351 matches
-
alimentare indicate ca factori etiopatogenici ai diferitelor tulburări de fertilitate la vaci (GARY, B., HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, POILLY F., 1994, REVILLO,R. 1994, FORDYCE, G., FITZPATRICK, L.A., 1997). Dislipidoze Există numeroase studii de specialitate care indică că, în preajma parturiției și începutul lactației se instalează la vaci o steatoză hepatică în limite considerate " fiziologice" , datorată efortului organismului de a acoperi necesarul energetic mult crescut pentru dezvoltarea fetusului și începerea lactației, (COTTEREAU, P., H., ÉSPINASSE, J.,ROBERTS C.,J.,REID, G.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de GHERGARIU S., 1990). În anumite situații acest sindrom de mobilizare lipidică implicat în neoglucogeneză poate lua forme severe. În acest caz organismul poate pierde capacitatea de control asupra acestei lipomobilizări inițiată ca o stare de adaptare a organismului în preajma parturiției și imediat după aceasta, fapt ce determină o serie de tulburări biochimice subclinice sau clinice puerperale. S-a constatat că vacile prezintă în timpul lactației hipercolesterolemie însoțită de hiperalfalipoproteinemie. În procesul lipogenezei glanda mamară utilizează pentru sinteza acizilor grași din lapte
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
iar furajele bogate în linolenat (silozuri de ierburi) conduc la formarea acidului eicosapentanoic (inhibitor competitiv pentru sistemul enzimatic ce conduce la sinteza prostaglandinelor), astfel că, un raport al acizilor grași nesaturați în favoarea acidului linolenic va determina un efect inhibitor asupra parturiției, acționând pe calea unei depresii a sintezei prostaglandinelor E și F (MERIL, 1989, citat de BARNOUIN, J., 1990). Un nivel insuficient de PGF 2 alfa, prin controlul pe care îl exercită asupra sensibilității uterine la ocitocină va întîrzia procesele neuroendocrine
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rații echilibrate, care să asigure buna funcționare a organismului și în special a funcției de reproducție la animale. Calciul este unul din elementele minerale esențiale pentru organismul animal, mai ales pentru vacile în gestație avansată, datorită rolului major în procesul parturiției, dinamica uterină și involuția uterină postpartum. Nivelele scăzute de calciu în sânge determină parturiții dificile prin atonie uterină, retenția anexelor fetale și subinvoluție uterină postpartum (MICHAEL ,L., și O'CONNOR, 1997) Calciul este implicat și în alte funcții importante ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de reproducție la animale. Calciul este unul din elementele minerale esențiale pentru organismul animal, mai ales pentru vacile în gestație avansată, datorită rolului major în procesul parturiției, dinamica uterină și involuția uterină postpartum. Nivelele scăzute de calciu în sânge determină parturiții dificile prin atonie uterină, retenția anexelor fetale și subinvoluție uterină postpartum (MICHAEL ,L., și O'CONNOR, 1997) Calciul este implicat și în alte funcții importante ale organismului, cum sunt: osmoreglarea, contracția musculară, coagularea sîngelui, activarea ATP-azei, scăderea permiabilității celulare, reducerea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
PGF2-α (PĂUȘESCU E., și col.1980,1981). Pe de altă parte prostaglandina(PG) F2-α, facilitează acțiunea acetilcolinei în mușchi pe calea unei inhibiții a activității colinesterazei (BORDA și col. 1982, citați de BARNOUIN J., 1990). Nivelele insuficiente de PGF2-α în preajma parturiției la vaci ar putea împiedica creșterea normală a acetilcolinei, ceea ce ar conduce la o scădere a tonusului muscular și la apariția febrei vitulere. S a stabilit astfel că între PGF2-α și calciu există conexiuni strânse, prin acțiunea lor musculară similară
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fetale și febrei vitulere la vacile parturiente. Deficiența de calciu poate duce de asemenea la subinvoluția uterină postpartum, întârzierea reluării activității sexuale ciclice postpartum, (BARNOUIN J. și col. 1990). Cea mai frecventă tulburare metabolică determinată de hipocalcemie este pareza de parturiție, care apare de obicei la vacile de lapte la scurt timp după fătare (în primele 48 ore), frecvența fiind mai ridicată la vacile cu producții mari de lapte, în vârstă de 5 10 ani. O restricție severă a ingestiei de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mari de lapte, în vârstă de 5 10 ani. O restricție severă a ingestiei de Ca în timpul perioadei de repaus mamar (6-11g. Ca /zi / vaca), ajustarea raportului Ca/P din rație la 1/3 sunt recomandate în prevenirea parezei de parturiție la vaci (GARDNER și PARK, citați de DUMITRU , M. 1996). Administrarea de vitamina D, la 3-6 zile antepartum ( în doză de 10 mil.U.I.) poate crește mobilizarea Ca și rezerva disponibilă după fătare (LITTLEDIKE și col. citați de DUMITRU
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
