351 matches
-
sanguine (leucocite) a prezentat diferite valori la vaci postpartum în dinamică și în raport cu felul parturiției. În a-10-a zi postpartum s-a constatat o creștere a numărului de leucocite, mai evidentă la vacile cu distocii (Lot E), comparativ cu vacile cu parturiții normale (Lot M), valorile oscilând între 7,97 mii / m3 și 8,90 mii / m3 sânge (Lot M și respectiv Lot E), diferența fiind semnificativă statistic (p< 0,05). În a30-a zi postpartum numărul de leucocite a scăzut la ambele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
interval de timp postpartum a fost indicată și de alți autori (BOITOR, I. 1984, CHARLLEY, B. ,1991), fiind considerată un proces fiziologic pentru această fază. Este vorba de o "reacție leucocitară" care apare ca urmare a distrugerilor tisulare din timpul parturiției. S-a constatat că acest proces a fost mai intens și de durată mai mare, direct proporțional cu gradul de dificultate al parturiției și cu nivelul distrugerilor tisulare postpartale. Neutrofilele la vacile cu distocii (Lot E) înregistrează postpartum creșteri semnificative
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
această fază. Este vorba de o "reacție leucocitară" care apare ca urmare a distrugerilor tisulare din timpul parturiției. S-a constatat că acest proces a fost mai intens și de durată mai mare, direct proporțional cu gradul de dificultate al parturiției și cu nivelul distrugerilor tisulare postpartale. Neutrofilele la vacile cu distocii (Lot E) înregistrează postpartum creșteri semnificative(p< 0,05) ale valorilor, comparativ cu vacile cu parturiții normale(Lot M). Astfel, valorile neutrofilelor în lotul E s-au situat la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
intens și de durată mai mare, direct proporțional cu gradul de dificultate al parturiției și cu nivelul distrugerilor tisulare postpartale. Neutrofilele la vacile cu distocii (Lot E) înregistrează postpartum creșteri semnificative(p< 0,05) ale valorilor, comparativ cu vacile cu parturiții normale(Lot M). Astfel, valorile neutrofilelor în lotul E s-au situat la nivelul superior de variație (34-35 % ), iar în Lotul M au fost la nivelul mediei valorilor de 135 referință menționate în literatura de specialitate(28-29 %). În lotul E
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
indicând existența unui proces infectios subacut la nivelul uterului,(tab.17). În cadrul "reacției leucocitare" s-au constatat creșteri ale valorilor limfocitelor, care s-au situat peste media de referință (57-58 %) în ambele loturi de vaci, cu preponderență la vacile cu parturiții anormale, unde nivelul valorilor a fost mai mare, comparativ cu vacile cu parturiții eutocice. Creșterile eozinofilelor și bazofilelor în primul interval de timp postpartum (puerperium timpuriu) ar putea indica și existența unei reacții de tip alergic determinate de distrugerile tisulare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
leucocitare" s-au constatat creșteri ale valorilor limfocitelor, care s-au situat peste media de referință (57-58 %) în ambele loturi de vaci, cu preponderență la vacile cu parturiții anormale, unde nivelul valorilor a fost mai mare, comparativ cu vacile cu parturiții eutocice. Creșterile eozinofilelor și bazofilelor în primul interval de timp postpartum (puerperium timpuriu) ar putea indica și existența unei reacții de tip alergic determinate de distrugerile tisulare postpartale. În cadrul aceleiași "reacții leucocitare" monocitele au prezentat valori ușor scăzute spre limita
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
leucocitare" monocitele au prezentat valori ușor scăzute spre limita inferioară a valorilor fiziologice (2 %) în ambele loturi de vaci. Componenta umorală a profilului imun la vaci postpartum, alcătuită din proteine serice și fracțiuni proteice relevă de asemenea variații în funcție de felul parturiției. Fracțiunile globulinice serice implicate în răspunsul imun umoral înregistrează creșteri valorice semnificative (p<0,05) la vacile cu distocii(lot E ), valorile fiind cuprinse între 63,3 65,2 % , comparativ cu vacile care au avut parturiții normale și fără tulburări
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
asemenea variații în funcție de felul parturiției. Fracțiunile globulinice serice implicate în răspunsul imun umoral înregistrează creșteri valorice semnificative (p<0,05) la vacile cu distocii(lot E ), valorile fiind cuprinse între 63,3 65,2 % , comparativ cu vacile care au avut parturiții normale și fără tulburări postpartale (lot M), la care valorile au fost între 52,855,4 % , (tab. 18). Fracțiunile globulinice α și β sunt indicate în diferite studii (PÂRVU, GH., 1992) a fi primele implicate în cazul apariției unei infecții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
