417 matches
-
foc la gunoaie, supraveg hindu-l și luânduăne, noi copiii, la întrecere cu colegii din vecini, mândrindu-ne care foc este mai mare, mai înalt și mai întins, fălăoșindu-ne că la noi este mai bine. Tot în Joia mare se coceau pasca și cozonacii, cu acel miros pe care parcă și astăzi îl păstrez proaspăt, îmbătător, de-mi lasă gura apă, acum, dar încă atunci, când fiecare din noi, cei micii, aveam cozonacul nostru și așteptam nerăbdători să-l gustăm, dar acest
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mișcă și pe noi să ne iubim unii pe alții, să ne împărtășim bucuria comuniunii care învie sufletele din egoism și uitare. La fel ca alte sate și Costișa are multe obiceiuri legate de praznicul Învierii (ouă încondeiate, colinde, balade, pască, miel etc.), dovedind prin această varietate bogăția sufletului său adăpat de la izvorul vieții-Hristos. Pregătirea credincioșilor pentru Sărbătoarea Praznicului Învierii Domnului se încheie cu privegherea de Sâmbătă noaptea spre Duminică. La miezul nopții, preotul Arcadie Repta din Costișa, înalță o lumânare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
săvârșea Slujba Vecerniei numită și "a doua Înviere", se citea Evanghelia în mai multe limbi, pentru a răspândi vestea că Hristos a înviat la toate neamurile. Tot în dimineața duminicii, după slujba de Înviere se sfințeau "blidurile", adică coșurile cu pască și ouă roșii ale credincioșilor din tot satul, înșirate pe două rânduri în curtea bisericii. Preotul sfințea cu agheasmă, iar un epitrop de la biserică de obicei Archip a lui Gheorghe, împărțea "nafura" pâine sfințită, la fiecare sătean. În schimb se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
retragă în ea la pensie; până atunci stăteam în ea doar din când în când, vara, în rest la Noua Suliță. Era în noaptea de înviere; gospodinele înconjurau biserica din centrul satului, așteptând, conform datinii, în mâini cu coșurile de pască, cozonaci și ouă roșii, să vină preotul. Acesta veni târziu pe la 4 dimineața (mai slujise începând cu orele 12 noaptea încă la trei patru biserici din cele vreo șase-șapte pe care le avea în păstorire; atitudinea oficială rărise radical numărul
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
bucată de pâine într-un buzunar de deasupra inimii, pentru a o utiliza ca pască dimineața. L-am sunat a doua zi pe părintele George P. de la Geneva; mi-a garantat că bucata aceea de pâine toast se transformase în "pască" adevărată. Nu știu de ce, dar l-am crezut cu toată inima, cu tot sufletul. Astfel am simțit toată bucuria acestui Paște fără țară... Îngrozitoarea, imposibila și insuportabila ipocrizie a mass-mediei din Franța. TV5 dă o știre despre 1 Mai, dar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
deniilor din Săptămâna Mare, a slujbei de Înviere completau tabloul sărbătoreștilor preocupări. Era bine, era frumos, era înălțător! La drept vorbind, profunda și sacra semnificație a marii sărbători Pascale nu era prea clară pentru noi, copiii. Așteptam cu nerăbdare cozonacii, pasca, plăcintele (pe care le savuram calde, înainte de a fi sfințite), ouăle roșii, friptura de miel, răciturile, zama de găină și toate celelalte bunătăți care le însoțeau. Slujbele de denie din Săptămâna Mare de la care nu lipseam erau și prilej pentru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
risipește” balaurul [norilor], Îi lasă calici ori chiar morți (credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 35, p. 146"/>). De sărbătorile jidovești trebuie să ploaie. Atunci când jidovii s-adună și intră la cușcă, se pun pe rugăciuni și nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin [...] Jidovii atunci se roagă pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar motivația rituală a infanticidului, dar și unele „detalii tehnice” (butoiul cu cuie, de exemplu) <endnote id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu piroane, și-l dau tăval(ă) ca să moară copilul, după ce i s-a scurs sângele prin Înțepături” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noastre, acoperind o zonă etnoculturală mult mai largă decât cea strict românească. Iată, de exemplu, ce credeau țăranii din sudul Poloniei (regiunea Przemy›l) cu doar 10-15 ani În urmă : „De Paște, ei [= evreii] trebuie să pună sânge creștin În pască [...]