1,360 matches
-
Mi-e dor să-i simt la tâmpla mea Ma-ntreb de-am să-i revăd vreodată Și-mi șterg , oftând , lacrima grea. Ce-i viața ? E un joc meschin În care cel slăbit se prăbușește Un amalgam cu gust pelin Ce-ncet încet te schingiuiește ! Încerci să mergi pe drumul tău ... Citește mai mult Am obosit s-astept raspunsuriLa întrebări ce mi le punCand simt căderea în apusSimt îndoieli ce ma răpun ! La ce bun să ma-ntreb mereuCe s-
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
Sub bruma rece, friguroasă, Tu, lasă-ți inima frumoasă. Vise pierdute, regăsite, Cu lacrimile-năbușite, În amăgire-un gând hoinar... Să gust din vin? E tot amar! Pe brațe florile-nrobite, Cu fir de iederă-mpletite, Nopți brumării și fără viață, Gust de pelin în dimineață. Cărări în timp îmbătrânite, Cu straie-n fum îs învelite, Doruri strivite printre aștri Inimi pierdute, fluturi albaștri. În suflet gol, destine moarte, Pierdute-n Univers, departe, Picură-n vers, inimi duioase, Cărări pe care le visase. 21-11-2016
CĂRĂRI DE VIS de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368747_a_370076]
-
un talant, altul- doi și un al treilea- cinci talanți). Și cu talentul, atâta cât îl are, poetul, când îi șoptește muza că e momentul, pătrunde în interiorul sufletului său (psihologic vorbind - în subconștient și în inconștient), de unde extrage nectarul și pelinul acumulate de-a lungul vieții și, trecându-le prin filtrul rațiunii (psihologic vorbind - conștientul), le dă forma îmbinării cuvintelor într-o manieră estetică. Cititorul de poezie pățește invers: lecturând, coboară prin rațiune în propriul suflet, unde versurile scrise de poet
CE AM ÎNVĂŢAT EU DE PE SITE-URILE LITERARE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363665_a_364994]
-
cuibul cu berze Etapă 78 - 18 V 2009 Locul I - Dan Norea singur pe banca de ce sunt două umbre? toamnă târzie Locul ÎI - Petru Ioan Gardă Stele-n adâncuri - între oglindă și mal, câți ani lumină!? Locul III - Ion Rășinaru Pelinul pe foc - aroma pâinii coapte din grâul cel nou Mențiune - Valeria Tamâș Sub masă bunicii soare întârziat- coșul cu gutui... Mențiune - Ana Bezem Cireșii-nfloriți- luminează-n alb și luna Mențiune - Ioan Marinescu-Puiu Copac desfrunzit - se presupune c-a fost iubit
DIMINEŢILE COCORILOR (71 -80) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364641_a_365970]
-
creștin Linui lin. S-aveți un Crăciun senin, Binecuvântări din plin Și un înger drept străjer Lerui ler Pacea Pruncului divin Vă coboare în cămin Cu lumini de giuvaer Lerui ler Să nu știți ce e suspin Nici amarul de pelin Traiul fie-vă prosper Lerui ler S-aveți sufletul blajin, Vorba, floare de malin, Dar cu sare și piper, Lerui ler Tot ce-am scris aici eu sper Să se-audă colo-n cer Astăzi și în Veci Amin! Linui
COLIND de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349677_a_351006]
-
agricultură ecologică la care nu mai dau ghes muncitorii cu sapa. Iar canalele de irigații, acele panglici argintii, dătătoare de viață stepei pârjolite, au secat...S-au transformat în inutile șanțuri cu dalele de beton furate și malurile năpădite de pelin, rogoz și stuf. Acel stuf care se-ntinde ca o pecingine prin lanurile de grâu, luând locul dispăruților ciulini. Astăzi, unii inimoși ai stepei au redat zărilor sale acele imense și nostalgice tușe, pe care le-au încins cu argintul
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
SĂRBĂTOARE E sărbătoare în cireș: Floare cu floare, fără greș, S-au strâns într-un imens buchet Să facă fluturii balet. Albinele se duc și-n prun Și mierea în găleți o pun, Cintezele să cânte vin, Miroase câmpul a pelin. Și viața crește strop cu strop Și se revarsă în potop, Iar primăvara scrie-ncet Cu flori și frunze, un sonet. Referință Bibliografică: E SĂRBĂTOARE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1564, Anul V, 13 aprilie 2015. Drepturi
E SĂRBĂTOARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348757_a_350086]
-
crudă. E iz de cremene stropită cu ceară Peste sufletul dornic de alinare. E mângâierea ghimpelui Pe-o coastă străpunsă De sulița vorbelor rostite cu sânge De șerpi și hiene, de cancer și cangrene. E sare peste rană, venin peste pelin, E drojdie băută într-un pahar cu vin. E înțepătura șarpelui peste glasul inimii. E urletul vântului peste rana pământului. Este invidia crescută, într-o noapte de iarnă, Pe-o calotă glaciară purtată de valuri înghețate Peste sufletele adunate să
