419 matches
-
mînile pline de aluat și le șterge de copaci, și de bună samă au să rodească. Cînd un pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii, din aluatul de pască ce l ai ras de pe covată faci cîte-un colăcel de fiecare copac ce nu rodește și-l anini pe o crenguță. în ziua de 1 mart, să legi la fiecare pom roditor fir roșu, ca să facă poame multe pe vară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încă cu dînsa ușa, apoi casnicii nu se mai scoală pînă ce nu vine cineva să dezlege ușa. Dacă dormi în sărbători mari, somnoros vei fi peste tot anul. Să nu dormi în ziua de Paști, căci îți fură dracul pasca. în ziua de Sf. Vasile, cine va dormi tot anul va dormita. Se crede că acela care are un somn ușor este deștept la minte, iară cel ce doarme greu, acela îi cam bondolan*. De-i dormi în ziua de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înainte să faceți și voi ouă roșii intru aducere aminte de răstihnirea mea, după cum am făcut și eu astăzi. Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale, în Egiptul Antic, oul era simbolul legământului vieții și reprezenta, totodată sicriul sau cameră mortuara. Pasca: Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paști, pasca. Aceasta are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobita pe margini cu aluat împletit. Mielul
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
răstihnirea mea, după cum am făcut și eu astăzi. Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale, în Egiptul Antic, oul era simbolul legământului vieții și reprezenta, totodată sicriul sau cameră mortuara. Pasca: Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paști, pasca. Aceasta are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobita pe margini cu aluat împletit. Mielul: Mielul îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
vieții și reprezenta, totodată sicriul sau cameră mortuara. Pasca: Gospodinele coc, o singură dată pe an, de Sfintele Paști, pasca. Aceasta are o formă rotundă, pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobita pe margini cu aluat împletit. Mielul: Mielul îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii și a murit pe cruce că un miel nevinovat. Mielul este simbolul lui Iisus în întreaga tradiție creștină
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2081]
-
de ouă, se introduce în cuptor și se lasă să se coaca la temperatura moderată în primele 20 minute, apoi în următoarele 40 minute la temperatura mai scăzută.La fel se procedează și cu celelaltte bucăți de aluat.După coacere, pasca se lasă să se răcească, apoi se porționează și se servește. Ingrediente pentru 10 porții: 1,5 Kg făină 300 g zahăr 6 ouă 1,2 litri lapte 80 g drojdie proaspătă 1 lingură sare 100 g margarina Ingrediente pentru
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
000 de evrei supraviețuitori În România din noile frontiere postbelice și 75.000 de supraviețuitori evrei În xe "Basarabia"Basarabia, xe "Bucovina"Bucovina și Herța 6. O statistică din 1948, realizată de Federație - după criteriul aproximativ al cererilor de matzot (pască) -, arată că În România trăiau 350.000 de evrei, din care În xe "București"București 132.000 de evrei. Statistica mai consemnează numărul de evrei pe regiuni istorice: xe "Moldova"Moldova - 118.000 de evrei, xe "Transilvania"Transilvania - 62.000
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
salonul. Trei luni? Ha, ha, ha. Doar trei luni?! Mă jur pe ce am mai sfînt că voi prinde Crăciunul. Ce spun eu Crăciunul, Paștele, Învierea. Auzi, Ancuța?! Vom ciocni ouă roșii de Paști, voi mînca friptură de miel și pască. Da, pască făcută de mama noastră. Da, tăticule și vei prinde și celălalt Paște și încă unul... Ei, Ancuța, să ne bucurăm de primul, chiar dacă va fi și ultimul. Abia atunci fetița observă că lacrimi grele își fac drum pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mișcă și pe noi să ne iubim unii pe alții, să ne împărtășim bucuria comuniunii care învie sufletele din egoism și uitare. La fel ca alte sate și Costișa are multe obiceiuri legate de praznicul Învierii (ouă încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre Duminică. La miezul nopții, preotul Arcadie Repta din Costișa, înalță o lumânare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