factori imunosupresori) este considerat de mulți autori un factor etiopatogenic al diferitelor afecțiuni puerperale la vaci ( BODOGAIE A. și col. 1993,OLINESCU A. 1995). Capitolul IV. PATOLOGIA ȘI TERAPIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI Este recunoscut faptul că perioada ce urmează parturiției, cu extindere pînă în a45-a zi postpartum, denumită " perioada puerperală " este cea mai importantă în cadrul ciclogramei reproducției, deoarece în acest interval pot să apară o varietate de tulburări, care pot să afecteze negativ fertilitatea ulterioară și chiar viața femelei. Numeroasele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și întârziind sau blocând reluarea funcției sexuale ciclice postpartum. Sub influența acestor factori de variație și în condițiile marii labilități a proceselor de refacere a organismului postpartum, patologia perioadei puerperale este diversă și complexă, fiind în relație directă cu patologia parturiției și a perioadei periparturiale. În cadrul factorilor etiopatogenici ai sterilității și infecundității lezionale și funcționale un rol important îl reprezintă afecțiunile puerperale. Diverși autori prezintă o incidență variabilă a tulburărilor puerperale în funcție de diferiți factori de influență, în relație cu tipul fermei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu frecvența cea mai mare în cadrul morbidității înregistrate la vacile de lapte, constituind un factor important în etiologia infecundității ulterioare a acestora. 4.1. Retenția anexelor fetale Această afecțiune apare la vacă după expulzarea fătului, îndeosebi după avort, distocii și parturiții induse cu corticoizi, când învelitorile fetale nu sunt eliminate până la 12 ore vara și 24 ore iarna. Considerată ca o afecțiune puțin gravă este totuși importantă deoarece adesea este asociată cu afecțiuni inflamatorii uterine, scăderea performanțelor de reproducție și diminuarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vârsta prea mare a animalelor, condiții de mediu necorespunzătoare, factorii genetici, distociile, fătările gemelare, torsiunea uterină, conformația placentei, factorii de stres ( temperatura, lipsa odihnei, transporturi obositoare), care acționează prin stimularea eliberării de corticoizi, fapt ce contribuie la declanșarea timpurie a parturiției, fără maturizarea placentei, parturiții induse cu corticoizi Factorii determinanți specifici (bacterienii), nespecifici Originea germenilor bacterieni care determină retenția anexelor fetale poate fi de la nivelul unui proces inflamator localizat în oricare parte a organismului (mamite, afecțiuni podale, plăgi infectate, enterite). În
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
animalelor, condiții de mediu necorespunzătoare, factorii genetici, distociile, fătările gemelare, torsiunea uterină, conformația placentei, factorii de stres ( temperatura, lipsa odihnei, transporturi obositoare), care acționează prin stimularea eliberării de corticoizi, fapt ce contribuie la declanșarea timpurie a parturiției, fără maturizarea placentei, parturiții induse cu corticoizi Factorii determinanți specifici (bacterienii), nespecifici Originea germenilor bacterieni care determină retenția anexelor fetale poate fi de la nivelul unui proces inflamator localizat în oricare parte a organismului (mamite, afecțiuni podale, plăgi infectate, enterite). În ceea ce privesc speciile bacteriene
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anexelor fetale se indică faptul că în 85 % din cazuri se izolează bacterii Gram negative (E.coli, Streptococci spp., Staphylococci spp., Corynebacterium pyogenes, Actinomyces spp.), ( MULEI C.,.M. 1993). Patogeneză GRUNET E. 1979, studiind profilul hormonal al vacilor în ziua parturiției indică un nivel ridicat al concentrației de progesteronă, caracteristic prezenței placentoamelor imature. Scăderea concentrației plasmatice de estradiol -17 β și creșterea concentrației de estradiol -17 α de la 6 până la 1 zi înaintea parturiției sunt posibile tulburări hormonale implicate în procesul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
studiind profilul hormonal al vacilor în ziua parturiției indică un nivel ridicat al concentrației de progesteronă, caracteristic prezenței placentoamelor imature. Scăderea concentrației plasmatice de estradiol -17 β și creșterea concentrației de estradiol -17 α de la 6 până la 1 zi înaintea parturiției sunt posibile tulburări hormonale implicate în procesul desprinderii membranelor fetale. Investigațiile biochimice efectuate la nivelul placentoamelor provenite de la animale cu retenția anexelor fetale prezintă o scădere relativă a prostaglandinei F2 α și a concentrației de seleniu (GRUNERT E. 1978). NJORKMAN
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
datorată constelației moleculare ce există între suprafețele aflate în contact și a unor enzime care modifică componentele suprafeței celulare. S-a constatat că adezivitatea între trofoblast și celulele criptei uterine la vacile cu retenția anexelor fetale se menține și după parturiție. Modificările morfologice care tulbură mecanismele de desprindere a placentei determinând retenția anexelor fetale sunt: placentoame imature sau involuția avansată a placentoamelor, edemul vililor corionici, hiperemia placentoamelor, suprafețe necrotice fără inflamație între vilii corionici și pereții criptelor uterine, macerarea vililor corionici