IUBIREA APROAPELUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349258_a_350587]
-
perfectă armonie, mulțimea orașului sărbătorește, cu un entuziasm molipsitor, de aproape un an, fericita intrare în noul mileniu. În garsoniera sa de la etajul cinci sute al unui uriaș bloc turn, Vasile Manhatan, suge vârtos dintr-o bere din scoarță de pelin, ronțăie frunze de spanac confiate și pufăie dintr-o țigară ecologică din mătase de porumb. Din ochii cam bleojdiți îi curg lacrimi discrete, bărbătești. Televizorul tip hologramă, cu sound stereo și, normal, stereografic, umple încăperea cu acțiunea tulburătoare a unei
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
perfectă armonie, mulțimea orașului sărbătorește, cu un entuziasm molipsitor, de aproape un an, fericita intrare în noul mileniu. În garsoniera sa de la etajul cinci sute al unui uriaș bloc turn, Vasile Manhatan, suge vârtos dintr-o bere din scoarță de pelin, ronțăie frunze de spanac confiate și pufăie dintr-o țigară ecologică din mătase de porumb. Din ochii cam bleojdiți îi curg lacrimi discrete, bărbătești. Televizorul tip hologramă, cu sound stereo și, normal, stereografic, umple încăperea cu acțiunea tulburătoare a unei
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
circumstanțelor morții sale. Pe 23 octombrie 2000, rămășițele pământești ale generalului Gheorghe Avramescu au fost readuse în România și au fost înmormântate cu onoruri militare în Cimitirul Militar din Cluj. (AMApN, Notă documentară referitoare la activitatea generalului Avramescu Gheorghe, Mihai Pelin, Istoria așa cum a fost. Dosarul Avramescu, Jurnalul de operații al Armatei a 4-a, Date referitoare la activitatea g-ral Gheorghe Avramescu la comanda Armatei a 4-a R; Dumitru Stan, Război blestemat, monografie a comunei Răucești. ed. „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamț
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
foamea fiind potolită de gândul Sfintei Împărtășanii de a doua zi și de doldora pregătirilor care așteptau resemnate Lumina Învierii și banchetul Sfintelor Paști. Aproape că nici nu dormeam, după ce mă lăia, mă scălda Bunica cu iarbă mare, iasomie și pelin spre a fi cel mai chipeș cocon în costumul național sau în costumul nou de tergal, cu cravată și batistă albă în buzunarul de la piept al hainei. Trebuia să fiu destul de onorat și de mândru fiindcă apele Nistrului sfânt se
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
icoană cum a fost la începutul lumii ori acceptînd acea rigiditate, punctul culminant al culorii o bucățică de cer în mîinile tale pliurile, încruntările fără amărăciune sub brumă și ploaie, cui i-ar păsa de toamnele mele cu gust de pelin adus puțin de spate în zodia Cassandrei? nici cel mai tenace nu poate răbda propriul mormînt fără să scoată un cuvînt egal zeilor, în rest doar diminețile așteptînd lipite de pereți să vii, niciodată mai tîrziu ca astăzi. Poate că
PE ALT ŢĂRM, ÎNTR-UN ALT TIMP... de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348076_a_349405]
-
se va răzbuna când îți va bate-n ușa ta, și-atunci pedeapsă te așteaptă la judecata ce e dreapta. Nimeni nu scapă de păcat chiar dacă-n suflet a intrat, căci crucea-ți plânge pe destin cu-amare lacrimi de pelin. Si cand mândria te-a ucis tu te-ai ascuns în al meu vis, și mai mințit cu gura ta când noaptea a murit și ea. Referință Bibliografica: Mândria minciunii / Anton Viorel : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1102, Anul
MANDRIA MINCIUNII de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347591_a_348920]
-
se va răzbuna când îți va bate-n ușa ta, și-atunci pedeapsa te așteaptă la judecata ce e dreaptă. Nimeni nu scapă de păcat chiar dacă-n suflet a intrat, căci crucea-ți plânge pe destin cu-amare lacrimi de pelin. Și când mândria te-a ucis tu te-ai ascuns în al meu vis, și mai mințit cu gura ta când noaptea a murit și ea. Citește mai mult Ascultă-mă și ține minte,minciuna merge înainteși foamea vine după
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
ai vărsat.Dar timpul se va răzbunacând îți va bate-n ușa ta,și-atunci pedeapsa te așteaptăla judecata ce e dreaptă.Nimeni nu scapă de păcatchiar dacă-n suflet a intrat,căci crucea-ți plânge pe destincu-amare lacrimi de pelin.Și când mândria te-a ucistu te-ai ascuns în al meu vis,și mai mințit cu gura tacând noaptea a murit și ea.... XIV. COMOARA UNEI IUBIRI, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1100 din 04 ianuarie 2014
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