săvârșea Slujba Vecerniei numită și "a doua Înviere", se citea Evanghelia în mai multe limbi, pentru a răspândi vestea că Hristos a înviat la toate neamurile. Tot în dimineața duminicii, după slujba de Înviere se sfințeau "blidurile", adică coșurile cu pască și ouă roșii ale credincioșilor din tot satul, înșirate pe două rânduri în curtea bisericii. Preotul sfințea cu agheasmă, iar un epitrop de la biserică de obicei Archip a lui Gheorghe, împărțea "nafura" pâine sfințită, la fiecare sătean. În schimb se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rituale. Din veniturile gabelei, comunitatea mai întreține clerul, compus din doi rabini și patru hahami. De asemenea, Comunitatea plătea personalul Societății de înhumare „Sacra”. Comunitatea avea în proprietate o manutanță cu două cuptoare și mașini proprii pentru fabricarea de mazos (pască) și de asemenea, diferite imobile provenite din donațiuni sau tranzacții legal.Evreii în viața economică a orașului Dorohoi În martie 1921 s-a înființat Biroul populației în Dorohoi, de pe lângă Poliția Dorohoi, în care au fost înscriși 3143 capi de familie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este bine crescută și cu mult bun simț iar frumusețea și purtarea noii sale cunoștințe l-a făcut să gândească mai temeinic la viitorul lor. în timp ce muzicanții stăteau la masă, gazdele au îmbiat flăcăii și fetele cu ouă roșii, cozonac, pască, vin, rachiu și alte bunătăți care dovedeau priceperea și bunăstarea localnicilor. Maria, deși mai fusese la jocuri atât în satul natal cât și prin cele vecine, se gândea serios la trecerea ei în rândul fetelor de măritat. Ea mai fusese
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prin aprovizionarea cu toate cele necesare celor trei etape de desfășurare a evenimentului. Un rol deosebit l-au avut gospodarii satului, feciorii și fetele lor, care așteptau cu nerăbdare asemenea eveniment. Gospodinele satelor se îngrijeau în pregătirea de bunătăți, cozonac, pască, ouă roșii, prăjituri, care mai de care mai gustoase, întrecîndu-se între ele. Toate acestea erau menite să asigure reușita primei părți a evenimentului dar și partea a doua, adică serbarea câmpenească, cât și partea a treia, balul pentru tineret și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
curtea și calea de acces spre poarta bisericii, de m-am minunat unde a încăput atâta lume. Apoi toată lumea a plecat spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
stă rugina de-o șchioapă la ceafă.“ Replica masculină se auzea rar și înfundat, părând să se adreseze nu femeii, ci de-a dreptul mie: „Las’ că d-neei cucoana nu se mai catadicsește să caute de gospodărie... să facă cozonaci, pască, păstrămuri, dulceți, vutci, vișinapuri... ca la casa omului... sau măcar să-mi facă la masă vrun cheșchet, vro plachie, vro musaca, vro capama, vro paclava... vro ciulama... bucate creștinești... sănătoase și ușoare... unde!... șede toată ziua pe tandur, la tauletă, și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
trebuie continuată. Crăciunul, ca Crăciunul, dar Paștele... Dacă Crăciunul s-a încercat a fi înlocuit cu moș Gerilă, cu „Hristos a înviat” încercările duceau către o ignorare totală, deși copilăria mea mi l-a mai păstrat în deplinătate, aproape. Cozonacii, pasca, ouăle roși i dar mai în special participarea la slujbele religioase, deveniseră în bună măsură prohibitive, deși, în sinea lor, până și cei mai devotați în vorbe activiști care serveau comunismului sărbătoreau și se înfruptau din ceea ce însemna Paștele la
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
foc la gunoaie, supraveg hindu-l și luânduăne, noi copiii, la întrecere cu colegii din vecini, mândrindu-ne care foc este mai mare, mai înalt și mai întins, fălăoșindu-ne că la noi este mai bine. Tot în Joia mare se coceau pasca și cozonacii, cu acel miros pe care parcă și astăzi îl păstrez proaspăt, îmbătător, de-mi lasă gura apă, acum, dar încă atunci, când fiecare din noi, cei micii, aveam cozonacul nostru și așteptam nerăbdători să-l gustăm, dar acest
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