. Ei omorau copii pentru sânge [...]. Evreii aveau un instrument pentru extragerea sângelui : un butoi cu cuie. Înăuntru se punea un om. Când butoiul era rostogolit pe uliță, cuiele Înțepau victima și ei obțineau sângele” <endnote id="(70, p. 129)"/>. Credințe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le scot sângele picătură cu picătură, Împungându-i cu acele la sărbătorile Paștelor” <endnote id="(366, p. 131)"/>. Împunsăturile aplicate de evrei copilului creștin ar corespunde, pasămite, celor aplicate lui Isus În timpul Patimilor. „După opinia populară”, ne asigură Nicolae Iorga, pasca evreiască ar fi „Înțepată cu puncte” pentru a simboliza „Înțepăturile date de strămoșii [evreilor] Mântuitorului Însuși” <endnote id="(451, p. 46)"/>. Nu numai motivul „butoiului de colectat sânge” a migrat din legenda infanticidului practicat de evrei În legendele folclorice românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(305 și 581)"/>. Formulele-de-speriat-copiii (și ele o specie folclorică autonomă, care ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i-se : „Mănâncă pască ! Este făcută din sângele tău” <endnote id="(70, p. 56)"/>. Dar nu numai viața copiilor creștini se credea că este amenințată, ci și cea a adulților. Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i-se : „Mănâncă pască ! Este făcută din sângele tău” <endnote id="(70, p. 56)"/>. Dar nu numai viața copiilor creștini se credea că este amenințată, ci și cea a adulților. Un vechi proverb german spunea că „La evrei e mai bine să fii porc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aiuritoare, niciodată confirmate, câțiva redactori ai revistei Baricada au lansat bomba : „acoperită de Mossad”, „mafia evreiască de carne [umană]” trecea clandestin „micuții români” peste hotare. Odată ajunși În Israel, ei erau uciși „pentru sânge”. Căci, după cum este „bine cunoscut deja [...], pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit”. „Nici unul dintre micuți - conchidea patetic săptămânalul bucureștean - nu va mai putea fi adus pe pământ românesc sau readus la viață” <endnote id="(68)"/>. Câteva aspecte ale scenariului trebuie observate. În primul rând, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a fi adoptați”, apoi, chipurile, „pentru prelevare de organe” (ceea ce presupunea uciderea copiilor) și, În final, fără nici o explicație și nici un argument, ziarele au ajuns În punctul vizat : copiii erau uciși „pentru sânge”, căci, „cum este bine cunoscut deja, pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit” (Baricada, 14 noiembrie 1995). Nota bene !, suntem În anul de grație 1995, În capitala unei țări europene. Cazul demon strează Încă o dată uriașa forță de supraviețuire a acestui basm de speriat și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rituale. Din veniturile gabelei, comunitatea mai întreține clerul, compus din doi rabini și patru hahami. De asemenea, Comunitatea plătea personalul Societății de înhumare „Sacra”. Comunitatea avea în proprietate o manutanță cu două cuptoare și mașini proprii pentru fabricarea de mazos (pască) și de asemenea, diferite imobile provenite din donațiuni sau tranzacții legal.Evreii în viața economică a orașului Dorohoi În martie 1921 s-a înființat Biroul populației în Dorohoi, de pe lângă Poliția Dorohoi, în care au fost înscriși 3143 capi de familie
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
este bine crescută și cu mult bun simț iar frumusețea și purtarea noii sale cunoștințe l-a făcut să gândească mai temeinic la viitorul lor. în timp ce muzicanții stăteau la masă, gazdele au îmbiat flăcăii și fetele cu ouă roșii, cozonac, pască, vin, rachiu și alte bunătăți care dovedeau priceperea și bunăstarea localnicilor. Maria, deși mai fusese la jocuri atât în satul natal cât și prin cele vecine, se gândea serios la trecerea ei în rândul fetelor de măritat. Ea mai fusese
