțime critică În stare să ajute atât autorului a cărui carte se recenzează, cât și cititorului pe care ar trebui să-l orienteze. Mai mult, tocmai acolo unde ar trebui intransigență partinică, principialitate și grijă deosebită, se manifestă scăderi vădite și lipsă de vigilență. Progresele făcute În domeniul prozei se resimt Încă de neglijențe redacționale. Anunțând publicarea, În curând, a romanelor Sfârșitul jalbelor (Al. Jar), Canalul (P. Dumitru), Temelia (E. Camilar), În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
scriitorului de a crea noi cuvinte, alături de A. Toma este așezat și Matei Caragiale (1, 19). Autorii cred deci că se pot alătura pur și simplu scriitori atât de diferiți ca Toma și Matei Caragiale. (Ă). Lipsa unei atitudini ferm partinice duce la greșeli serioase și În capitolele despre genurile și speciile literare. Manualul propune de pildă o clasificare a speciilor genului liric ale cărei implicații ni se par de-a dreptul periculoase. Genul liric este subdivizat În următoarele grupe de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
exacte a pulsului receptării cărții, vom reproduce câteva comentarii din presă. În Flacăra 21: „Marele merit al lui Petru Dumitriu În romanul său Drum fără pulbere stă În faptul de a fi sesizat și zugrăvit În adâncime, de pe o poziție partinică, lupta dintre vechi și nou, dintre constructorii socialismului și vrăjmașii neîmpăcați ai vieții noi. Aceeași idee de bază străbate de la un capăt la altul romanul Oțel și pâine de Ion Călugăru. Sub nume diferite, folosind alte mijloace, dar urmărind aceleași
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o lume nouă, a oamenilor liberi constructori și apărători dârzi ai viitorului”. După acest preambul, Flacăra revine, curând cu o amplă cronică literară, În două părți, despre „primul roman al marilor construcții din țara noastră”, dovedind cum talentul plus devotamentul partinic al autorului reușesc să demonstreze „creșterea conștiinței socialiste (Ă) biruința socialismului În conștiințele oamenilor”, Începând cu muncitorii și Încheind cu intelectualitatea tehnică. „Acest marș triumfător spre socialism - scrie J. POPPER 22 - străbate romanul lui Petru Dumitriu deoarece scriitorul a avut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
eroul timpului nostru? Fără Îndoială că nu. (Ă). La rândul său, Ovid S.CROHMĂLNICEANU 23, demonstrează, printre altele, de ce În ciuda unor lipsuri, romanul de debut al lui Petru Dumitriu are o puternică forță educativă, adică instigare la ură și mobilizare partinică: „Succesul romanului Drum fără pulbere, istoria dramatică a Începuturilor construcției canalului Dunăre-Marea Neagră, stă În Îndrăzneala cu care cartea lărgește tematica romanului nostru, pătrunzând În problematica omului nou și reușind adesea cu măiestrie să o Înfățișeze În noile relații de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
veridic acest proces dialectic. A determina valoarea romanului „Încredere” de M.Novicov, Înseamnă, În fond, a vedea cum a răspuns acestei sarcini prin mijloacele specifice literaturii. O dovadă a faptului că autorul a văzut just lucrurile, situându-se pe poziții partinice, este Însuși titlul pe care l-a dat operei sale: „Încredere”. În mod conștient, scriitorul a pus deci În centrul preocupărilor sale Înfățișarea elementului esențial: superioritatea morală a comuniștilor. (Ă). Această Încredere trece ca un fir roșu prin Întregul roman
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
practic și În compexul ideologic, P s-a manifestat, după 1920 ca o alternativă antiburgheză, preluând o parte din ideile lui Lenin din articolul Organizația de partid și literatura de partid (care stipula preeminența ideologiei clasei muncitoare În operă, Îndrumarea partinică, scriitorul-luptător, opera - curea de transmisie a politicii de partid, accesibilitatea, funcția educativă a scrierilor etc.). Din 1934, P este Înlocuit În literatura sovietică cu realismul socialist (RS). Tematic, literatura P a glorificat munca și proletarul („omul nou”), a impus o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cicerone Theodorescu (Cântece de galeră, 1945), Ion Th. Ilea (Simfonia furtunilor, 1946), Sașa Pană (Poeme fără de imaginație, 1947), Veronica Porumbacu (Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948, În poezie și proză, patosul social va fi călăuzit apre cel partinic și socialist: Victor Tulbure (Vioara roșie), Marcel Breslașu (Poeme pentru un ziar de perete), Mihail Sadoveanu (Păuna mică) ș.a. Paradigmei proletcultiste, copilăriei RS, Îi aparțin și numeroasele poezii despre contemporaneitate, publicate În: Flacăra, Contemporanul, Scânteia, Viața românească, cum ar fi
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
obiective au fost canalizate În trei direcții: elaborarea și conștientizarea bazei teoretice a RS, a complexului programatic și principial al noului curent sau metodă de creație; analiza constantă a fenomenului literar concret, călăuzirea fermă a acestuia spre tematica și finalitatea partinică, demascarea promptă a abaterilor de la canon și a influenței literaturii „decadente”, În scopul apărării purității r-s, precum și revizuirea moștenirii literare românești și universale prin prisma ideologiei de partid. Cele trei direcții aveau la bază experiența sovietică În domeniu. Cea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
P, acesta n-a dispărut ca obsesii și mentalitate. RS manierist și lozincard poate fi asimilat P. Dar În vremea atotputerniciei RS, Împotriva operelor de acest gen s-a exercitat o permanentă critică. Căci adevăratele opere realist-socialiste trebuiau să fie: partinice, tendențioase, politizate, cu foarte mult potențial combativ și revoluționar, cu o mai mare capacitate de instigare la ură și la lupta de clasă, astfel ca, pe terenul eliberat de „dușmănoasa ideologie burghezo-moșierească”, aceeași operă, mistificând realitatea, părăsindu-și statutul de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Îl recomandă pe un aspirant la posturile diplomatice? Care sunt criteriile după care se face selecția? Ne-o arată tot un document din anul 1950: „Tovarăși cinstiți, verificați, cu conștiința de clasă desvoltată, disciplinați, să nu fie influențabili, cu spirit partinic și vigilență revoluționară, combativi, modești, legați de țară și familie. Să nu aibă rude În țările capitaliste. Să fie căsătoriți, cu o moralitate desăvârșită. Starea sănătății să fie bună. Soțiile să fie tovarășe bune, devotate și legate de regimul nostru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]