la numele ei predestinat, Ce-nseamnă dor și zbucium înaripat? S-o fi gândind la a ei viață, Și crede că nu mai are importanță? S-o fi gândind la al ei destin Ce are un gust amar, ca de pelin? Ea doar stă la măsuța ei rotundă, Lacrimile seci ochii-albaștri îi inundă, Doar se pierde în flacăra de lumânare, Ce-i face inima suferindă să zboare, Și-are încredere că va fi bine, În viața ce de mâine-i aparține
MELANCOLICA de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350098_a_351427]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > POCALUL VIEȚII Autor: Carmen Popescu Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului jumătăți de măsură ne oferă suspin jumătăți de-adevăruri doar pelin și venin când în soare te clatini m-amăgești în tumult între norii tomnatici vocea nu-ți mai ascult jumătate de cer stă cu umerii goi jumătatea cealaltă e suspinul din noi răsuflarea-i simțim ochi prelungi se-adâncesc printre
POCALUL VIEŢII de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350122_a_351451]
-
Publicat în: Ediția nr. 374 din 09 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Al.Florin ȚENE Sunt seva poemului meu Sevă sunt și via mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut Ciobanii doinind din fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361805_a_363134]
-
era și baia-lăutul, pe atunci. Mama încălzea apă multă, cam pentru jumătate de găletar-ciubăr, pe care-l așeza în mijlocul odăii dușumite, ne lua pe rând și ne spăla pe cap cu săpun făcut în casă cu aromă de mentă și pelin. După aceea ne cufunda tot pe rând, în apă preparată cu leșie de cenușă, ne zolea ( freca) cu o cârpă albă de in iar când ne scotea din găletar eram roșii, ca un rac. Pe timpul acela nu existau șampoane, spumante
MOŞ GERILĂ & MOŞ CRĂCIUN de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361955_a_363284]
-
Rugăciunea inimii neprihănite. V Vin îngerii la sapă, vin îngerii prin lan, În rând cu tot românul - cucernicul țăran, Vin îngerii-n odaia de preasfioasă fată, Vin îngerii în casa demult necercetată, Vin îngerii în floarea de măr și de pelin, Stă lângă muribundă preatristul heruvim. Tot omul are-un înger, iar satul, un alai; Poemele cu Îngeri, - poemele din Rai. Bucură-te, Rouă blândă, străvezie și ușoară, Bucură-te, Pană smulsă Îngerului din subsoară, Bucură-te, Miresmare de-ntâlnirea tăinuită
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
ceartă baba cu moșu, Uite-așa, ca din senin, Cântă într-un picior cocoșu, Nucul meu de nuci e plin; Fâsâie pe vatră focul, Fumul se ridică-n sus, Își adună paie porcul, Rândunicile s-au dus. A crescut înalt pelinul, Sus pe deal e-atâta fân! Tu ascultă de bătrânul Și îl strânge lângă sân... Rațele se duc și ele, Zboară ciorile-n grămezi, Și-alte semne sunt sub stele, Vine frigul, nu mă crezi? Toate-acestea să-ți ajungă, Celorlalte
SEMNE METEO... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365128_a_366457]
-
Acasa > Poezie > Imagini > VISE RĂSCUMPĂRATE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2051 din 12 august 2016 Toate Articolele Autorului Inimă, ascunsa-i mierea in pelinul gândurilor Și m-ai lăsat să-mi beau amarul lor Din potirul de cristal al fericirii otrăvite De neiubirea și de neîncrederea in mine. De ce ne e sortită durerea in plăcere Iluzii fatidice ne aduc o dulce mângâiere, Mi-am
VISE RĂSCUMPĂRATE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366313_a_367642]
-
excepție făcând, poate, cele două fete ale lui nea Titu, dar eu descope¬ri¬sem primul comoara literară, pe care moșu’ Chircuț o ținea pe fundul unei lăzi rudărești, sub hainele lui de sărbătoare între care el obișnuia să pună pelin. Cum spuneam, moșu’ Chircuț a fost singurul copil a străbunicilor mei Bărnoaia și Chirca Barna, apărut în familia lor când nimeni nu se mai aștepta. Pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu că s-a milostivit de ei și le-a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
observând asta, mi-a zis: - Ce, bă, nu-ț’ priește? Să știi șî tu că gazu’ șî pelinu’ sunt sfinte pentru pureci șî păduchi! Într-adevăr, avea tot timpul pe sub pat, pe sub masă, pe sub ladă și prin locuri puțin umblate, pelin - verde vara, uscat în restul anului. Mirosea frumos în cămăruța lui, firește, atâta timp cât nu-și dădea cu „gaz” pe cap. Era un om mic de statură și, curios, la cei peste optzeci și cinci de ani ai săi, avea puțină
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]