837 matches
-
ca, din când în când, să îi recit domnului Păunescu fragmente din poeziile sale dedicate lui Nicolae și Elenei. Reacțiile au fost din ce în ce mai furioase, dl Păunescu a început să contraatace insultând-o pe regina Angliei (pe care o considera, probabil, patroana postului BBC, comanditarul filmului nostru). Poetul încerca să mă transforme pe mine în participant activ la o confruntare deși confruntarea era numai cea dintre el și trecutul lui. În cele din urmă, Păunescu s-a ridicat și a plecat, interzicându
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
a fost cea în care a fost scrisă cartea. Descinderea în adâncul Pământului, în același timp, poate fi sinonimă și cu o coborâre în istorie, în profunzimile spiritului, sub oblăduirea Sfintei Varvara, presupusă, în roman, apărătoarea satului, însă, considerată, totodată, patroana minerilor, a geologilor, dar și a prizonierilor, personajele rămânând în captivitatea propriilor aspirații, din care își alcătuiesc turnuri de fildeș, în care se retrag, recunoscându-se, într-un fel, învinse, dar nerenunțând să viseze. Prin tehnica povestirii în povestire, investigația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fraților, În ziua de 15/27 august a. c. românii în genere serbează ziua Sântei Marie, vergina castă și totuși mama care din sânul ei a născut pe reprezintantele libertății, pe martirul omenimei lănțuite, pe Crist. Această zi s-a-ntîmplat să fie patroana mănăstirei Putnei, fondată de cătră eroul națiunei românești Ștefan cel Mare. Puternic și înfricoșat în răzbel, el era pios și blând în pace; căci câte răzbele, atâtea azile ale rugăciunei și ale inimei înfrînte, atâtea mănăstiri. Fraților, am proiectat a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
luat o înghițitură zdravănă. Și-a șters brutal, cu palma, băutura prelinsă de la colțurile gurii spre bărbie, apoi a strănutat de cinci sau șase ori. M-am ridicat încet și am intrat în camera de alături. Am întrebat-o pe patroană unde este toaleta. Era o femeie slabă și palidă, care nu arăta deloc bine. Când am trecut înapoi prin cameră, Chie, tânăra cea drăguță pe care o observasem înainte, stătea în picioare. Mă aștepta. — Nu ți-e foame? m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
bine. Aici, pe pernă. Ce frig s-a făcut! Nu bei nimic? Stăpâna și-a turnat niște saké dintr-o sticlă și a umplut și paharele noastre. Am băut toate trei în tăcere. — Văd că toată lumea rezistă la băutură, zise patroana cu un ton ciudat de amabil. Când s-a deschis ușa de la intrare, s-au auzit niște proteste. — Domnule Uehara, i-am adus, zise un tânăr. Însă șeful meu e așa mână-strânsă, încât abia am reușit să obțin zece mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
bani peșin. Vă rog să mă scuzați că n-am fost mai priceput. — Bine. Îți dau chitanță. Adunătura „cea aleasă“ continua să răcnească: Ghilotină, ghilotină, pac, pac, pac, fără să înceteze nici măcar în timpul discuției. — Ce mai face Naoji? o întrebă patroana pe Chie, serioasă. Am încremenit. — De unde să știu? Nu sunt păzitoarea lui, răspunse Chie, încurcată, roșind puțin. — Mă întreb dacă nu s-o fi întâmplat ceva între el și domnul Uehara în ultima vreme. Erau mereu împreună până acum. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Nu cred că e un tip de caracter. Când un copil răsfățat alunecă pe panta... — Vă rog să mă iertați... le-am întrerupt eu, zâmbind. Am considerat că e mai nepoliticos să tac decât să vorbesc. — Sunt sora lui Naoji. Patroana m-a privit, uimită. Chie era însă netulburată. — Îi semeni foarte mult. Când te-am văzut în picioare, afară, m-am gândit o clipă la asta. Aveam impresia că e Naoji. — Zău? spuse patroana, cu respect în glas. Cum de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
să vorbesc. — Sunt sora lui Naoji. Patroana m-a privit, uimită. Chie era însă netulburată. — Îi semeni foarte mult. Când te-am văzut în picioare, afară, m-am gândit o clipă la asta. Aveam impresia că e Naoji. — Zău? spuse patroana, cu respect în glas. Cum de-ai ajuns în locul acesta oribil? L-ai mai întâlnit pe domnul Uehara? — Da, acum șase ani. Mă sufocam și mi-am pironit privirile în pământ. A intrat servitoarea cu tăiețeii. — Te rog mănâncă până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de-ai ajuns în locul acesta oribil? L-ai mai întâlnit pe domnul Uehara? — Da, acum șase ani. Mă sufocam și mi-am pironit privirile în pământ. A intrat servitoarea cu tăiețeii. — Te rog mănâncă