339 matches
-
care numai independența ei erea recunoscută. Articolul 7 a fost revizuit, dar a rămas și ura împotriva evreilor. Altă mare chestiune la ordinea zilei: răscumpărarea căilor ferate. În presă și în cercurile opoziției se ridică critici violente. Deși toată lumea e partizană a răscumpărării, dar se spune că unii liberali au făcut o afacere cu câștig personal din această operație. Și, în adevăr, pe piața Berlinului, de unde acțiunile erau scăzute la 40, deodată se ridică până la 60 valoarea nominală! Ce se spunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu poate înlocui nimic. * Dacă aveți aripi, zburați! * Nu trebuie să hărățiți câinii; învățați de la ei devotamentul. * Vânătoarea nu e un sport, ci o crima odioasă. * Partidele dezbină popoarele, nu le unesc. * Nici un partid nu pune interesele generale în fața celor partizane. * România a devenit țara tuturor imposibilităților. * Ceasul rău nu se strică niciodată. * Șoferii trebuie să știe că morcovii de pe marginile șoselelor nu sunt comestibili. * Vânătorii sunt singurii care se laudă cu crimele lor. * Se poate muri și fără ajutorul medicilor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
propagandă activă pentru concertul Elenei. Pe oricine-1 întîlnea, îl întîmpina cu vestea audiției din Bach: - Eu nu ies nicăieri în iarna asta, spunea; am pe bărbatul meu bolnav, dar ce minunată inițiativă! Ideta de a lărgi coreul e admirabilă. Sunt partizana fanatică a lui Bach! Și Ada, cu ajutorul primului dicționar muzical, vorbea cu competență despre Bach. Nici chiar Elena nu lucra mai mult la răs-pîndirea evenimentului artistic ca prințesa Ada. Dacă doamna Elena Drăgănescu ar fi știut de acea reclamă gratuită
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
contează unde trăiesc acești șase la sută... În legătură cu comunismul, sunt multe Întrebări la care doar istoria poate va răspunde cândva. Răspunsurile de acum nu sunt ale istoriei, ci ale politicii. Ea este foarte rapidă În reacții și În verdicte, dar partizană, tendențioasă, deci necreditabilă din perspectivă științifică. Istoria este mai Înceată, are nevoie de răbdare și de timp, Însă oamenii nu au nici una, nici alta, și asta Îi poate arunca ușor În greșeală. Să nu ne grăbim, deci, cu etichetările, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fost Nabokovii o familie de trăsniți?“); capitolul 1 („Trecutul perfect“, 15 aprilie 1950) și capitolul 15 („Grădini și parcuri“, 17 iunie 1950), toate scrise În Ithaca, New York. Dintre cele trei capitole rămase, capitolele 11 și 14 au apărut În Revista Partizană („Prima poezie“, septembrie 1949 și „Exil“, ianuarie-februarie 1951), iar capitolul 13 a apărut În Harper’s Magazine („Locuințe din Trinity Lane“, ianuarie 1951). Versiunea engleză a eseului „Mademoiselle O“ a fost republicată În volumul Nouă povestiri (New Directions, 1947) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
le-o dea, atunci ar fi posibil să fie toată lumea fericită. Păcat că mama e atât de bună la bară. Eu cred că e vorba mai degrabă de abordarea aia cu „solidaritatea feminină“; e clar că judecătoarea e un pic partizană pentru că se apelează la feminitatea ei; mai ales din partea unei persoane drăguțe. Probabil că, fiind ea însăși o zgripțuroaică bătrână, se bucură că dă peste altă femelă care o mai poate identifica în cadrul aceluiași gen, ca să nu mai punem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Nu scrii de pe pozițiile Partidului, tovarășa Marievici. Pînă la nihilism nu-i decît un pas". Să-l convingi pe Turcitu? Fusese bolșeviciat§ de la începuturi, cînd compunea scrisori în versuri pentru Zoia Kosmodemianskaia: "Eu știu, prietenă, că n-ai murit O, partizană dîrză și bălaie". Cînd s-a "abolit" Direcția Presei, s-a considerat "îngropat de viu", deși l-au "rotat" în alt post, anume creat pentru un "cadru de nădejde". Turcitu avea orientare-beton. Acceptase să fie cenzor cu convingerea că foarfeca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
meu a interzis opiul, miniștrii și negustorii corupți au reușit să desfășoare afacerile în secret. La 1840, situația scăpase atât de mult de sub control, încât jumătate din Curte era alcătuită din persoane care fie erau ele însele dependente, fie erau partizanele unei politici care să legalizeze opiul. Sau erau și una și alta. De furie, tata a poruncit să se termine cu opiul odată pentru totdeauna. L-a însărcinat pe cel mai de încredere ministru al său să se ocupe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
decizii referitoare la Albania au fost luate în cadrul unei conferințe a ambasadorilor, prezidate de secretarul britanic al Afacerilor Externe, Sir Edward Grey, conferință care și-a deschis lucrările la Londra în decembrie 1912. Așa cum am văzut, Austro-Ungaria și Italia erau partizanele declarate ale instituirii unui stat albanez cu granițe etnice. Rusia sprijinea cererile Serbiei și Muntenegrului, care doreau să-și extindă teritoriile cît mai mult posibil în detrimentul albanezilor. Marea Britanie și Germania au rămas neutre. Inițial, reprezentanții au decis instituirea unei Albanii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