imun au indicat că Zi, Cu, Fe sunt importanți modulatori ai sistemului imun celular, mai ales la vacile în gestație avansată, la care s-a constatat o scădere a valorilor, cu 1-2 săptămâni antepartum. Administrarea suplimentară a acestor elemente înainte de parturiție a avut efecte benefice asupra sănătății femelei scăzând incidența unor boli cu caracter inflamator, specifice acestei perioade (GOLFF și STABEL, citați de PÂRVU GH. 1996). Manganul la rumegătoare în cazul unor deficiențe produce perturbări în elaborarea antehipofizară a gonadotropinei luteinizante
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sinteza glicoproteinelor de membrană, acumularea fibrolectinei la suprafața celulelor și potențarea funcțiilor limfocitelor T și B (TRIF, R. , VIOR, C. 1996). Unele cercetări au prezentat efectele benefice ale suplimentării rațiilor cu β caroten (precursorul vitaminei A) asupra detectării estrului după parturiție și a ratei de concepție (NECHITA GEORGETA 1984, ZAGHLOUL, K. și col. 1991, TRIF, R,. VIOR, C. 1996). Variațiile mari ale conținutului în β caroten depind de modul de conservare a furajelor. Astfel, fânul de lucernă uscat 1-2 zile la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ovulație și ciclicitate sexuală, mecanismul deacțiune fiind cel al inhibării sintezei hormonilor tiroidieni (T3 și T4) și tulburarea mecanismului hipofizo-gonado-tiroidian (BOITOR I. 1981, 1984). 5.4 Factorii de zooigienă Desfășurarea în condiții optime a proceselor de reproducție în perioada de parturiție și puerperium are loc în condițiile în care sunt asigurați la parametrii optimi factorii de microclimat, igiena corporală, mișcarea și o tehnologie adecvată în maternitate ( BERTHELOT S.și col. 1991, 1995, HODEL F. și col. 1995, JANOWSKI T. și col
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mare asupra parametrilor de reproducție, iar patologiile fără impact asupra fecundității vacilor pot fi asociate cu tulburări cu influență marcantă. În general se consideră că infecțiile genitale (endometrite, metrite, parametrite) și în stare unică, neasociate altor tulburări prelungesc mult intervalul parturiție concepție, (STEFFAN, J., și col. 1991). Majoritatea intervențiilor manuale la parturiție, chiar blânde favorizează apariția tulburărilor ulterioare, (OLTENACU, P. și col.1983, NAKAO, T., și col. 1993, PEELER, E., și col. 1994). Asocierea mai multor tulburări periparturiale (distocii, retenția anexelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacilor pot fi asociate cu tulburări cu influență marcantă. În general se consideră că infecțiile genitale (endometrite, metrite, parametrite) și în stare unică, neasociate altor tulburări prelungesc mult intervalul parturiție concepție, (STEFFAN, J., și col. 1991). Majoritatea intervențiilor manuale la parturiție, chiar blânde favorizează apariția tulburărilor ulterioare, (OLTENACU, P. și col.1983, NAKAO, T., și col. 1993, PEELER, E., și col. 1994). Asocierea mai multor tulburări periparturiale (distocii, retenția anexelor fetale, metrita, afecțiuni podale, metabolice, mamite) la care se adaugă și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mari la vacile bolnave decât la cele sănătoase (19,0 % față de 4,7 %). Din punct de vedere al sănătății reproductive OLTENACU P.A., și col. , 1983 au arătat că perioada critică în viața unei vaci este cea de la 4 săptămâni înainte de parturiție și 4 săptămâni după parturiție. Problemele ce privesc starea de sănătate a femelelor din această perioadă par să aibă loc ca un complex, o tulburare având tendința să conducă la alta, astfel că o vacă este posibil să aibă mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la cele sănătoase (19,0 % față de 4,7 %). Din punct de vedere al sănătății reproductive OLTENACU P.A., și col. , 1983 au arătat că perioada critică în viața unei vaci este cea de la 4 săptămâni înainte de parturiție și 4 săptămâni după parturiție. Problemele ce privesc starea de sănătate a femelelor din această perioadă par să aibă loc ca un complex, o tulburare având tendința să conducă la alta, astfel că o vacă este posibil să aibă mai multe probleme de sănătate, (tab
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sănătate a femelelor din această perioadă par să aibă loc ca un complex, o tulburare având tendința să conducă la alta, astfel că o vacă este posibil să aibă mai multe probleme de sănătate, (tab. 25). S-a constatat că parturițiile dificile, cu ajutor uman, distociile sunt urmate în majoritatea cazurilor de retenția anexelor fetale, care la rândul lor conduc la nivele ridicate de endometrite sau metrite, ingestie scăzută de furaje, creșterea tulburărilor metabolice. Acestea din urma determină performanțe de producție
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de concepție cu 21 % (de la 67 % până la 46 %),(tab. 27). S-a constatat că vacile care au beneficiat de cel mai bun management în perioada puerperală vor începe activitatea ciclică în timpul celei de-a doua până în a patra săptămână după parturiție (FONSECA, F.A., J.H. BRITT, B.T. McDANIEL, J.C. WILK, A.H. RAKES, 1983). Vacile care au probleme la fătare și care au o balanță energetică puternic negativă după fătare vor fi slab ciclate. CANFIELD, R.W. și W.R. BUTLER, 1991