până nu se răcesc, îmi spuse patroana. — Vă mulțumesc mult. Mi-am vârât nasul în aburii tăiețeilor și am început să înfulec repede. Mă simțeam de parcă abia atunci îmi dădeam seama că exista multă sărăcie pe lume. Uehara a intrat în cameră, fredonând: Ghilotină, ghilotină, pac, pac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am început să înfulec repede. Mă simțeam de parcă abia atunci îmi dădeam seama că exista multă sărăcie pe lume. Uehara a intrat în cameră, fredonând: Ghilotină, ghilotină, pac, pac, pac. S-a așezat, greoi, lângă mine și i-a înmânat patroanei un plic mare fără să rostească nici un cuvânt. Patroana a băgat plicul în sertar fără să-i verifice conținutul. — Să nu crezi că scapi doar cu atât, spuse ea. Nu mă las trasă pe sfoară! — Mai aduc. Plătesc restul anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
atunci îmi dădeam seama că exista multă sărăcie pe lume. Uehara a intrat în cameră, fredonând: Ghilotină, ghilotină, pac, pac, pac. S-a așezat, greoi, lângă mine și i-a înmânat patroanei un plic mare fără să rostească nici un cuvânt. Patroana a băgat plicul în sertar fără să-i verifice conținutul. — Să nu crezi că scapi doar cu atât, spuse ea. Nu mă las trasă pe sfoară! — Mai aduc. Plătesc restul anul viitor. — Să te cred? Zece mii de yeni. Câte becuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
care și-a înălțat capul. Ostilități. O emoție soră cu ura puse stăpânire pe mine. Nedând atenție mâniei mele vizibile, Uehara continuă să bombăne. Poți dormi în aceeași cameră cu noi toți? întrebă el. E frig! — Nu se poate, interveni patroana. Ai milă de ea! Uehara plescăi din limbă. Atunci n-ar fi trebuit să vină aici. Am tăcut. Mi-am dat imediat seama, după inflexiunile vocii lui, că-mi citise scrisorile și că mă iubea mai mult decât oricine altcineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ne certăm, pentru că nu e bătrână. Are cam douăzeci și doi de ani, din câte am înțeles. De unde știi? Și vrei să spui că nici n-ai văzut-o? Nu, n-am văzut-o. Ți-aduci aminte de fosta mea patroană, proprietăreasa? Ea îmi face lipeala. Am poza tipei. N-arată rău. E cam voinică - dar nici eu nu-s mai breaz. E frumușică. Oricum, și dacă n-ar fi, și dacă proprietăreasa nu m-a mințit că e bogată - familia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nu, nu vreau nimic! protestă Kevin, privind cu disperare ușa de la Paradisul Copiilor - unde, ca pentru a-i tăia orice posibilitate de fugă, se așezase vânzătoarea. De ce Îl arestaseră din nou? Ce vină avea? Maja Îi adresă un surâs degajat patroanei, care, deosebit de serviabilă, Înșirase pe tejghea toate noile achiziții de la Pitti Bimbo: tricouașe marinărești cu dungi orizontale, pantalonași de in și haine cu coadă. Apoi văzu un smoching de ceremonie - pe care Îl combină, bucurându-se de bunul său gust
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-i șoptească: nu am bani. Dar când buzele lui atinseră perla Înghețată a doamnei Fioravanti, Își pierdu curajul. Privi pantalonii negri ai smochingului și haina aceea atât de frumoasă, cămașa albă cu broderie În relief și papuceii strălucitori pe care patroana magazinului Îi scosese din cutie - și Îi dori din toată inima. Camilla zâmbea. De când Îndrăznise să-i destăinuiască secretul, nu-și abandonase figura aceea isteață și triumfătoare. Era mai isteață decât el. Lui Kevin Îi părea că fusese răpit. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pentru prima dată când i se Întâmpla așa ceva. Hotărâse să facă tot ce spunea ea, fiind sigur că așa nu avea cum să greșească. Doamna Fioravanti se sprijini obosită de tejghea. Poate se simțea rău. Era albă ca o brânzică. Patroana de la Paradisul Copiilor Își privi plictisită ceasul. Da’ ce-i asta, era ora unu și ea trebuia să Închidă, de fapt ar fi făcut-o deja dacă n-ar fi intrat ei - sunt teribile mamele astea nehotărâte, câtă vorbă, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fusese făcută. Maja trase draperia cabinei. Se prefăcu interesată de celelalte hăinuțe Împrăștiate pe etajere și-și căută de lucru cu o rochiță din tul cu floricele. Apoi o puse la loc, dar nu se Întoarse pentru a evita privirea patroanei bouticului, căreia nu-i scăpase un cuvânt din toată conversația lor și ar fi vrut foarte mult să Înțeleagă despre cine era vorba. Vreo persoană pe care o cunoștea? Cu o viață dublă? Ce chestie interesantă! Dintr-o dată povestea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Maja Încercă să-l convingă că papucii nu se cumpără fără probă, dar nimic - și, În cele din urmă, Îi spuse proprietarei că le cumpăra pe toate - smochingul cel micuț, papionul, cămașa albă brodată, chiar și pantofii. — Rămâne Îmbrăcat? Întrebă patroana privind mirată etichetele ce atârnau din costumul cel nou al lui Kevin. Da, răspunse Maja privind numerele verzi care pâlpâiau pe casa de marcat. Suma Îi păru Înspăimântătoare. Magazinul acesta era rușinos de scump. Nu se poate cheltui atât pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
