359 matches
-
de predicat analitic: „Numesc sunt, frumos și bine ce nimic nu însemnează.” (Ibidem, p. 36) În interiorul relației de dependență ocupă de regulă poziția de determinant. Pe poziția de regent se situează uneori pronumele nimeni și niciunul în sintagme cu sens partitiv: „Nimeni dintre noi nu iese de aici!”, „N-a fost niciunul dintre noi.” Ca determinant, pronumele negativ realizează mai ales funcțiile de complement (direct etc.): „Cel ce în astă lume a dus numai durerea/ Nimic n-are dincolo...” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
voi de-aceia care nu cred tabla legii.” (M. Eminescu. I. 48) de din componența subiectului de-aceia nu este, de fapt, prepoziția care, marcând o relație de dependență, să ceară acuzativul, ci este un mijloc de exprimare a sensului „partitiv”. Subiectul impune numelui predicativ din structura predicatului analitic cazul nominativ, indiferent de poziția sa în interiorul categoriei gramaticale a cazului: „Ușor nu e nici cântecul. Zi și noapte - nimic nu-i ușor pe pământ: Căci roua e sudoarea privighetorilor ce s-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
așa cum trebuiau ele cântate ca să ne placă nouă, tinerii de pe-atunci, după război.” (M. Eliade, Dionis, 486) Convergența planului semantic al ambilor termeni ai sintagmei atributive determină dezvoltarea altor perspective în desfășurarea procesului de identificare: • a raportului parte-întreg (atributul partitiv): „Nu credea, dar era desigur legat de unii dintre ei.” (M. Preda, Viața, 218) „Nimic din ale tale nu te mărginește / nici chiar frumusețea ta.” (L. Blaga, 277), „Simțise în seara aceea neliniștea sfârșitului de martie.” (E. Barbu, 80) Observații
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
credea, dar era desigur legat de unii dintre ei.” (M. Preda, Viața, 218) „Nimic din ale tale nu te mărginește / nici chiar frumusețea ta.” (L. Blaga, 277), „Simțise în seara aceea neliniștea sfârșitului de martie.” (E. Barbu, 80) Observații: Sensul partitiv îl concretizează, de fapt, regentul. Termenul-atribut este expresia întregului, motiv pentru care în interiorul relației de interdependență, predicatul cu el se acordă în gen și număr: „Nemâncați, o parte din camarazii mei s-au năpustit asupra farfuriilor.” (C.Petrescu, Procust, 371
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
radioasă, o blândețe de înger... nu denumesc un anumit gen de frumusețe sau de blândețe, ci blândețea și frumusețea tipice, prin excelență. De regulă, folosite împreună cu termeni denși, grupurile nominale formate cu determinantul un se disting de cele cu articol partitiv la fel ca non-clasificantul de clasificant: partitivul indică o cantitate nedeterminată dintr-o substanță divizibilă, care are o proprietate clasificantă: apă proaspătă se interpretează ca "o anumită cantitate de apă care este proaspătă, nu călduță, rece...". În schimb, o apă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
un anumit gen de frumusețe sau de blândețe, ci blândețea și frumusețea tipice, prin excelență. De regulă, folosite împreună cu termeni denși, grupurile nominale formate cu determinantul un se disting de cele cu articol partitiv la fel ca non-clasificantul de clasificant: partitivul indică o cantitate nedeterminată dintr-o substanță divizibilă, care are o proprietate clasificantă: apă proaspătă se interpretează ca "o anumită cantitate de apă care este proaspătă, nu călduță, rece...". În schimb, o apă proaspătă are valoare fără să indice o
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
proaspătă are valoare fără să indice o cantitate și fără să atribuie o proprietate clasificantă: apa este percepută ca atare, fără să fie comparată cu alte ape. Fără îndoială, folosirea adjectivelor net non-clasificante pare foarte dificilă atunci când apare un articolul partitiv. El observă o apă străvezie sună mai bine decât enunțul *El observă niște apă străvezie. Primul pare direct extras dintr-un text literar, al doilea este ciudat, chiar o parodie. Adjectivele de tipul străveziu (limpede, cristalin...) aparțin tocmai unui ansamblu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
43 narator-martor, 230 narațiune (vs povestire), 83 noi, 59 non~coincidență, 186 non~persoană, 50 noua critică, 42 O-P obiectiv (adjectiv ~), 257 ocurență (enunț~), 56 om vs scriitor, 172 onomastică, 321 "povestire" (vs "discurs"), 103 paragraf, 297 parodie, 196 partitiv (articol ~), 267 pastișă, 196 perfect compus, 106 perfect simplu, 91 perfectiv, 104 persoană, 70 plan embraiat (vs non~embraiat), 113 plan secund vs prim-plan, 144 plural, 268 poetică, 43 polifonie, 167 povestire (vs narațiune), 104 prezent al narațiunii, 129
