11,301 matches
-
B; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 594. footnote>. Proverbele reprezintă sufletul imatur, care primește sfaturi de la părinți Și care e ca un tânăr fermecat de frumusețea Înțelepciunii - sophia, identificată cu Hristos. Tânărul este invitat să devină mirele Sophiei, iar binecunoscutul pasaj de la sfârșitul Proverbelor, care descrie mireasa ideală, reprezintă căsătoria sufletului cu cea pe care Sfântul Grigorie o descrie ca „femeia bărbătoasă”, înțelepciunea după Hristos. Aceasta ne conduce la cartea Ecclesiastului, care învață sufletul să abandoneze lucrurile exterioare care sunt deșarte
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
10. footnote>. Acesta reprezintă de fapt aspectul irațional, extatic al lui ἀγάπη; astfel că cele două cuvinte sunt aproape sinonime, ερως fiind de fapt un aspect particular al lui ἀγάπη, reprezentând un fel de πάθος. Această perspectivă reiese din următorul pasaj din In Canticum canticorum: „Fiindcă, deci, cea care grăiește este Înțelepciunea, iubește-o (αγάπησον) cât poți din toată inima Și puterea, poftește-o cât poți. Ba mai mult: îndrăgostește-te (εράσθητι). Căci e nevinovată Și nepătimașă această patimă (πάθος) pentru
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
La începutul omiliilor sale asupra Cântării Cântărilor, una dintre capodoperele misticii patristice, Sfântul Grigorie de Nyssa explică sufletului căutător de Dumnezeu că pare paradoxal să spui „cel puțin”<footnote Textul grecesc poate fi regăsit în ediția GNO, citată deja. Pentru pasajul discutat aici, a se vedea omilia I (14-42). Există o traducere în engleză realizată de Casimir McCambley, OCSO, „Saint Gregory of Nyssa, Commentary on the Song of Songs”, Brookline: Hellenic College Press, 1987. footnote>. Conform Sfântului Grigorie, pentru a înțelege
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
sunt purtată mai departe de acest act de tragere, dar stau Și pe loc, în mâinile arcașului”<footnote Ibidem, IV, 129.12-16. footnote>. În aceeași omilie a patra, regăsim ultima, Și cea mai atrăgătoare Și mai complexă, alegorie trinitariană (un pasaj purpuriu comentat Și de Martin Laird, care își găsește un omolog mai scurt, dar interesant, în comentariul Sfântului Grigorie la Psalmul 3, în volumul său, In inscriptiones Psalmorum. Aici sufletul (feminin)/mireasa este rănită de săgeata dragostei divine Și, apoi
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
în posesiune, mireasa. Dar mireasa, ea însăși devine apoi o prelungire sau o replică a săgeții Fiului, din moment ce i s-a permis să „se împărtășească” de „eterna sa incoruptibilitate”. Von Balthasar comentează, în Présence et Pensée, pe marginea acestui remarcabil pasaj: „Nivelul mistic atins de suflet (aici) a trecut în mod clar dincolo de «filosofia» dorinței”<footnote Sarah Coakley, „Re-thinking Gregory of Nyssa: Introduction - Gender, Trinitarian Analogies and the Pedagogy of The Song” ..., p. 440. footnote>. După ce este rănită de săgeata iubirii
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
În centrul romanului autobiografic al Hertei Müller se regăsește imaginea regimului comunist, ale cărui atrocități au fost resimțite de autoare cu o intensitate atât de profundă, Încât multe dintre pasajele cărții par a fi relatări fanteziste ale unor coșmaruri care n-au existat decât În imaginația scriitoarei. Într-adevăr, evenimentele menționate pot fi considerate coșmaruri prin faptul că, asemenea acestora, ele și-au pus atât de concret amprenta asupra subconștientului
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
Dante abundă În aluzii literare, Însuși titlul referindu-se la romanul lui Goethe, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister. Preocuparea lui Liszt pentru literatura romantică din acea vreme se reflectă În alegerea sa de a prefața majoritatea pieselor cu pasaje literare aparținând lui Schiller, Byron sau Senancour, evocând, de asemenea, sonete ale lui Petrarca. Tendința compozitorului de a reveni la literatură poate fi determinată de vasta sale cultură literară, Însă ea trebuie Înțeleasă și ca o modalitate prin care Liszt
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
p. 314. footnote>. Obiecția lui Tryfon la pretenția că creștinii sunt copiii lui Dumnezeu îl face pe Sfântul Iustin să se îmbarce într-o justificare detaliată a sa. Printr-o tehnică standard a exegezei evreiești, el apelează la un alt pasaj al Evangheliei, unde apare o expresie similară cu scopul de a explicita versul ioaneic (I In. 3, 1) la care făcuse aluzie<footnote Expresia Sfântului Iustin, καì θεοῦ τεκνα ἀληθινὰ καλούμεθα καì εσμεν (Dialogul cu iudeul Tryfon, 123) pare să
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
