553 matches
-
hepatice, VSH-ul - mărite sau la limita admisă. Reproșul s-a mai atenuat la discuția pe rînd a rezultatelor. *Furioasă de nu știu ce refuz, Carmen a măturat pe jos cu Pătrășcanu, președintele Cooperației Meșteșugarilor, tip simandicos și, pare-se, afemeiat: „Piticul!... Parvenitul!... Nici nu știe ce bărbați mă adoră pe mine!...” Văzîndu-mă mirat de „avalanșă”, a ținut să mă deslușească: „Sînt rea, nici nu știi ce rea sînt, ce rea pot să fiu!...” Trecut și eu prin teatre, am privit o neîncrezător
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care i le fac rudele sau vecinii. În viață - consideră -, ghinionul său au fost șefii obtuzi, inculți, răi. Pomenește de „unul Loghin, Dumnezeu să-l ierte!”, dar își ia vorba înapoi: „Am zis «Dumnezeu să-l ierte!»?” Amintirea învîrtiților și parveniților îl înfurie, la fel amintirea golanilor și hoților care speriau tîrgul în tinerețea sa. E atît de supărat, încît cred că nimic din ceea ce a trăit de-a lungul celor șaptezeci de ani ai săi nu-l mai bucură. * Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sa majestuoasă, coroana coarnelor sale impunătoare îl recomandă ca pe un rege al pădurilor. Este ocrotit de legile țării, se vânează numai în anumite perioade ale anului și numai cu permise speciale acordate numai unor granguri din conducerea statului sau parveniților ce învârt finanțele țării și numai cu ocazia unor vânători organizate în scop de protocol cu șefi de state și cu diplomați de înalt nivel. Capra neagră (Rupi capra rupi capra), mamifer rumegător paricopitat sălbatec, adevărată podoabă a Carpaților noștri
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Din anul 1828, toate instanțele judecătorești funcționau numai după legile Imperiului Rus, iar judecătorii și procurorii erau tot mi rar aleși din rândul moldovenilor. Abuzurile, corupția și toate fărădelegile administrațiilor locale și județene erau săvârșite în strânsă legătură cu funcționarii parveniți, ceeace a determinat ca multe familii de țărani, nemaisuportând tot felul de biruri impuse să părăsească vetrele lor și să fugă peste Prut. Astfel, între anii 1812 și 1834 din Basarabia au dispărut 34 de sate iar multe altele au
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
politice apropiate, schițează portrete, rostește discursuri, comentează, face - în fine - aproape tot ce este necesar pentru reconstruirea unei lumi dominate de neliniște. Bunăoară, acei „mestecători” care, ca paharnicul Staicu, împovărați de o extracție socială modestă, sunt proiectați și în categoria parveniților. Mecanismul acestui tip de „denunțare” funcționează fără greș. Doi dintre complicii lui Toma Cantacuzino - cel care fuge la ruși, amenințând fatal echilibrul cu greu menținut de Brâncoveanu -, niște „marghioli blestemați și de minte striini, cu carii viața lui își petrecea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
România, când vom înceta înțeleptul nostru canibalism? Poți să te speli pe cap cu victoria-ți postrevoluționară. / Revoluția a fost una, iar postrevoluția / este altceva. / Postrevoluția este o cutie de conserve care zăngăne. / O cacialma cu lumpeni revoluționari și / lichele parvenite. / Un vax. Un pârț istoric al unor pârțâiți istorici.” E aici mai degrabă strigătul de deznădejde al unui om ce nu mai are încredere decât în pronia cerească. Canalizarea interesului poetului spre spectacole de performdance, spre teatrul de stradă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
Nu poți discuta cu cineva care crede în indiscutabilul opiniei sale. Cine nu are în vocabularul său uzual expresii de tipul „cred că“, „poate“, „o să mă mai gândesc“ nu e pregătit să intre în dialog cu nimeni. Infailibilul, atotștiutorul, vanitosul, parvenitul, pe scurt, prostul, prostul fudul, sigur de sine și fericit de sine nu trebuie inclus în nici o întreprindere dialogică; e pierdere de vreme. 2. Când ești înclinat să arunci asupra semenului tău o judecată morală definitivă. Simțul etic nu lucrează
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
de țuică. Consideram zvonul o scorneală, semănacu ideea neghioabă pe care și-o face calicul despre bogăție. Dar la Marburg mi s-a făcut rău de la aurul din plescăitul unor rațe albe care mestecau apa. Aveam un vechi dispreț pentru parvenitul ajuns dictator, capul meu cunoștea bine acestdispreț. Dar știam vreo trei duzini de muncitori care, și după ce emigrasem, continuau să-și mănânce zilnic - la fel și în ziua când am zărit rațele- porțiade slănină râncezită printre băltoace de ulei. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