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prin aprovizionarea cu toate cele necesare celor trei etape de desfășurare a evenimentului. Un rol deosebit l-au avut gospodarii satului, feciorii și fetele lor, care așteptau cu nerăbdare asemenea eveniment. Gospodinele satelor se îngrijeau în pregătirea de bunătăți, cozonac, pască, ouă roșii, prăjituri, care mai de care mai gustoase, întrecîndu-se între ele. Toate acestea erau menite să asigure reușita primei părți a evenimentului dar și partea a doua, adică serbarea câmpenească, cât și partea a treia, balul pentru tineret și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
curtea și calea de acces spre poarta bisericii, de m-am minunat unde a încăput atâta lume. Apoi toată lumea a plecat spre cimitir, unde, o bună parte din localnici, deja îi aștepta la troița Eroilor neamului românesc, cu colive, cozonaci, pască, ouă roșii, și vin roșu. Pe tot traseul, din biserică până la troița din cimitir, corul a cântat cântece bisericești. La troiță s-a făcut o slujbă de pomenire a eroilor căzuți în războaie pentru apărarea patriei, sfințindu-se jertfa adusă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și cunoscuți. De sărbătorile de iarnă se primește preotul cu Icoana și Boboteaza; se primesc și se merge cu colinda, uratul, semănatul și vin urători, colindători, irozi, capra și ursul. De Sfintele Paști, după ce gospodina cu fetele au copt cozonaci, pasca, au încondeiat și înroșit ouăle, în noaptea învierii se merge la biserică, se ascultă slujba și se sfințesc alimentele de frupt, ca după aceea, după ce s-a postit, întreaga fanilie se așează masa de Paști. La unele case vin lăutarii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
amestecă toate la un loc și se pun în tavă. Dedesubt se așează foaie de cozonac, apoi crema de smântână, iar deasupra se unge cu ou bătut. Se coace la foc potrivit și la sfârșit, se pudrează cu zahăr pudră. PASCA NEMTEASCA Blatul - 200 g făină, 150 g zahăr, 100 g nuci măcinate, 2 linguri de cacao, 100 g unt sau margarină, 3 gălbenușuri, un praf de copt, o lingură de smântână și o lingură de ulei; se amestecă până când aluatul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
sfințit, pe urmă am mers acasă. Omul avea vinul lui și am petrecut destul de bine. Dar tot eram cu inima scârbită când mă gândeam la scumpii mei părinți, frățiori, surioară și nepoțică. Eu de bine de rău mănânc oleacă de pască și beau vin, dar ei, săracii, cine știe ce mai îndură sub ocupația sovietică". Despre ospeția vasluienilor Dimitrie Cantemir notează: „Vorbind de obiceiurile moldovenilor din Tara de gios, arată că țăranii sunt foarte bucuroși de oaspeți și că-i așteaptă cu masa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Articolul UNIC Domnul Pasca Ioan se demite din funcția de consilier în Consiliul Local al Comunei Lapus, județul Maramureș. PRIM-MINISTRU NICOLAE VĂCĂROIU Contrasemnează: ----------------- Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Octav Cozmăncă -------------------------
HOTĂRÎRE Nr. 309 din 17 iunie 1994 privind demiterea din funcţie a unui consilier. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110925_a_112254]
-
și Maria, cu domiciliul actual în Republică Cehă, Ostrava, Ryparova 13. 26. Horstmann Teodora, născută la 25 martie 1960 în Iași, județul Iași, România, fiica lui Jitaru Pimen și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, Greifswald, H. Beimlestr. 31. 27. Pasca Maria, născută la 17 decembrie 1965, în Iecea Mare, județul Timiș, România, fiica lui Sima Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Germania, Karisruhe, Werderstr. 29. 28. Grempels Hans Otto, născut la 26 iunie 1940 în localitatea Halchiu, județul Brașov
HOTĂRÂRE nr. 326 din 18 iunie 1994 privind aprobarea renuntarii la cetatenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110943_a_112272]
-
Nr. 22 Ap. 54 țel. 130019 9802 PÂNTEA NICOLAE (n. 1967) Oradea, Str. Prutului nr. 28, bl. PB 63, ap. 8 țel. 457159 20477 PAPP CRISTINA (n. 1969) Oradea, Str. Progresului, nr. 75, bl. PB84, ap. 6 țel. 164763 9803 PASCA MELANIA (n. 1968) Oradea, Str. Zlatnei nr. 30/ A țel. 471004 126126 9804 PAUL AURICA (n. 1948) Oradea, Str. Doinei nr. 3, bl. PC 80/A, ap. 3 țel. 161512 1411 PETCA ELENĂ (n. 1948) Oradea, Str. Magheru Nr. 12
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]