sale cu Sfântul Ioan, a se vedea Henry Chadwick, Early Christian Thought and the Classical Tradition: Studies in Justin, Clement and Origen, Oxford University Press, Oxford, 1966, p. 4, 124-125 și Oskar Skarsaune, „The Proof from Prophecy ...”, p. 105-106. footnote>. Pasajul se regăsește în Psalmul 81, 6, „Eu am zis: «Sunteți dumnezei, toți sunteți fii ai Celui Prea Înalt»”. Stihul care urmează, „Veți muri ca oamenii și ca unul din căpetenii cădeți” arată, spune Iustin, că aceste cuvinte au fost adresate
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Irineu îl asociază cu „înfierea” paulină. Această interpretare urma să devină foarte influentă. Oamenii devin „Dumnezei” prin botez, care îi transformă în copíi ai lui Dumnezeu în sens paulin. A doua discuție a Psalmului 81, 6 se observă într-un pasaj în care Sfântul Irineu contracarează erezia hristologică a acelor care susțin că Fiul lui Dumnezeu era un simplu om<footnote Irénée de Lyon, Contre les heresies, 3.19.1, Édition critique par Adelin Rouseau et Louis Doutreleau, Tome II, texte
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ca niște oameni muriți și ca unul din căpetenii cădeți”, le sunt adresate lor, adică, „acelora care nu au primit darul înfierii”. Aceștia nu reușesc să cinstească Întruparea Cuvântului și „îl privează pe om de înălțarea sa la Dumnezeu”. Acest pasaj marchează o evoluție a convingerii că dumnezeii trebuie înțeleși ca fii prin înfiere sau adopție. Aici îl vedem pe Sfântul Irineu deplasându-se spre formula tantum-quantum, anume, că Fiul lui Dumnezeu a devenit ceea ce suntem noi pentru a ne face
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
sistem socio-cultural ce implica o sinteză și o atestare a apartenenței și crezului creștin În lume și În timp - cât și felul de a trăi acasă și În lume. Prezentarea ereziei și atitudinii ereticilor, așa cum este expusă de Egesip În pasajul citat și În altele redate de Eusebiu, a fost cea obișnuită În antichitate. În realitate, lucrurile au mers În alt fel și Într-un mod mai complex. Anticii atribuiau proliferarea sectelor și a opiniilor, potrivit mentalității antice păgâne și creștine
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
distribuție de excepție, cu Christian Bale, Jared Leto, Chloe Sevigny și Reese Witherspoon. American Psycho a stârnit controverse majore încă înainte de publicare: Simon & Schuster, editura cu care Ellis semnase inițial pentru publicare, a renunțat la contract când o serie de pasaje au apărut în presă înainte de publicarea oficială a cărții. Acestea au ridicat nenumărate sprâncene. Casa de editură Vintage a văzut oportunitatea și a preluat contractul - și totodată riscul. În prezent, American Psycho este interzisă și/sau cenzurată în diverse țări
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
relatările lui Ellis, naratorul, sunt rezultatul narcoticelor sau sunt realitate ficțională. Ellis se întâlnește cu personajele cărților sale: Patrick Bateman bântuie petrecerea de Halloween; Clay(ton) vine în biroul naratorului ținând în mână cartea Less than Zero. Subtil, cartea îmbină pasaje tipice romanelor detective, cu secvențe „horror" și „mistery". „You're not a fictional character, are you, Mr. Ellis?" [Sunteti un caracter fictiv, Domnule Ellis?] îl întreabă detectivul Kimball pe Ellis. De ce este Lunar Park înspăimântătoare dincolo de caracterul ficțional al lumii
ALECART, nr. 11 by Amalia Kalince () [Corola-journal/Science/91729_a_92901]
-
exclamă: „Căci mare este, fraților, mare este sfântul botez spre dobândirea bu nurilor duhovnicești de către cei ce-l primesc cu frică. Pentru că din Duhul cel bogat și îmbelșugat curge pururea harul în cei ce-l primesc<footnote Tâlcuind acest scurt pasaj, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae precizează că Duhul Sfânt ni se dă la Botez și la Mirungere „nu ca să rămână ca un bun care face totul în acel moment, ci din El curge harul mereu. Dar sfântul Grigorie nu nesocotește nici
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
de note. La Mozart, problema ornamentelor propriu-zise trece, în preocupările interpreților, mult în urma celei a Cadențelor, lăsate la voia improvizației atunci când nu sunt compuse integral de autor. Uneori sunt recomandate, după anumite opinii de autoritate, și completări necesare ale unor pasaje doar schițate prin punctele extreme (v. Paul Badura-Skoda - Mozart-Interpretation), sau așa- numitele „Introduceri” - mici improvizații melismatice, ce realizează trecerea de la o fermată pe o armonie de Dominantă (de regulă) spre continuarea discursului sau repriza tematică. Prezente frecvent în concertele mozartiene
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
ora șase”. Patru remarci finale, în legătură cu acest subiect: a) Totdeauna aceste pedalizări sunt legate de prelungirea unui bas în registrul extrem grav, care cuprinde în armonicele sale toate disonanțele create în acut, atenuându-le efectul. b) Ele se aplică unor pasaje în nuanțe dinamice extrem de scăzute - pp - care permite suprapunerilor disonante să se integreze în rândul acestor armonice, indiciu clar al acuității auditive a lui Beethoven ca și al imaginației sale premonitorii. c) Beethoven nu este primul care imaginează asemenea