primului pom, în ramurile căruia se agață, iar ca dată calendaristică este Duminica Floriilor. Paștele, erau sărbătorile care aveau darul de a complecta bucuriile anotimpului florilor, natura trezită la viață și pe oameni din felul de bucate specifice acestor sărbători : pască, cozonac, ouă roșii, friptură de miel. Pentru întâmpinarea așa cum se cuvine, în săptămâna mare se desfășurau o serie de activități, unele din ele au fost arătate anterior. În plus se mai executau - spovedirea și împărtășania la preot. La Înviere fiecare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
miel. Pentru întâmpinarea așa cum se cuvine, în săptămâna mare se desfășurau o serie de activități, unele din ele au fost arătate anterior. În plus se mai executau - spovedirea și împărtășania la preot. La Înviere fiecare familie ducea două bucăți de pască, ouă roșii, o bucată de slănină și o sticlă cu vin. Toate acestea erau sfințite la terminarea slujbei de Înviere. În prima zi de Paști, înainte de masa de dimineață, fiecare ne spălam cu apa pusă într-un lighean în care
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
În ziua a doua și a treia, dimineața, se umbla cu vălăretul. După terminarea dansurilor, gospodarul punea la dispoziția celor prezenți câteva sticle cu vin, celor care au organizat activitatea o anumită sumă de bani, iar la muzicanți un bacșiș, pască, cozonac și ouă roșii. Înălțarea Domnului coincidea cu ziua eroilor, când mergeam cu școala la biserică și la cimitir, unde slăveam prin cântece și poezii, eroismul celor căzuți la datorie pentru apărarea gliei strămoșești și întregirea neamului. Cu această ocazie
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
părinții ne făceau anumite surprize ce ne produceau mari bucurii prin găsirea lor sub pernă. Nu am amintit aici despre produsele ce mi se pare specifice zonei noastre, ca : Sărbușca, Covașa, Chisălița, Mălaiul, Alivanca, și poate în mai multe părți, pasca. Am menționat aceste frumoase datini, unele vechi de nu se știe când, altele de la Hristos spre vremea noastră, iar altele din simțul nostru de a cinsti neamul și eroii noștri. ȘCOALA ȘI ACTIVITATEA PÂNĂ LA ARMATĂ După ce tata a lăsat povara
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
că erau puține prăjituri, dulciuri, în gospodăria rănească. Trebuiau trei ingrediente: timp, cunoștințe și multe altele. În Moldova, prăjitura universală a fost cozonacul. Multe femei știau să-l facă în diferite forme și cu umpluturi. De asemenea, știau să facă pasca, care nu-i nimică altceva decât o plăcintă cu brânză mult îmbunătățită. Se făcea la Paști, se mai făcea de înălțare. Acum se face la hram și, probabil, și la alte zile semnificative pentru familie. învârtită: făină superioară, ulei, zahăr
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
an de an, a românilor de la munte și de peste munți, din Ardeal, în Moldova, unde s-au așezat în satele răzeșilor sau au format sate noi. Sărbătoarea Paștelui, pe lângă semnificația religioasă majoră, este și un prilej de petrecere cu cozonac, pască, ouă roșii, miel fript (nu toate familiile de răzeși, în special, acceptau să consume carne de miel), cu vin din coastă, cu muzică, horă și bal. Era și un prilej de strângere a legăturilor de familie, când se întorceau acasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
eram copil. Am fost și la mănăstire și tot la fel este. Ce mâncăruri specifice pregăteați? Vopseam ouăle cu coaja de ceapă ,făceam modele de ceară și frunze de pătrunjel legate în ciorap și le înroșeam cu rădăcina de ștevie. Pasca o găteam cu brânză cu orez și cu stafide. Ce altceva ne mai puteți spune despre Paste? Paștele e o sărbătoare mare pentru că Mântuitorul a fost răstignit pe Cruce. pentru a ne mântui pe noi de toate păcatele. Zice să
Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2089]
-
care dăduse peste Pampu, nu era nimic rău, pentru că Domnul nostru Iisus Hristos ne curăță toate păcatele. Spătarul a trimis la masa slugilor și prăjituri, în primul rând colivă de grâu ales, amestecat cu miere și nuci fărâmițate, dar și pască, făcută din mai multe soiuri de făină, brânză proaspătă și ouă, împodobită pe deasupra cu mei și miere de pădure. Pe urmă, Zogru s-a dus la horă și a bătut cu opincile cele noi pământul albit și neted din fața bisericii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]