491 matches
-
deputații se reped pe uși iar ședința se ridică. Seara, la ora 7 jum.-8, ieșirăm cu Panu pe Piața Teatrului, toți din redac ția Luptei. Piața și Calea Victoriei gemeau de lume. În fața templului artei, o lungă linie de jandarmi pedeștri, cot la cot, care făceau garda; înăuntru, Ion Brătianu erea sărbătorit printr-un banchet. De câteva zile, un comitet de comercianți liberali făcuse invitațiuni cu următoarele cărți: „în onoarea ilustrului cetățean ioan c. brătianu, Comercianții Capitalei vor da un banchet
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de rusofilism. Așa se făcea presa pe atunci! (Id., ibid., foiletonul XLIII, AD., nr. 11862, 12 noiembrie 1922, p. 1.) Alte detalii despre sinuciderea locotenentului Albu: În ziua de 22 martie 1885 se răspândește zvonul sinuciderii locotenentului Albu din jandarmii pedeștri. A lăsat o scrisoare cerând mamei sale să-i plătească 800 lei datorii cât și altă scrisoare d-nei Socec cerându-i scuze pentru că s a sinucis în apartamentul d-sale. Cauza sinuciderii: o pasiune neîmpărtășită pentru domnișoara Paulina B. (Id.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
3; Casa Pensiilor, str. Brezoianu, 19; Casieria Centrală, Calea Victoriei, 103; Casieria generală județeană, str. Academiei, 41; Cazarma Alexandria, str. 13 Septembrie, 23; ” călărașilor de Ilfov, la Cotroceni; ” Cuza, str. 13 Septembrie, 64; ” dorobanților, Calea Victoriei, 122; ” jandarmilor călări, Colțea, 51; ” jandarmilor pedeștri, Calea Victoriei, 9; ” geniului, la Cotroceni; ” Malmaison, Calea Plevnei; ” pompierilor, Calea Plevnei, 12; Camera Deputaților, curtea Bisericii Metropolitane; Gara de Nord, Calea Griviței; Gara Filaret, str. 11 iunie; Cimitirul ortodox șerban-Vodă (Belu), șoseaua Giurgiu; ” Sf. Treime, str. 13 Septembrie; ” Sf. Vineri, Calea Grivița; ” Mavrogheni, str. Mavrogheni
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Prin aceste locuri - destul de bine cunoscute de altfel - treceau contrabandele în mare. Pe aci treceau căruțele încărcate cu butoaie sau contrabandiști, bărbați și femei, venind în șiruri și purtând în spinare câte un butoiaș. Bineînțeles că, în afară de guarzii călări și pedeștri, direcția accizelor se slujea și de spioni. Acești spioni aduceau informațiile și denunțau locurile pe unde trebuia să treacă negreșit contrabandiștii. Se specifica banda care trebuia să lucreze, cât și noaptea și ora. De cele mai multe ori denunțările erau opera contrabandiștilor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mă înșel. Direcția a concentrat oameni de pază. în anul întâi al regiei, garda comunală nu era încă înființată, de aceea comuna se slujea de oameni recrutați la întâmplare. Mai întâi erau inspectorii, apoi revizorii călări și în fine paznicii pedeștri. Printre revizorii călări se afla și Nae Ulmeanu, al căruia nume ca bătăuș politic al liberalilor era celebru prin anii 1885-1888. Rolurile au fost împărțite, forțe însemnate au fost concentrate și paza pusă. Denunțul era, de data aceasta, exact. La
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
20: Nicolae Maimarolu, Costică Iliescu, Paul Scorțeanu, Iancovescu, eu și alții. Ne sculăm și plecăm în fugă, intrăm ca un vârtej în curtea spitalului Colțea, dar sub gangul turnului ne lovim de corifeii poliției de pe atunci: căpitanul Stănciulescu, comandantul jandarmilor pedeștri - un adevărat zbir care a sfârșit osândit pentru delapidare -, comisarul Coemgiopolu, un Ercule, înalt de doi metri, ofițerul de sergenți Chipiliu, celebrul Mischiu, alt ofițer de sergenți etc. Venirea noastră a reîncurajat pe mediciniștii înghesuiți prin celule și coridoare. O
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
deputat liberal Vasile Maniu. Sunt de față vreo 60 de persoane, ardeleni, studenți din Regat și noi, socialiștii. Oblonul din față se ridică și un șir de polițiști apare. Trec țanțoși polițiștii foarte odioși ai vremii, căpitanul Stănciulescu, comandantul jandarmilor pedeștri, comisarul Coemgiopolo, un colos, tistul gardiștilor, Meschiu și încă vreo doi. Toți trec țanțoși printre cele două rânduri de mese. Aruncă priviri severe asupra comesenilor și ies prin ușa din fund în mijlocul tăcerii generale. Eu stau lângă d. Andrei Popovici
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se prăvăli cu un zgomot asurzitor și În câteva clipe drumul spre cetate fu deschis. — La poartă, la poartă, strigă Conrad. Înconjurat de ostașii săi, Își repezi calul pe cărarea abrup tă spre poartă. După el, se năpusti toată gloata pedestră care invadase drumul spre Stouff, fluturându-și coasele. Erau prea mulți pentru ca săgețile ce planau de sus să-i mai poată opri. La poartă, la poartă, strigă și Eglord, veniți de pe ziduri, trebuie să apărăm poarta! N-apucă să mai