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Studiind influența diferitelor afecțiuni postpartum asupra unor indici ai fertilității s-au constatat valori variabile ale intervalelor parturiție- concepție și ale indicelui de gestație în raport cu fiecare afecțiune în parte (HILLARY DOBSON, R.J.DICK ESSLEMONT, 2003). Astfel, vacile cu cezariană și parturiții dificile ( distocii) au înregistrat intervale parturiție concepție mai mari cu 35-60 zile, (140 zile și respectiv 115 zile), comparativ cu vacile cu parturiții normale (80 zile). S-a constatat că și alte afecțiuni postpartale, cum ar fi : febra vituleră, mastita
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unor indici ai fertilității s-au constatat valori variabile ale intervalelor parturiție- concepție și ale indicelui de gestație în raport cu fiecare afecțiune în parte (HILLARY DOBSON, R.J.DICK ESSLEMONT, 2003). Astfel, vacile cu cezariană și parturiții dificile ( distocii) au înregistrat intervale parturiție concepție mai mari cu 35-60 zile, (140 zile și respectiv 115 zile), comparativ cu vacile cu parturiții normale (80 zile). S-a constatat că și alte afecțiuni postpartale, cum ar fi : febra vituleră, mastita și laminita influențează negativ indicii de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gestație în raport cu fiecare afecțiune în parte (HILLARY DOBSON, R.J.DICK ESSLEMONT, 2003). Astfel, vacile cu cezariană și parturiții dificile ( distocii) au înregistrat intervale parturiție concepție mai mari cu 35-60 zile, (140 zile și respectiv 115 zile), comparativ cu vacile cu parturiții normale (80 zile). S-a constatat că și alte afecțiuni postpartale, cum ar fi : febra vituleră, mastita și laminita influențează negativ indicii de 219 reproducție la vaci, crescând intervalul parturiție concepție), ( fig. 78). Numărul de IA (însămânțări artificiale) pentru realizarea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
140 zile și respectiv 115 zile), comparativ cu vacile cu parturiții normale (80 zile). S-a constatat că și alte afecțiuni postpartale, cum ar fi : febra vituleră, mastita și laminita influențează negativ indicii de 219 reproducție la vaci, crescând intervalul parturiție concepție), ( fig. 78). Numărul de IA (însămânțări artificiale) pentru realizarea gestației a crescut de asemenea la vacile cu cezariană și distocie, comparativ cu vacile cu parturiții normale, valorile variind între 2,2 și respectiv 3,2 față de 1,6 (fig
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vituleră, mastita și laminita influențează negativ indicii de 219 reproducție la vaci, crescând intervalul parturiție concepție), ( fig. 78). Numărul de IA (însămânțări artificiale) pentru realizarea gestației a crescut de asemenea la vacile cu cezariană și distocie, comparativ cu vacile cu parturiții normale, valorile variind între 2,2 și respectiv 3,2 față de 1,6 (fig. 79). zile postpartum Parametrii de reproducție analizați au prezentat valori inferioare la vacile cu afecțiuni puerperale, comparativ cu cele înregistrate de vacile sănătoase. S-a constatat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
unui interval între două fătari (calving interval) de 365 zile necesită realizarea unui interval fătare concepție (service-period) de 80 zile (la o durată a gestației de 285 zile), concomitent cu scurtarea intervalului fătare-prima însămânțare artificială ( monta). Însămânțarea prea timpurie după parturiție s-a constatat de majoritatea autorilor că este însoțită de o rată de concepție mică și de un număr de însămânțări pe gestație mai mare (BOITOR, I. 1984, OUWELTJES, W. și col.. 1996). Numărul mediu de însămânțări (monte) / gestație prezintă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
0,0 1) și cu 14 % față de cea a vacilor cu ovariopatii (33,8%),(p<0,05), (tab. 28). lte cercetări remarcă faptul că rata de concepție la prima însămânțare crește odată cu creșterea intervalului de realizare a primei însămânțări după parturiție, până la 80 zile postpartum, (DHALIWAL,G. si colab. 1996). SHRESTHA, H.K și col. 2000 au indicat că, ciclurile anormale din timpul perioadei puerperale afectează negativ performanța reproductivă ulterioară prin rate de gestație la prima IA mai mică, intervale mai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
zile postpartum, (DHALIWAL,G. si colab. 1996). SHRESTHA, H.K și col. 2000 au indicat că, ciclurile anormale din timpul perioadei puerperale afectează negativ performanța reproductivă ulterioară prin rate de gestație la prima IA mai mică, intervale mai mari de la parturiție - prima IA și concepție, în special la vacile cu producții mari de lapte. Capitolul VII. IMPLICAȚIILE ZOOECONOMICE ALE AFECȚIUNILOR PUERPERALE LA VACI Diferite studii indică faptul că orice tulburare a proceselor biologice, inclusiv a celor de reproducție, de natură lezională
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]