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Pullum 2005, p. 99, construcțiile obținute prin fuzionarea capului cu modificatorul (în paranteze sunt GN în care a avut loc fuziunea, iar cu aldine sunt trecute capurile fuzionate): "1. Simple: Should I wear the red shirt or [the blue]? 2. Partitive: [The youngest of their children] was still at school. 3. Speciale: [The French] don't take these things too seriously (unde the French are o interpretare specială, însemnând "francezii, poporul francez în general")". Aceiași autori observă cu îndreptățire că "modificatorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și ontologie se stabilesc numeroase relații al căror numitor comun este cunoașterea naturii existenței înseși. M.T. Cabré realizează distincția dintre două tipuri de relații ontologice bazate pe contactul dintre concepte: relația parte-întreg și relația cauză-efect (M.T. Cabré, 1998: 179). Relațiile partitive indică, dintr-o perspectivă generală, legătura dintre întreg și elementele sale constitutive. Este o relație de coordonare, unde a, b, c sunt elemente constitutive ale lui A: a face parte din A; b, c, fac parte din A; A constă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Este o relație de coordonare, unde a, b, c sunt elemente constitutive ale lui A: a face parte din A; b, c, fac parte din A; A constă din a, b, c. Literatura de specialitate acceptă două tipuri de relații partitive: a) relații care există între întreg și părțile sale componente: Figura nr. 3: Relații partitive b) relații care există între diferite părți ale aceluiași întreg: chirurgie cardiovasculară-chirurgie orală și maxilo-facială-chirurgie toracică etc. Relațiile de tip partitiv se stabilesc pe baza
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a face parte din A; b, c, fac parte din A; A constă din a, b, c. Literatura de specialitate acceptă două tipuri de relații partitive: a) relații care există între întreg și părțile sale componente: Figura nr. 3: Relații partitive b) relații care există între diferite părți ale aceluiași întreg: chirurgie cardiovasculară-chirurgie orală și maxilo-facială-chirurgie toracică etc. Relațiile de tip partitiv se stabilesc pe baza contiguității obiectelor în spațiu, fiind relații care se produc simultan (idem). Relația cauză-efect se realizează
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
două tipuri de relații partitive: a) relații care există între întreg și părțile sale componente: Figura nr. 3: Relații partitive b) relații care există între diferite părți ale aceluiași întreg: chirurgie cardiovasculară-chirurgie orală și maxilo-facială-chirurgie toracică etc. Relațiile de tip partitiv se stabilesc pe baza contiguității obiectelor în spațiu, fiind relații care se produc simultan (idem). Relația cauză-efect se realizează pe linia timpului, fiind una de continuitate, în sens general. Este o relație complexă, neliniară și neunivocă, în care cauzele interacționează
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
chiar dacă o cauză precede temporal efectul: virusul lent este asociat etiologic unor boli cu incubație lungă, în general cu prognostic sever; virusul latent provoacă o infecție cu semne minore sau asimptomatică etc. Există numeroase alte forme de manifestare ale relațiilor partitive, dintre care: materie-obiect; loc-regiune; producător-piață, etapă-proces etc. Câmpuri conceptuale Cercetate în relațiile lor cu ansamblul, conceptele /constructele metaforice din domeniul medical nu sunt unități izolate, indiferent dacă referirea se face la boli, simptome /semne, tratament, domeniu, subdomeniu. Este o caracteristică
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
absorbție (cf. fr. absorbtion; en. absorption); ad-: adjudecare (cf. fr. adjudication; en. adjudication). Ex-(e-) ambivalent, în limba latină era mult mai apropiat de clasa semantică a prepozițiilor cerute de ablativ și exprima raporturi variate (locativ, temporal) și sensuri multiple (partitiv, materia, cauza etc.). Terminologia l-a conservat ca prefix de o mică productivitate, cu sensul "în afară, în exterior": exfoliere (lat. exfolio; en. desquamation, germ. desquamaton). Particula ex- apare în majoritatea cazurilor, în împrumuturi savante, neanalizabile ale căror cuvinte de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
loc); (3) limitarea: ro. extincție (lat. exstinguo, ere, stinxi, stinctum). Ex-(e-) ambivalent, în limba latină - formant și prepoziție - era mult mai apropiat de clasa semantică a prepozițiilor cerute de ablativ și exprima raporturi variate (locativ, temporal) și sensuri multiple (partitiv, materia, cauza etc.). Și în limbajul economic, particula ex- apare în sintagme calchiate/ împrumuturi savante: expunere de fapte (cf. fr. exposition des faites); expunere indirectă la risc (cf. fr. exposition indirecte au risque). Particula este utilizată în numeroase contexte ca
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