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
îndur un surghiun "de plăcere". Dar nu e deloc așa, fiindcă și aici trebuie urmate anumite reguli, păstrată cu chibzuință măsură semnificațiilor și sensurilor lizibile, alungate Eriniile cu chip de vampe moderne ce doresc să răzbune infernul părăsit al vieții pedestre. Când scriu poezie, pe metereze de fum, lupta care pe care rămâne tot timpul nedecisă; când împung cu floretă, pe planșă criticii, exercițiul devine subit înviorător; când răscolesc prin arhive și de afară răzbat vocile florăreselor trebuie să-mi autoflagelez
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
aș fi Înțeles prea bine sau le-aș fi topit, inconștient, În vitalitatea vârstei. Omul are o imensă frică de necunoscut, deși este și atras de acesta. Dar cu mari spații de odihnă, fugă și mediocritate, osificat Într-o educație pedestră, Îmbibată de un bun-simț comun sau... așteptând mereu alte și alte momente pentru a-L primi, acest necunoscut. Sau din teamă de „ceilalți”, care ar putea să-l excludă sau să-l acopere de sarcasm sau pur și simplu din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Dortmund - una dintre echipele momentului în Bundesliga. Deși nu-mi place să joc fotbal, ci doar să comentez, dorința este oricum să mai văd ceva, în lipsa altor distracții. Mergem cu un tramvai, câteva stații, până în cartierele mărginașe ale orașului, apoi pedestru, câteva cvartale, până la stadion. Călăuza noastră de la comitetul organizatoric local îmi spune pe drum că mișcarea proletară din bazinul Ruhr s-a mai potolit. Acum sindicatele sunt cuminți, pentru că nivelul de viață a crescut. Oftez cu ușurare: Yours words really
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din luna mai 1927) la Deva, Uioara, Blaj, Crăciunel și Cheresig toate vorbesc de particularități și regionalisme. Precum textele prozatorului, liste de termeni comentați oferă stilisticienilor și lexicografilor puncte de vedere de certă autoritate. IV De unul singur ori însoțit, pedestru ori cu brișca, literatul de la Fălticeni un homo viator colinda în 1906 pe la mănăstiri (Neamț, Secu, Râșca, ajungând la Văratic și Agapia, oprindu-se câteva ore la băile Bălțătești așezări evocate după doi ani în Oameni și locuri. Se gândea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și Sigismund de Ankt-Georg și Berthold Edlerbach. Roth urma să fie încoronat ca rege. În fața acestei amenințări, Matei Corvin reacționează prompt. El concentrează o armată formată din 8.000 de călăreți greu înarmați și 4.000 de mercenari, care luptau pedestru, cehi și slovaci, sub comanda lui Jean Jiskra. Regele era hotărât să înăbușe nu numai răscoala din Transilvania, dar să pornească și împotriva Moldovei. O afirmă Bonfinius și acest lucru a fost remarcat de I. Ursu („Nam in Transylvanos et
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
respectivă. Nu este exclus ca în 1467 să fi avut o oaste al cărei efectiv să se fi ridicat la peste 40.000 de oameni. Matei Corvin a pătruns în Transilvania cu 8.000 de călăreți și 4.000 de pedeștri. Acestora li se adăuga nobilimea transilvăneană, contingentele oferite de orașe și secuii, obligați să meargă la oaste toți bărbații, adică 6.000-8.000 oameni. Veneau români din sudul Transilvaniei, 2.000 de oameni, despre care Matei spunea că sunt foarte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
chiar țăranii de pe moșiile boierești din Moldova îi determină pe unii secui să-și părăsească scaunele și situația lor de oameni liberi, dar cu mari obligații fiscale, în schimbul unei situații de vecin pe pământul unui boier moldovean. Învățați să lupte pedestru, secuii au fost așezați de-a curmezișul văii Bârladului, împreună cu un corp de oaste moldovenesc. Ei trebuia să suporte lovitura principală a adversarului și să-i uzeze puterea de luptă. După ce a pus să se pustiască totul în calea turcilor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trupelor era următoarea: eșalonul I, nobilimea Poloniei Mari cu carele și alte bagaje; eșalonul II, artileria, care regești, apoi regele și fratele său Sigismund, „cu mândra armată a curtenilor săi”, eșalonul III, nobilimea din Polonia Mică; eșalonul IV, cavaleri și pedeștri. În ziua de 25 octombrie, a trecut pădurea oastea din Polonia apuseană (Wielkopolska - Polonia Mare). Nu putea să treacă mai multă oaste deoarece era o singură cale îngustă și priporoasă. „Cu partea rămasă a armatei, regele se așeză în tabără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