moare, lovit de dambla. Un ofițer de roșiori al lui Bacalbașa epatează societatea „țivilă” cu versuri de iubire, dar la instrucție își maltratează sălbatic soldații. Fred Vasilescu deține cai de curse, dar nu e admis în Jockey Club, fiind un parvenit. Traian, din Titanic-Vals devine și el patron de cai, dar fără performanțe notabile. Gigi, tatăl copilului Mizei din aceeași piesă, e cavalerist și plânge doar când îi moare calul și când își vede fiul. Cel mai celebru cal al literaturii
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
e băgat în mă-sa! La Rebreanu, mașina boierilor ațâță spiritele în preajma răscoalei. Un plod inconștient stă în drum și e bătut justificat de șofer. În atmosfera încărcată, incidentul e comentat ca o crimă a exploatatorilor. Șofer străin au și parveniții din Gaițele și doamna Colette îl ține la mare preț, respingând cu indignare ipoteza soacrei ei că ar fi în stare să mănânce cofeturile de pe coliva Margaretei: „Vai, mămițo, Ernest al nostru?” Soacra, acră dar realistă, o întreabă cu maliție
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
pradă. Nu lipsită de interes este și reconsiderarea memoriei unei personalități bucovinene: Destine sub vremi: Emil Bodnaraș(1904-1976). Republican convins, scoate la lumina zilei multe dintre erorile si nemeritele monarhiei noastre în raport cu actualitatea cotidiană: Tichia de mărgăritar a românilor, Tainul parvenitului, Prinț valah la drum de criză, texte care amintesc de Împământenirea prințului de Hohenzollern a lui Cezar Boliac. În Carcase și belerege, este satirizată afacerea guvernanților noștri cu avioane second - hand de la americani, comparabilă cu afacerea Skoda, când, în timpul lui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
umplut Rusia cu spânzurători (cravatele lui Stolâpin!) Acum, la Chișinău, se oblojesc rănile, se plâng morții, iar în turbinca lui Voronin încape și opoziția și România. Cred că la Chișinău s-a făcut o repetiție generală. 7 mai 2009 Tainul parvenitului Motto: „Dacă dai nas lui Ivan, se suie pe divan” (Din înțelepciunea uitată a poporului român) Ca să nu se zică că din stăpânirea de 500 de ani a turcilor asupra Țărilor Române nu am luat decât halva, baclava și sarma
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
uneori ironizate, dar ironia e blândă, nuanțată de compasiune. Aceeași lume a ghetoului este restituită și în alt roman, de asemenea izbutit, al lui P., Foc în Hanul cu tei (I-II, 1934). Aici apare ca personaj Micu Braun, tipul parvenitului, îmbogățit prin sfidarea oricărui principiu moral, prin escrocherie, furt și crimă. Aventurier prin America, el se întoarce la București și cumpără un han, pe care îl incendiază periodic pentru a încasa suma de asigurare. Cu semenii săi se poartă nemilos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
N. D. Popescu, fără a reuși să depășească mediocritatea modelului. Cucoana Nastasia Hodoronc se înscrie printre cele mai reușite comedii românești de moravuri din secolul al XIX-lea. Îmbrăcată în haina vodevilului, satira este îndreptată împotriva micii boierimi și a parveniților. Se distinge personajul titular, o variantă mahalagească a Chiriței lui V. Alecsandri. În istoria dramaturgiei românești, B.-D. a rămas cunoscut mai ales ca autor al piesei Pygmalion, regele Feniciei, a cărei premieră, în februarie 1886, a constituit un adevărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285698_a_287027]
-
îl invitase la cină. Gazdele - un cuplu de vârstă medie - membri în high-life-ul administrativ al orașului, oameni legați, în mod sigur, cu Securitatea, ca toată funcționărimea locului. El - mai tăcut și mai morocănos. Ea - vorbăreață, arogantă, afișând un aer de parvenită. Se lăuda întruna cât de bună e viața în orașul lor și cât de mulțumiți sunt cetățenii ruși din enclavă. La care Porlan, care văzuse și înțelesese cum stau lucrurile cu fericirea la Kaliningrad, nu și-a putut stăpâni replica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în lumea rusă. Nu o tăgăduiau, erau nenorocite de schimbarea lucrurilor, dar se felicitau că rămăseseră în România, că scăpaseră cu viață și copiii lor nu fuseseră luați forțat în școlile bolșevice. Aveau o ură nespusă pentru revoluționarii ruși și parveniții basarabeni care făcuseră exproprierea. E adevărat că, în afară de câteva căpetenii, se ridicase în jurul lor o pleavă de profitori, care se îmbogățeau abuzând de situațiunea ce li se dădea. Cel mai mare dispreț pentru Stere era în atitudinea fiecăruia. În rezumat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