concept specific) = "Partea exterioară a peliculei de apă absorbită". Conceptul apă are trăsăturile: masiv, omogen, continuu, general la nivel noțional; Constructul metaforic apă labil legată are două tipuri de caracteristici: 1) ale conceptului general - masiv, omogen, continuu + ale conceptului specific - partitiv, absorbit. Așa cum se poate observa, relația logică de incluziune este posibilă între conceptul general și conceptele specifice. Conceptele specifice posedă o parte dintre trăsăturile conferite de conceptul general dar au și alte trăsături care le diferențiază în raport cu acesta din urmă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ale adjectivelor nu se pronunță, peste 50 % dintre adjective cunosc sincretism de gen. Din aceste motive, numărul și genul sînt marcate în marea majoritate a cazurilor numai prin acord. În sectorul articolului, franceza are, la fel ca italiana, categoria articolului partitiv, care, cu substantive nume de materie, la singular, indică o cantitate nedeterminată, iar cu nume de obiecte delimitate, la plural, indică un număr nedeterminat, oarecare. Tot împreună cu italiana, franceza are în comun folosirea formelor pronominale accentuate de caz oblic (de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
folosirea articolului hotărît: rom. al doilea = it. il secondo, fr. le segond, sp. el segundo, pg. o segundo; rom. al meu = it. il mio, fr. le mien, sp. el mio, pg. o meu. Limbile franceză și italiană au specia articolului partitiv, format din prepoziția de (di) și articolul hotărît: fr. du, de la, des, it. dello, della, degli, dei, delle. Cu substantivul la singular, articolul partitiv se referă la o cantitate nedeterminată a obiectului și nu la obiect în totalitatea lui: fr.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fr. le mien, sp. el mio, pg. o meu. Limbile franceză și italiană au specia articolului partitiv, format din prepoziția de (di) și articolul hotărît: fr. du, de la, des, it. dello, della, degli, dei, delle. Cu substantivul la singular, articolul partitiv se referă la o cantitate nedeterminată a obiectului și nu la obiect în totalitatea lui: fr. J'achète du fromage, "Cumpăr brînză"; it. Datemi del pane,"Dați-mi pîi-ne". Cu o determinare a cantității, articolul partitiv nu se mai folosește
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substantivul la singular, articolul partitiv se referă la o cantitate nedeterminată a obiectului și nu la obiect în totalitatea lui: fr. J'achète du fromage, "Cumpăr brînză"; it. Datemi del pane,"Dați-mi pîi-ne". Cu o determinare a cantității, articolul partitiv nu se mai folosește: fr. J'achète deux kilos de fromage, "Cumpăr două kilograme de brînză"; it. Datemi due pani, "Dați-mi două pîini". Dacă articolul partitiv se folosește cu un substantiv la plural, ideea de partiție devine secundară, pe
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
it. Datemi del pane,"Dați-mi pîi-ne". Cu o determinare a cantității, articolul partitiv nu se mai folosește: fr. J'achète deux kilos de fromage, "Cumpăr două kilograme de brînză"; it. Datemi due pani, "Dați-mi două pîini". Dacă articolul partitiv se folosește cu un substantiv la plural, ideea de partiție devine secundară, pe primul plan rămî-nînd cea de nedeterminare cantitativă: fr. Je vois des hommes, it. Vedo degli uomini, "Văd niște (cîțiva, mulți) oameni". Idiomurile neolatine au și un articol
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mult ca perfectul indicativ latin, și româna, pe de altă parte, care a adus la indicativ mai mult ca perfectul conjunctiv, exprimă acest timp în mod sintetic. Se constată apoi că, spre deosebire de ariile laterale, franceza și italiana au un articol partitiv. Asemenea fenomene constatate în plan sincronic, în existența actuală a limbilor romanice, explică succesiunea de fenomene, fiindcă limbile centrale prezintă elemente mai noi în raport cu limbile din ariile laterale, unde se conservă elemente mai vechi. Între limbile centrale, franceza este mult
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Patronatului și au adus aporturi la dezvoltarea activității economice în România a) sunt declarați "Membri onorifici" (Statutul Patronatului producătorilor de tâmplărie și termoizolanță, www.pptt.ro) Categorizatorii într-un mod/într-un chip, în cazul cărora este posibilă o citire partitivă ("dintre modurile posibile, într-un mod anume"), tind să exprime mai degrabă un circumstanțial de mod propriu-zis (care operează o "categorizare" calificativă 33, "indicând o caracteristică a procesului", GALR II: 523) decât unul de modalitate (care indică, global, "o evaluare
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
fi observată o anumită complementaritate între distribuția cuantificatorului oricare și cea a cuantificatorului orice. Complementaritatea nu este sistematică, însă preferința pentru utilizarea celor doi cuantificatori în contexte diferite este evidentă. Oricare este folosit, ca adjectiv sau ca pronume, în structurile partitive nongenerice sau, ca adjectiv, pentru a cuantifica generic un grup nominal cuantificat prin numeral cardinal. Să se compare: În orice secțiune a unei legături dintr-un sistem (fir, bară, resort) supusă acțiunii unei forțe [...] din exterior acționează două forțe egale
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]