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
acut , unde se permit mai ușor suprapuneri disonante. d) Tocmai acei pianiști care nu respectă asemenea indicații exprese în numele unui auz jignit de „murdăria” sonorității create, sunt aceia care nu respectă nici claritatea contrastantă, necesară mai mult ca oriunde în pasajele învecinate. Ceea ce naște suspiciuni asupra calității unui auz care tolerează neglijențe flagrante, dar în fața unor probleme real-artistice rămâne supus eventual numai prejudecăților școlar-elementare. Cum spunea Sergiu Celibidache „nu ajunge să cunoști notele și procedeele instrumentale”<footnote S. Celibidache, interviu în
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
muzica de Biserică devine ofensivă și păguboasă<footnote E. Routley, Church Music and the Christian Faith (Caron Stream, III, 1978), 9; Andrew Wilson Dickson în The story of Christian Music, 246. footnote>. Mozart scria tatălui său cu privire la concertele sale: Sunt pasaje aici și acolo din care cunoscătorii pot să dobândească satisfacții, dar aceste pasaje sunt scrise în așa fel încât cel care este mai puțin învățat nu poate să nu fie mulțumit, chiar dacă nu știe de ce<footnote Scrisoare trimisă de Mozart
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
the Christian Faith (Caron Stream, III, 1978), 9; Andrew Wilson Dickson în The story of Christian Music, 246. footnote>. Mozart scria tatălui său cu privire la concertele sale: Sunt pasaje aici și acolo din care cunoscătorii pot să dobândească satisfacții, dar aceste pasaje sunt scrise în așa fel încât cel care este mai puțin învățat nu poate să nu fie mulțumit, chiar dacă nu știe de ce<footnote Scrisoare trimisă de Mozart tatălui său în 28.12.1782; E. Blom, Mozart Letters (Harmonsworth, 1956); Andrew
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
lui Iani și Iamvri, ce s-au împotrivit lui Moisi, și Simion, ce s-a împotrivit corifeului Petru<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 35, în Filocalia..., vol. V, Edit. Humanitas, 2001, p. 294. footnote>. Acest pasaj este foarte aproape de ceea ce spune Sfântul Ioan Gură de Aur, făcând referire tot la această idee: La început, (omul) era temut de toate animalele și fiarele sălbatice; Dumnezeu le-a adus pe toate înaintea omului; nici una nu îndrăznea să-l
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
al arhivelor. Îl putem găsi și în tăcerea grea a pietrelor, plimbându-ne încet, cu privirile în jos, pe străzile înguste, care mai păstrează pavajul din perioada interbelică, îl intuim în eleganța unor vechi clădiri și în somptuozitatea turnurilor bisericilor”. Pasajul de mai înainte îmi amintește o precizare pe care, într-un octombrie 2008, pe 21-22, mi-a oferit-o poetul și marele tribun al românismului din Bucovina, Vasile Tărâțeanu, la întrebarea mea, din priviri, după ce observasem, pe trotuarele din Cernăuți
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
fructele și... peștele. Cât despre animalele sacrificate... multe-ar fi de spus. Dar noi revenim, cu sârg, spre ficționalul creionat de prozatorul Mircea Ionescu, vorbind despre trudnicia acestei frumoase și nobile îndeletniciri: vânătoarea. Și pentru a fi convingători, reproducem acest pasaj: „Era un întuneric de nu se vedea la doi pași, iar noi doi înotam prin noroaiele clisoase ale Mălaielor, cu ciorchinarele goale și cu sufletele pline de mare obidă pentru truda noastră zadarnică din acea zi, cam la mijlocul lui martie
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
onoarea să vă trimit, numai pentru curiozitatea Dvs., unul dintre ziarele noastre literare, în care veți găsi ”Obsesia” Dvs. Această traducere a fost făcută de cel mai mare poet al nostru, Mihai Eminescu, care a murit acum câțiva ani.”28 Pasajul de mai sus reprezintă încă o dovadă că Eminescu este autorul traducerii. În nota ce însoțește această scrisoare, editorul Kent Rasmussen aduce câteva precizări biografice, referitoare la D.D. Pătrășcanu și M. Eminescu 29, precizând că ziarul menționat de autorul scrisorii
În jurul unei traduceri eminesciene din Samuel Langhorne Clemens [Corola-blog/BlogPost/93816_a_95108]
-
de efort, de la începutul și până la sfârșitul cărții), un limbaj lipsit de ,,floricele lingvistice’’ sau de expresii ce ar putea îngreuna textul, folosind, în plus, un sistem de gândire contorsionat, sau detalii de decor, indicații scenice extrem de precise și clare, pasaje lirice cu iz romantic, punctate de ironii fin strecurate la tot pasul (de ex. câinele vagabond pe care Lucian îl găsește întâmplător pe stradă se va numi Marx). Scriitura are tușe rapide, ai avea chiar impresia că autorul desenează doar
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]