485 matches
-
Spre deosebire de teoriile carcinogenezei cu factori fizici, chimici sau infecțioși, contemporanii anilor ’20-’50 au putut discerne că teoria Sutton-Boveri se referea cu precădere nu la agenții etiopatogenici, ci la efectele acestora asupra materialului genetic, in spe asupra cromozomilor. În viziunea patogenică de după 1970, a devenit clar că „victimele“ finale ale agresiunii factorilor oncogeni sunt ADN și ARN din celula victimă. Mai mult, s-a remarcat că acțiunea indiferent a căror factori cancerigeni nu duce totdeauna la moartea celulei, ba, dimpotrivă, la
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Comitetul Nobel precizează că distincția le-a fost acordată pentru cercetările lor privitoare la modul în care telomerele și enzimele telomeraze protejează cromozomii. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială D. Explorarea genotipului ca sursă a cunoașterii cauzelor patogenice primare Ca preambul, ne permitem să reamintim înțelesul câtorva termeni uzuali în genetică și în oncogenetica virală, în special. Genomul definește întreaga panoplie de gene și de secvențe necodante prezente în oricare dintre celulele organismului animal sau vegetal. Indivizii dintr-
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ca de altfel și în cancerele de sân.14 Relația dintre multiplicarea virală și celula gazdă, în sensul că virusurile folosesc „mașinăria“ celulei pe care au parazitat-o pentru a se înmulți, este cunoscută de peste 70 de ani. Respectivul mecanism patogenic (apariția de noi virusuri fabricate de celulă din materialul propriu: nucleotide, aminoacizi celulari etc.) a fost semnalat cu o admirabilă claritate de către Constantin Levaditi, încă dinaintea celui de al doilea război mondial. cercetările dedicate multiplicării virusurilor litice din ultimii 40
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
arătat că sub influența proteinei „care“ VHC, cantitatea de telomerază din hepatocitele liniei HuH-7 crește de peste două ori. Iată, așadar, una din explicațiile transformării canceroase a hepatocitelor in vivo, sub influența VHC. Probabil că există însă și numeroase alte mecanisme patogenice la nivel molecular, care rămâne să fie elucidate. Adenovirusurile nu posedă anvelopă, iar ADN-ul lor linear are o lungime de 30-38 Kb. La gazda om, ele dau adesea afecțiuni benigne ale căilor respiratorii, intestinului, ochiului și rareori pneumonii mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
FEN 1. Noul ADN care astupă breșa este sintetizat cu ajutorul factorilor proteinici replicativi RPA, RFC, PCNA, polimeraza δ și ADN ligaza I.73 * Pentru oncologia clinică, este important de reținut că împerecherea eronată a unor baze azotate are un corespondent patogenic. Este vorba despre două forme de cancer de colon cu transmitere ereditară: FAP (Familial Adenomatous Polyposis) și HNPCC (Hereditary Non Polyposis Colon Cancer). Ultimul, cunoscut și ca sindrom Lynch, se transmite autosomal dominant, apărând destul de timpuriu. În acest caz, s-
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
poate acționa ca un promotor tumoral (fapt deja menționat în infecția cu virusul hepatitei B) este valabil și în cazul VHC, chiar într-o măsură mai mare la VHC. Coexistența abuzului de alcool coroborat cu infecția VHC joacă un rol patogenic important în bolile hepatice cronice necro-inflamatorii. Cei doi factori se combină determinând un grad mai sever de necroză a celulelor hepatice și o inhibare a regenerării. Posibilitatea ca VHC să poată fi, de asemenea, în mod direct carcinogen a fost
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