catedră, membru corespondent al Academiei Române, tâmpiților!", răcni tipa, pătrunsă până-n adâncul inimii de onoarea ei de cărturăreasă română, făcută la apelul de seară. "LASĂ CĂ ȘTIM NOI CUM AI AJUNS ÎN FUNCȚIILE ASTEA. ORICUM, TOT O DOBITOACĂ ȘI O ȚOAPĂ PARVENITĂ AI RĂMAS." "Mă faceți pe mine dobitoacă și țoapă parvenită, mă? Ei, fir-ar mămicuța voastră a dreacu', vă omor!", urlă scoasă din minți Săvuleasca, lăsând de-o parte spoiala ei de mare doamnă. Se repezi turbată la perete cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
adâncul inimii de onoarea ei de cărturăreasă română, făcută la apelul de seară. "LASĂ CĂ ȘTIM NOI CUM AI AJUNS ÎN FUNCȚIILE ASTEA. ORICUM, TOT O DOBITOACĂ ȘI O ȚOAPĂ PARVENITĂ AI RĂMAS." "Mă faceți pe mine dobitoacă și țoapă parvenită, mă? Ei, fir-ar mămicuța voastră a dreacu', vă omor!", urlă scoasă din minți Săvuleasca, lăsând de-o parte spoiala ei de mare doamnă. Se repezi turbată la perete cu pumnii goi, dar gândacii mei se și răspândiseră cu repeziciune
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
te auzi ce vorbești? Gândaci care scriu obscenități pe pereți..." " Deloc nu ești atent!", se enervă ea. "Ți-am zis clar că nu scriau obscenități. Și nu mă înjurau cum a crezut tuta aia. Da' spuneau că-s o țoapă parvenită și m-au făcut și dobitoacă pe deasupra. Auzi tu la ei!" Gândacii au făcut chestia asta?", întrebă siderat bărbatul. "Da, gândacii!", spuse apăsat femeia. "Și cum scriau, dragă? Tu vezi vreo urmă de literă pe perete?" " Da' ce-ți închipui
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
fi curățate), admiră militarii („din tot felul de motive”), Își invită (cu intenții perverse) studenții acasă, pentru a vedea la televizor meciuri de basket și a mânca pizza - distracție de plebeu care ar trebui să arate că „Abe” rămâne un parvenit, deși un parvenit ar fi poate mai prudent și ar ține să‑și snobeze anturajul, invitându‑l la discuții savante, audiții de operă și sherry. În această logică intolerantă a amintirii, chiar calitățile lui „Abe” sunt constant asociate cu defecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
militarii („din tot felul de motive”), Își invită (cu intenții perverse) studenții acasă, pentru a vedea la televizor meciuri de basket și a mânca pizza - distracție de plebeu care ar trebui să arate că „Abe” rămâne un parvenit, deși un parvenit ar fi poate mai prudent și ar ține să‑și snobeze anturajul, invitându‑l la discuții savante, audiții de operă și sherry. În această logică intolerantă a amintirii, chiar calitățile lui „Abe” sunt constant asociate cu defecte majore: „Abe” trăiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cititori care susțineau revista. an schimb, astăzi aproape toate revistele șanț aproximativ la fel, este o urmare anca nedepășita a regimului comunist, ceea ce duce la o oarecare monotonie egalitară.ă * Prin toate revistele literare - inflație de pagini de jurnal. Unii parveniți culturali ași rezumă lecturile, copiază citate, descoperă prin cugetări adânci idei banalizate și consemnează cu ce persoane ănsemnate s-au văzut, alții ne povestesc buletine meteo, ce au mancat și cum și-au făcut toaletă zilnică, alții ași folosesc jurnalul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
crescut, spuse mai târziu subalternul. În orice caz, a fost recent trecut de la slugă la samurai și tocmai a primit o reședință În cetate. E nou, așa că nu-i de mirare. — Da, nimic nu e mai rău decât mândria unui parvenit. Toți sunt predispuși să-și dea aere. I-ar prinde bine să-i mute cineva puțin nasul din loc. Subordonatul lui Ukon Îl așteptă nerăbdător pe Tokichiro. Acesta apăru În sfârșit, seara, pe la ora când oamenii terminau lucrul. Purta haina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
era cel care Își asumase responsabilitatea ariergardei și, după scăparea armatei principale, rămăsese În urmă cu un mic efectiv, În fortăreața singuratică de la Kanegasaki. Acesta era Hideyoshi. Ceilalți generali, care până atunci Îi invidiaseră succesele și Îl considerară slugarnic și parvenit, se despărțeau acum de el cu laude sincere, numindu-l „stâlpul clanului Oda“ și „un adevărat luptător“ și aducând În tabăra lui, la plecare, arme de foc, pulbere și alimente. În timp ce puneau jos proviziile și plecau, păreau că aduc ofrande
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Însemna a fi și războinic, iar acel loc nu avea mai puțini călugări-războinici decât se găseau la Nara și pe Muntele Hiei. Era foarte posibil ca În străvechea fortăreață buddhistă să nu existe nici un preot care nu-l ura pe parvenitul Nobunaga. Îl acuzau că era un dușman al buddhismului, care batjocorea tradițiile, un distrugător al culturii și un diavol care nu cunoștea nici o limită - o fiară printre oameni. Când, În loc de a negocia, se confruntase cu cei din Honganji și-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]