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și retenția anexelor fetale ( MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO, C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor fetale în funcție de diferiți factori de variație, cum ar fi: anul, luna, sezonul parturiției, rangul lactației, nivelul producției de lapte. În funcție de anul luat în studiu incidența retențiilor anexelor fetale înregistrează valori medii de 8,68 % , cu limite de variație anuale cuprinse între 3,8 % și 11, 9 % (fig. 45). În raport cu luna calendaristică sunt înregistrate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prezintă variații mari, fiind între 20-30% la animalele întreținute în condiții necorespunzătoare de zooigienă și exploatare irațională, putând ajunge până la 50 % sau chiar mai mult. Sunt relatate valori diferite de la un autor la altul, în funcție de efectivul studiat, mărimea fermei, sezonul parturiției, condițiile de exploatare și management ale fermei, producția de lapte, numărul lactației, vârsta femelei. Astfel, sunt indicate valori ale frecvenței infecțiilor genitale la vaci de 23,4 % (SCHEIDEGGER J. și colab., 1993), între 2530 %(CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991) și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lapte modifică capacitatea de autoapărare, infecțiile genitale putând evolua cu frecvențe ridicate, uneori ca enzotii, când tehnologiile aplicate prezintă deficiențe în ceea ce privește sistemul de furajare și întreținere (BOITOR I, 1987, RUNCEANU L. 1995). În funcție de luna calendaristică în care a avut loc parturiția s-au constatat variații ale frecvenței infecțiilor genitale cu valori maxime în lunile februarie-martie 34,6 % și respectiv 37 % și valori minime în lunile iunie și septembrie, între 10,0% și respectiv 10,2 %, (fig. 52). Din analiza rezultatelor se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
genitale cu valori maxime în lunile februarie-martie 34,6 % și respectiv 37 % și valori minime în lunile iunie și septembrie, între 10,0% și respectiv 10,2 %, (fig. 52). Din analiza rezultatelor se evidențiază o repartiție a valorilor în raport cu sezonul parturiției, constatându-se frecvențe ridicate a infecțiilor uterine în sezoanele de iarnă-primăvară, cu valori cuprinse între 28,5 % și respectiv 30,8 %, precum și o valoare medie în sezonul de toamnă de 14,8 %, (fig. 53). Analizând semnificația statistică a influenței sezonului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
asupra creșterii incidenței afecțiunilor puerperale la vaci (OTEL V., ILINCA N., 1973, STEFFAN J., HUMBLOT P. 1995). Etiopatogenia infecțiilor genitale postpartum la vaci Factorii favorizanți retenția anexelor fetale, tulburările de dinamică uterină(hipotonie sau hiperkinezie uterină), leziunile traumatice din timpul parturițiilor dificile (distociilor), factori alimentari, metabolici, care afectează sistemul de apărare a organismului prin scăderea capacității de 159 autoapărare și creșterea susceptibilități la infecții, (MIUISEPP J., și col. 1984, VALLET A., și col., 1987, CHAFFAUX,ST și col. 1991,VOICESCU S.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
catarală), purulentă (infecția purulentă). Modificările pot fi locale în infecții ușoare, de tip cataral (vulvo vaginite,cervicite, endometrite) sau mixte: locale și generale (endometrita purulentă,endometrita muco-purulentă, metrita gangrenoasă, metrita necrotică, parametrita și perimetrita acută). Endometrita catarală este frecventă după parturițiile dificile, distocii, fiind cel mai des întâlnită la vaci postpartum. Starea generală a femelei nu este afectată, singurele semne sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție sunt încă abundente, de culoare roșie murdară, caracter mucos cu detritusuri celulare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gangrenoasă, metrita necrotică, parametrita și perimetrita acută). Endometrita catarală este frecventă după parturițiile dificile, distocii, fiind cel mai des întâlnită la vaci postpartum. Starea generală a femelei nu este afectată, singurele semne sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție sunt încă abundente, de culoare roșie murdară, caracter mucos cu detritusuri celulare. Endometrita purulentă apare frecvent după parturițiile distocice urmate de retenția anexelor fetale, când se produc traumatisme întinse determinate de parturiții laborioase și în condițiile unei reacții de autoapărare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
des întâlnită la vaci postpartum. Starea generală a femelei nu este afectată, singurele semne sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție sunt încă abundente, de culoare roșie murdară, caracter mucos cu detritusuri celulare. Endometrita purulentă apare frecvent după parturițiile distocice urmate de retenția anexelor fetale, când se produc traumatisme întinse determinate de parturiții laborioase și în condițiile unei reacții de autoapărare scăzute, cauzate de dismetabolii sau deficiențe tehnologice. Simptomele apar la 5-6 zile după parturiție, cu modificări locale (secreții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]