începând din 1986. 8.1.5.4.3. Dermatita infecțioasă jamaicană (CTCL) Această maladie tumorală cu etiologie retrovirală, cunoscută în literatura anglo-saxonă sub numele de cutaneous t cell lymphoma (ctcl) aparține taxonomic clasei de limfoame non-Hodgkiniene* și are ca substrat patogenic evenimente mutaționale ce se petrec în limfocitele T. Respectivele celule trans formate prin acțiunea virusului HTLV 1 migrează timpuriu în piele, unde provoacă diverse leziuni, de la rash la plăci dure și tumori cutanate. Ulterior are loc meta sta zarea în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o prevalență mai mare de anumite tipuri, în aceste leziuni cu HPV (tipurile 20, 23, 38) precum și două tipuri noi. Toate acestea reprezintă 73 % din biopsiile viruspozitive. Semnificația acestor rezultate este însă dificil de evaluat. 8.1.6.2. Mecanismele patogenice ale carcinogenezei cu HPV: rolul proteinelor e6 și e7 În paginile 52 și 53 ale prezentei lucrări a fost arătată contribuția de esență a oncovirusologului german husen (premiul Nobel, 2008) la lămurirea implicării papilomavirusurilor în patogeneza cancerului de col uterin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și Eisenbarth, 1990). Distrugerea este progresivă, afectând în final practic întreaga populație ?-pancreatică și ducând la apariția unui deficit absolut de insulină. Procesul autoimun apare la subiecți cu predispoziție genetică și este inițiat de triggeri din mediul înconjurător. Deși factorii patogenici care determină apariția autoimunității anti- ?-celulare la subiecții predispuși genetic nu sunt încă cunoscuți cu exactitate, există importante dovezi că distrugerea celulelor ?-pancreatice în DZ tip 1 apare ca urmare a existenței unei tulburări a imunoreglării (Bach, 1994). Potrivit acestei
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
în apariția diabetului de tip 1 este reprezentată de existență susceptibilității genetice înnăscute. A doua etapă a bolii presupune intervenția factorilor de mediu (virali, toxici sau alimentari) care acționând pe fondul susceptibilității genetice pot declanșa atacul autoimun. A treia etapă patogenica este cea a procesului autoimun îndreptat împotriva celulelor ?-pancreatice. Procesul se concretizează serologic prin apariția autoanticorpilor anti β celulari, iar morfopatologic prin instalarea procesului progresiv de insulița. Trebuie menționat că această etapă are o durată variabilă, ce se întinde de
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
sistemului circulator, se caracterizează prin vascularizație arterială, venoasă și limfatică bogate, structurate după un model de organizare funcțională particulară, tipic umană. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale se detașează pregnant cel arterial, caracte rizat prin arhitectură anatomo-funcțională specifică și implicare patogenică decisivă, exprimate în indici de mortalitate și morbiditate prin accidente ischemice cardiace. Cele două artere principale ale cordului, dispuse de-a lungul joncțiunii atrioventriculare, au originea în aorta ascendentă, traiect circumferențial și se numesc artere coronare dreaptă și stângă (arteria
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
Reumatismului (ARA): boli inflamatorii acute (reumatismul articular acut) boli inflamatorii cronice (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilopoietică etc.) boli de ale țesutului vasculo-conjunctiv boli degenerative (artroze-artropatii) boli abarticulare boli ale metabolismului osos. Aceste afecțiuni se definesc prin câteva particularități de ordin epidemiologie, patogenic, clinic, evolutiv și terapeutic. Indicatorii de morbiditate sunt deosebit de crescuți. Astfel, poliartrita reumatoidă, boală reumatismală inflamatorie majoră, are un impact populațional apreciat Între l și 2%, În funcție de distribuția geografică. Artroza afectează populația În progresie matematică până la vârsta de 50 de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
afecțiuni, care se grupează În rândurile reumatismului inflamator cronic (poliartrita reumatoidă PR, spondilita anchilopoietică SA, artrita psoriazică AP, artrita cronică juvenilă ACJ), În reumatismul degenerativ (artrozele) și În colagenoze (lupus eritematos sistemic LES, sclerodermie SD, poli/dermatomiozita PM/DM). Mecanismele patogenice sunt variate și complexe. O mare parte din afecțiuni este guvernată de procese autoimune (PR, ACJ, LES, SD, PM), alta de procese degenerative (artroze), de procese necrotice (osteonecroza aseptică), de tulburări ale metabolismului osos (osteoporoza) sau de fenomene mecanice (discopatiile