stabilirii de relații firești cu alte state. Din cauză că nu fusese reprezentat la Conferința de Pace de la Paris și nu era membru al Ligii Națiunilor, el nu putea exploata greșelile aranjamentelor postbelice și animozitățile internaționale provocate de acestea. Relațiile cu Franța, partizană a sistemului internațional, nu erau foarte bune la vremea respectivă. Faptul că regimul sovietic refuzase să onoreze datoriile regimului țarist, un procentaj major din care o sumă importantă era datorată cetățenilor francezi sau guvernului francez, a dus la creșterea tensiunii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de abuz administrativ și de exces clientelar. Patima politică invadează instituțiile destinate a oferi cetățeniei pavăza ei cea mai importantă. Stabilitatea administrației, eliminarea ingerinței politice în actul de justiție, cultivarea unui mecanism de recrutare în funcții care să descurajeze impostura partizană: setul de soluții junimist merge contra unui curent al excesului, risipei și demagogiei. Descentralizarea devine, la 1884, o temă capitală de reflecție. Comuna este nivelul la care se poate amenaja acel cadru de educație politică și gospodărească care să stimuleze
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în permanență relația cu biografia autoarei, pe care, totuși, deși marcantă, nu o consideră întru totul responsabilă, în dezvoltarea anumitor teme. Spre deosebire de poeții de după 1980, la care există sentimentul unei intime solidarități între viață și literatură, generația '60 a fost partizana unei poetici a naturalului, resimțind dureros artificialitatea inerentă a oricărui text literar. Lucrul se explică, în condițiile reacției lor la înghețul tematic și stilistic din epoca dogmatică, prin nevoia de sinceritate, de emoție așa-zicând "caldă", care se vrea "vibrantă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care face din poet mediator al conflictului între eu și lume. Punând la îndoială realitatea textului, pe care o consideră ireală, spre deosebire de poeții de după 1980, la care există sentimentul unei intime solidarități între viață și literatură, Generația '60 a fost partizana unei poetici a naturalului, resimțind dureros artificialitatea inerentă a oricărui text literar 66. Căutarea sensului unei astfel de existențe "este obligată să îmbrace haina cuvântului (subl. n. A.I.P.). Neîncrederea în cuvânt și conștientizarea că acest fel de a viețui
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vieții ei. Yourcenar nu poate fi considerată o scriitoare gay, așa cum sunt Sylvia Townsend Warner (cu zece ani mai bătrână decât Yourcenar), Radclyffe Hall și Virginia Woolf de exemplu, nici n-ar trebui să fie. Yourcenar nu a fost o partizană a emancipării și trebuie să fie trecută alături, conform cuvintelor lui Guy Wachmande, de "naratori lesbieni travestiți" cum ar fi Mary Renault (1905-1983) și Winifred Bryher (1894-1983) care de asemenea au scris romane istorice conservatoare, distanțând autorii de narațiunile lor99
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Moș Nae, N. Macedoneanul, P. A. Triot, Vasile Stănoiu, Vintilă Bratu, Vlad Astronomu și multe altele. Ziaristul B. abordează fără complexe, în continuarea tradiției gazetărești autohtone, un întreg repertoriu de subiecte politice, culturale sau literare. Gazetăria sa este una de atitudine partizană, de dezbatere pasionată, cu enunțuri limpezi, cât mai aproape de nivelul de înțelegere al unor cititori puțin pretențioși. Primele scrieri literare ale lui B., anecdote versificate, schițe, sunt compuse în aromână. În 1901, își strânge sub titlul Părăvulii (cuvânt care în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
În opinia mea, principalul merit al cărții în discuție, în condițiile în care nimeni nu a găsit până astăzi soluții infailibile pentru vreuna din problemele omenirii, este încercarea de a răspunde sincer provocărilor prezentului, pornind de la o descriere destul de puțin partizană (într-un sens sau altul) a Statelor Unite. Voi reveni în final asupra acestei evaluări, fiindcă are și Etzioni slăbiciunile lui politice. Principala mea obiecție la adresa cărții privește mai curând metodologia științelor sociale contemporane, exagerat de dependentă de sondajele de opinie
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
efectele limitate. Rămîne doar ca electorul să se afle încă în situația pasivă a destinatarului, care trimite înapoi doar un vot ca reflex al poziției sale sociale ori un vot care se constituie ca un reflex comandat de identificarea sa partizană. Acest bloc de reprezentări este slăbit de modelul audienței active. Diversitatea utilizatorilor de surse mediatice și a motivațiilor care îi animă, atestă selectivitatea și deci dinamismul în alegerile efectuate de public în privința comunicării politice. Totodată, se impune ideea potrivit căreia