treizeci de ani aveau să fie cei mai buni. Nu va mai comite aceleași greșeli. Următorii treizeci de ani Îi va gusta clipă de clipă. Va Încerca să realizeze tot ceea ce amânase. Mai este timp. Mai este timp. Îi spuse patroanei să treacă totul În contul ei, căci Își uitase cardul de credit și avea să se Întoarcă mâine. Proprietara Înghiți În sec, palidă, dar nu Îndrăzni să protesteze. Doamna Fioravanti cheltuise șapte sute de mii și avea să plătească, mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
utilității ascezei, concluzionând: „Un om superficial e cineva care și-a dat frâu liber pornirilor. Nu devenim mai profunzi decât contracarându-le. De aici utilitatea ascezei” (idem). Tot într-un magazin cu alimente de regim, Cioran e revoltat de înfățișarea patroanei: „De luni de zile de când merg acolo, n-am încetat s-o urăsc pe cucoana care, bănuiesc, e patroana. E hâdă, odioasă, poartă ochelari și te privește ipocrit. Culmea ironiei, dugheana se numește «La vie claire». De fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
decât contracarându-le. De aici utilitatea ascezei” (idem). Tot într-un magazin cu alimente de regim, Cioran e revoltat de înfățișarea patroanei: „De luni de zile de când merg acolo, n-am încetat s-o urăsc pe cucoana care, bănuiesc, e patroana. E hâdă, odioasă, poartă ochelari și te privește ipocrit. Culmea ironiei, dugheana se numește «La vie claire». De fiecare dată când am intrat acolo am presimțit că voi izbucni” (II, 90). Și, într-adevăr, într-o zi Cioran izbucnește: „Azi
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și ritualică a soțului ei, intrând în dansuri macabre cu diavolul și aruncând vina asupra celorlalți. „Stăpânul tăcerii” este machiavelic-caragialianul Thot, un geniu al complotului. În Cafeaua domnului Ministru, înaltul personaj folosește o licoare otrăvită, menită să închidă gura unei patroane de bordel prea informate. Pescărușul în livada cu vișini, reușita autorului, vorbește despre compromis și așteptare ca strategii ale iubirii, aici Vania și Nora alcătuind un cuplu. G. a tradus și a adaptat pentru scenă numeroase texte din autori precum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
erau unele din puținele locuri accesibile femeii medievale și unde putea să apară singură fără pericolul unei compromiteri morale. Biserica conotează sacrul, puritatea, angelicul, iar tinerele cred și sunt cucernice, respectă o tradiție religioasă încă foarte puternică în acea perioadă. Patroana locașului 148 Ibidem, p. 526. (trad. n.) 149 Giovanni Boccaccio, op. cit., vol. I, p. 20. 150 Ibidem. 151 Ibidem. 62 de cult este Sfânta Fecioară Maria („stăpâna” și „doamna”, după cum sugerează numele 152), prototip ideal al frumuseții și imaculării, anunțând
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe Marriott în prezența lui Marlowe pentru ca, în final, tot ea să-l ucidă pe Moose Malloy în chiar apartamentul detectivului. Evident, după ce uriașul Moose îl ucisese pe patronul clubului unde dansase cândva Helen/Velma și o sugrumase pe fosta patroană a localului (Jessie Florian). Pentru ca lucrurile să aibă coerență (poate prea multă!), mai aflăm că bătrâna Florian e, la rândul ei, legată de Lindsay Marriott, care deține actul de proprietate al casei în care, finalmente, va fi ucisă. Disecate la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
the hour footnote> (trad.n) Beneficiind de o educație aleasă, regina Cristina a înțeles importanța culturii și a vieții artistice pentru un stat. Din acest motiv a oferit mai multe burse, a achiziționat cărți pentru bibliotecile suedeze și a devenit patroana unor învățați deosebiți, precum Rene Descartes. Această implicare în acte de caritate culturală i-au adus numele de"Minerva Nordului". Cu toate acestea, temperamentul reginei Cristina era mult prea excentric pentru gusturile secolului al XVII-lea. Proaspătă regina nu dădea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]