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
de control inhibitor, deoarece la apariția durerii cronice din bolile reumatismale contribuie o serie de mecanisme, cele mai importante fiind nocicepția intensă și prelungită și existența fenomenelor de plasticitate de la nivel medular și supramedular. Un rol deosebit În perpetuarea mecanismelor patogenice ale durerii Îl dețin și interleukinele, În special IL l și TNF alfa. 2.2.2 Caracterele durerii reumatice 2.2.2.1 Evaluarea durerii reumatice Anamneza este un act deosebit de valoros În identificarea durerii reumatice ; de exemplu, o anamneză
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
act deosebit de valoros În identificarea durerii reumatice ; de exemplu, o anamneză care descoperă o suferință Îndelungată de ani de zile Îndepărtează rapid ideea unei patologii infecțioase sau neoplazice și orientează gândirea spre o patologie reumatismală. Concomitent atrage atenția asupra modelului patogenic al suferinței, inflamator sau degenerativ, și asupra sediului leziunii, articular sau periarticular, osos sau muscular, În acest context, anamneză trebuie să precizeze numeroși parametri ce privesc localizarea, tipul, ritmul, iradierea durerii și simptomele ce o acompaniază. O durere intensă, cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
cunosc Încă numeroase alte scări ce cuantifică incapacitatea și handicapul În urma cărora se dimensionează calitatea vieții bolnavului (WOMAC, HAQ). 2.2.3 Clasificarea durerii reumatice Durerea din bolile reumatice este multifațetată sub raportul aspectelor clinice, fenomen datorat În principal mecanismelor patogenice diferite. Toate mecanismele patogenice algogene cunoscute la ora actuală se regăsesc În patologia reumatismală. Durerea prin exces de nocicepție este omniprezentă, procesul inflamator stând la baza majorității afecțiunilor reumatismale. Durerea neuropată poate fi Întâlnită În unele boli autoimune care se
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
scări ce cuantifică incapacitatea și handicapul În urma cărora se dimensionează calitatea vieții bolnavului (WOMAC, HAQ). 2.2.3 Clasificarea durerii reumatice Durerea din bolile reumatice este multifațetată sub raportul aspectelor clinice, fenomen datorat În principal mecanismelor patogenice diferite. Toate mecanismele patogenice algogene cunoscute la ora actuală se regăsesc În patologia reumatismală. Durerea prin exces de nocicepție este omniprezentă, procesul inflamator stând la baza majorității afecțiunilor reumatismale. Durerea neuropată poate fi Întâlnită În unele boli autoimune care se complică cu fenomene polineuropatice
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
un impact populațional semnificativ la toate vârstele având indicatori de morbiditate crescuți și potențial invalidam major. Entitățile clinice mai frecvent Întâlnite sunt poliartrita reumatoidă, spondilartritele seronegative, artrita cronică juvenilă, polimialgia reumatică. Sunt boli cu evoluție cronică ce recunosc ca mecanism patogenic esențial procesul inflamator imun ce se derulează preferențial la nivelul aparatului locomotor dar și la nivelul altor sisteme și aparate. Au un prognostic influențat de handicapul motor al bolii și de severitatea leziunilor sistemice. În toate aceste maladii, simptomul clinic
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sunt fibrele nervoase groase ce intră În alcătuirea sistemului gama, sistemul tonusului muscular. Durerea musculară este o cauză frecventă de suferință și consultație Într-un cabinet medical. Durerea musculară, mialgia, are multiple nuanțe de exprimare ce se datoresc unor mecanisme patogenice diferite. Principalele procese patologice care produc durere sunt de tip mecanic (contracție, Întindere musculară), metabolic, ischemic (claudicația arterială), chimic-inflamator (miozitic) sau prin dereglarea mecanismelor de percepție și control al durerii (fibromialgie, sindrom miofascial). Durerea musculară poate fi acută (ruptură, crampă