regele. El îi dă de veste lui Alexandru că „voievodul are adunați oameni din Bucovina, trei mii, care i s-au supus și au fugit la el; acestora le-a cerut să aibă cai, lănci, arcuri, săgeți, scuturi, iar celor pedeștri le-a cerut să aibă lănci și scuturi; în două săptămâni, trebuie să i se înfățișeze”. Domnul a pus vameși și cămărași la ocnele de sare, a stricat instalația portuară de la Coropyecz, a tăiat bărcile, a strâns impozitele și a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Reichestorffer, trimisul regelui în Moldova, afirma că domnul Moldovei avea pe lângă sine “pentru strălucirea curții sale, pe cheltuiala sa zilnică 3.000 de călăreți” și poate strânge fără greutate “făcând chemarea obștească” o oaste de 60.000 de călăreți și pedeștri. Cronicarul Antonius Bonfinius, care a participat la campania din 1467, scria că moldovenii “ar putea să strângă cam patruzeci de mii și mai bine de oameni”. Cea mai autorizată sursă, în legătură cu efectivele oștilor românești, o constituie însă scrisoarea pe care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a nemeșilor și a micilor stăpâni de pământ și oastea feudală a boierilor mari care depindea de domn în mod indirect, pe temeiul jurământului de credință feudal”. Curtenii care făceau parte din oastea domnului erau identici cu gloatele și erau pedeștrii. După P. P. Panaitescu, curtenii “sunt oastea din satele care depindeau de un centru de adunare, de o curte domnească”. În monografia închinată curtenilor și slujitorilor, N. Stoicescu considera că există o deosebire între boieri și curteni. Cei din urmă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după ce se arată că domnul a făcut ospăț mare întregii lui oștiri, se adaugă: „și mulți viteji au murit atunci” (p. 47), adică recunoașterea unor merite deosebite ale unor luptători. Dlugosz scria că Ștefan a trecut pe unii din rândul pedeștrilor în rândul călăreților. Fiind vorba de luptători de la țară, trecerea lor în rândul călăreților este echivalentă cu o înobilare, în sensul că i se dă un titlu de viteaz (de cavaler = ordinul călăreților (equitum) semnificând acest lucru în franceză = chevalier
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
creștini din țară și să-i scoată morți din această lume" (op.cit., p.262). Pentru pedepsirea nesupușilor și răzvrătiților, Amiralul va organiza, la 25 martie 1495, o expediție de "pacificare", la care mobiliză "200 din cei mai sănătoși ostași spanioli pedeștri și 20 de oameni călări, dându-le multe baliste, espingarde, lăncii, săbii și o altă armă mai puternică și mai înspăimântătoare care îngrozea pe indieni tot atât de mult ca și caii, și anume 20 de câini" (p.263). Conduse de fratele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
că țipetele de felul acesta aici și atunci puteau să aibă vreo influență asupra celor din Moldova. În București însă făceau tot ce puteau pentru a înscena o revoluție: lui Tzigara îi puseră pe capră un soldat cu pușcă, patrule pedestre și călări circulau prin tot orașul, dar singurul lucru care a potolit pe femei și a dovedit că nu de pace, ci de foame era vorba a fost făgăduiala că vor avea carne de două ori pe săptămână, pâine și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ar putea fi înmulțite. E o analiză punctuală dar... diletantă, nu atât în înțelegerea critică a poeziilor cât în exprimarea, în comentariul exegetic pe care-l face, aflat într-o suferință de rigoare a judecății. Căci apelul la un limbaj pedestru, ca să nu spun de o uzualitate... stradală, duce judecata de valoare în marginea kitschului: "... poezia rămâne o ochire adâncă...", "...pornirile nuizabile ale junișcanilor...", "poetul care catadicsește să-și arunce privirea...", "ochindu-și dintr-o parte opera...", "... conceptul de viață al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ei? Să meargă la Palat, să puie mâna pe membrii Locotenenței Domnești și apoi ce-o fi să fie! Prima linie de sergenți ce li s-a opus a fost ruptă într-o clipală 100, a doua linie de jandarmi pedeștri, asemine ruptă și împrăștietă; un pluton de cavalerie a fost, pot zice, desființat, căci caii, neputând avansa decât foarte încet printre grămezile de pietre cubice scoase din pavaj, erau loviți cu ciomege la picioare și cădeau împreună cu călăreții care erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai mare; În zadar flamura verde o ridică înspre oaste, Căci cuprinsă-i de pieire și în față și în coaste, Căci se clatină rărite șiruri lungi de bătălie; Cad asabii ca și pâlcuri risipite pe câmpie, În genunchi cădeau pedeștri, colo caii se răstoarnă, Când săgețile în valuri, care șuieră, se toarnă Și, lovind în față,-n spate, ca și crivățul și gerul, Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul... Mircea însuși mână-n luptă vijelia
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]