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de vot, în timpul campaniei, este rară, iar efectele reale privesc, în principal, consolidarea atitudinilor preexistente. Acest model se asociază foarte bine cu o nouă explicație a comportamentului electoral, cunoscută sub denumirea de "modelul Michigan". Variabilele de atitudine, în special identificarea partizană, au fost considerate ca fiind determinante în decizia de vot. În concluzie, în modelul Columbia, precum și în modelul Michigan, există factori de lungă durată (variabile sociologice sau de atitudine) și nu factori de scurtă durată (numai pentru perioada campaniei) care
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
socialului. Filipicele sale Îmbracă, uneori, forma răutății gratuite, de jos nivel, transpunându-și frustrările Într-o arguție plină de venin: Ce fericit că nu mai sunt Însurat, când văd nevasta câte unui scriitor Îmbrățișându-i toate micile certuri și ticuri, partizană, exagerând și trădându-i toate defectele. Femeia trădează Întotdeauna bărbatul. Ce instinct bun m-a făcut să mă tem Întotdeauna de femei. Iată de ce am ales bordelul. Cuvinte ale unui misogin, fără Îndoială. Însă aceeași pană scrie cuvinte de-o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Tendința aproape generală era de a turna cât mai multă apă în vin. Pe scurt, un concept foarte incomod și iritant, de înecat, foarte repede, pe cât posibil, precum peștele în apă... O evaluare lucidă, exactă, cât mai puțin polemică și partizană, a psihologiei sociale și culturale a intelectualității umaniste, din perioada dictaturii, este să recunoaștem încă destul de dificilă. în ce măsură, și mai ales în ce mod, a fost ea efectiv rezistentă, fie și prin cultură? Un mare scepticism este nu numai permis
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
simțeau bine într-un sistem populist, deci egalitarist, care cultiva din plin resentimentul față de valoare, competență și cultură, care prin originile sale rural-etniciste nu putea fi decât naționalist. Această mentalitate nu poate fi nici proeuropeană, nici democratică, nici citadină, nici partizana economiei reale de piață. Pentru un motiv foarte simplu: vechiul sistem nu obliga nici la eforturi personale, nici la răspundere individuală, nici la adaptarea la o nouă societate, unde riscurile sunt inevitabile. De unde nostalgia ordinii și stabilității, este prea multă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe de alta. Prima proclamă și cultivă ierarhii și valori date, a doua ierarhii și valori independente, în plin joc de selecție naturală, deci controversabile. Prima este conservatoare, dirijistă, cu reflexul cenzurii ideologice în sânge, a doua este liberală, independentă, partizană decisă a libertății de expresie. Cea dintâi întreține o gândire uniformizată, dogmatică, cu ierarhii și criterii precise, oficiale, a doua introduce și apără pluralismul, diversitatea și relativitatea opiniilor. Ea refuză în mod fundamental dogmele, sloganurile și ierarhiile oficiale. Ele sunt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Monahul Damian (1928) încearcă să realizeze o frescă de tip realist a societății. Mediile sunt diverse și variate, de la politicieni și industriași, la funcționari neînsemnați și femei decăzute. Observațiile sunt ale unui cunoscător avizat, deși înlănțuirea lor ia adesea turnură partizană. Scriitorul nu este însă un pamfletar. Construcțiile urmăresc logica epicului, chiar dacă aproape mereu finalul are o întindere disproporționată față de rest. Înlănțuirea scenelor, succesiunea dialogurilor, aprecierile asupra personajelor, monologurile interioare constituie reușite ale romanelor sale. Le subminează însă lipsa de perspectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
mobilizare de masă de tip cvasi-totalitar, în mobilizarea ulterioară antifascistă din timpul instaurării democratice, în puterea ideologiei comuniste, socialiste și catolice, în prezența, pe scară largă, a grupurilor catolice organizate, a asociațiilor democrat-creștine și a unui anumit grad de polarizare partizană stimulată de Războiul Rece. În Spania, la originea consolidării prin intermediul elitelor se află: tradiția de demobilizare și neparticipare a regimului Franco (patruzeci de ani de propagandă antipartinică); declinul imediat al participării politice din faza inițială a instaurării democrației (în a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nu se îndepărtează drastic de modelul spaniol (tratat mai sus). Brazilia și Ecuador au reușit o consolidare slabă, mai degrabă o prezervare, fondată pe o legitimare în general inclusivă, datorată combinației dintre creșterea economică și politicile sociale, dar cu "ancore" partizane slabe și lipsa altor forme de "ancorare" (prezente în Europa de Sud și Argentina). În Argentina există o consolidare slabă, în privința elementelor determinante ale legitimității (adică tradițiile democratice, care, în această țară, nu sunt coerente și solide), dar și în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]