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
primul plan sunt miopatiile inflamatorii cronice, fibromialgia, sindromul miofascial. 2.2.3.2.2 Miopatiile inflamatorii Sunt primitive (poli/dermatomiozita) și secundare, după administrare de droguri (clorochin, clofibrat), postinfecțioase, paraneoplazice. Polimiozita face parte dintre colagenozele majore și are ca suport patogenic tulburarea imună inițiată de limfocitele TCD4 la nivelul fibrei musculare, În consecință, apare o necroză cu grave repercusiuni asupra funcției aparatului locomotor. Sindromul muscular, sindromul principal al bolii, are două mari expresii clinice: mialgia și scăderea de forță musculară. Sindromul
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
spre zona de referință. Fiziopatologia durerii miofasciale se Încadrează de asemenea În mecanismele defectuoase de percepție și modulare acceptate pentru fibromialgie [184,186]. 2.2.3.5 Durerea neuropată În reumatologie Bolile reumatismale au manifestări clinice multiple, guvernate de mecanisme patogenice complexe care-și conjugă adesea potențialul nefast. Bolnavul reumatic se confruntă uneori cu mai multe tipuri de durere, fiecare având mecanismul său patogenic. Astfel, În poliartrita reumatoidă bolnavul percepe durerea articulară, expresie a excesului de nocicepție ce rezultă din inflamația
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
2.2.3.5 Durerea neuropată În reumatologie Bolile reumatismale au manifestări clinice multiple, guvernate de mecanisme patogenice complexe care-și conjugă adesea potențialul nefast. Bolnavul reumatic se confruntă uneori cu mai multe tipuri de durere, fiecare având mecanismul său patogenic. Astfel, În poliartrita reumatoidă bolnavul percepe durerea articulară, expresie a excesului de nocicepție ce rezultă din inflamația sinovială, dar poate fi chinuit și de durerea generată de polineuropatia senzitivo-motrică ce apare prin lezarea vasei nervorum. Aceasta din urmă este un
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
prin lezarea vasei nervorum. Aceasta din urmă este un exemplu tipic de durere neuropată. Durerea neuropată Îmbracă unele caractere, care În principal sunt: prezența ei Într-o zonă de deficit senzitiv prezența paroxismelor algice, a cauzalgiilor, alodiniilor sau hiperalgeziei. Mecanismele patogenice ale durerii neuropate vizează În special modificările de la nivelul cornului dorsal al măduvei, unde se Înregistrează o hiperexcitabilitate prin pierderea aferentelor normale. Mecanismul wind-up poate interpreta de asemenea durerea neuropată. Entitățile ce se pot Încadra În acest tip de durere
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
bolile de colagen, vasculite și poliartrita reumatoidă, precum și fibrozitele și arahnoiditele ce apar postintervenție pentru hernie de disc sau În spondilita anchilopoietică În urma procesului inflamator și fibrozitic care se desfășoară la nivelul leptomeningelui [131,132]. 2.2.4 Mecanisme generale patogenice implicate În artropatiile cronice 2.2.4.1 Inflamația reumatismală Inflamatia, proces fundamental de apărare a organismului Împotriva agresiunilor din mediul Înconjurător, a fost recunoscută ca proces reversibil Încă de vechii egipteni (1) și a fost descrisă printr-un set
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și Îndeosebi autoîntreținerii prin mecanisme care cuplează sistemul imunocompetent. Nu s-au descris elemente morfofunctionale caracteristice sau patognomonice pentru inflamația reumatismală, dar se cunosc aspecte particulare, Îndeosebi histomorfologice care orientează diagnosticul În afecțiunile reumatismale sau În colagenoze. În general procesul patogenic inflamator cronic, evoluând În puseuri de aculizare[165,166], cuprinde următoarele verigi: 1. agentul sau factorul etiologic, exogen sau endogen; 2. procesul de concentrare În țesuturi specifice (aria inflamată); 3. recunoașterea ca „non self sau detectarea ca agent agresiv; 4
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]